1,091 matches
-
se-ncrețeau în drumuri 223, ca apoi, într-o variantă la aceeași nuvelă (Cezara), Oceana, duhul blând al nopții, să treacă prin apa din lac și apa zugrăvea săltând încet volburi elastice 224. Explicația clară a rațiunii poetice din această dihotomie se găsește în Memento mori: Umede se nasc în fundu-i printre ape diafane/ Cât uitându-te în fluviu pari a te uita în cer225. Pe portativul acelorași sublimări poetice intră neîndoielnic alte senzații și stări care dau întregului alte note
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
apartenența naturală (sex, culoarea pielii); apartenența înnăscută (naționalitate, confesiune, etnie), care poate fi schimbată, însă cel mai adesea cu "prețuri" simbolice costisitoare; apartenența dobîndită prin formație, instrucție, prin exercițiul apartenenței într-un grup specific. Realitatea socială se îngemănează pe baza dihotomiilor "noi"-"alții", "buni"-"răi", iar construirea identității sociale înclină se să definească pe sine prin diferențiere de alteritate, de respingere, la limită de exprimare agresivă la adresa "celuilalt". Există un proces permanent de comparare cu "celălalt" și există înclinația, confirmată de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individual în ce privește mecanismul de formare a valorilor. Potrivit acestei perspective, indivizii observă valoarea care reprezintă stimulul în interacțiune, iar reacția lor la acest stimul va fi materializată în atitudinea lor ca răspuns la stimulul-valoare. Acest tip de raționament induce o dihotomie în cadrul relației valori-atitudine, aspect care vine în contradicție cu presupozițiile care stau la baza acestei relații. Stimulul și răspunsul sînt două noțiuni total diferite, mai ales prin natura lor, pe cînd valorile și atitudinile au foarte multe elemente comune. Al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu formație religioasă catolică. Autorii au dorit să verifice ipoteza conform căreia copiii din Columbia au o mai pronunțată tendință de a își împărți cu prietenii propriile bunuri (jucării, dulciuri etc.) decît aceia din Statele Unite, concluzie ce pare sprijinită de dihotomia individualism-colectivism. Această ipoteză sugera că, în cazul societății de tip colectivist din Columbia, copiii ar putea fi predispuși spre un comportament "generos" într-o mai mare măsură decît cei americani, din moment ce educația pe care o primesc îi îndrumă spre conștientizarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ceilalți necunoscuți, cu care nu au partajat relații afective apropiate, ceea ce sprijină ideea că istoria interacțiunii interpersonale joacă un rol important în comportamentul prosocial. Astfel, relațiile de prietenie consolidate prealabil între copii s-au dovedit un predictor mai consistent decît dihotomia individualism-colectivism. Este probată în acest mod supoziția că o categorizare globală a culturilor individualiste și colectiviste se poate dovedi simplistă din moment ce ea nu ține seama de relațiile sociale complexe care apar în fiecare cultură. în acest context, cercetătorii trebuie să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
necesar un caracter imperfect. Fenomenul persistent de minorizare, și adesea și de excludere a femeilor de pe scena politică în acest început de secol al XXI-lea se cere deci a fi scrutat de aproape. O asemenea întreprindere trece prin analiza dihotomiei care opune sfera publică și sfera privată și a organizării sociale care, în ansamblul societăților contemporane (cu mai multă sau mai puțină forță, e adevărat) continuă să înscrie în mod prioritar sexul masculin în prima sferă și sexul feminin în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
naționale și din instanțele de conducere cele mai importante (nu au fost decât 6% femei printre delegații la Congresul național, la un an după crearea sindicatului). Acest lucru ținea, fără îndoială, de puterea interiorizării (la femeile precum și la bărbații respectivi) dihotomiei între public și privat 12. Machismul era atât de pregnant în mișcare, încât eu care, în această perioadă, am fost atât de bine primită de militanți(te) și dirigenți(te) - la domiciliul lor, ca și în reuniuni - am ajuns să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asumă din ce în ce mai des rolul de lideri, iau atitudine mai clară și au o poziție mai fermă, față de băieți care prezintă, uneori, mai multe dificultăți în a-și dobândi o identitate masculină cu care să se simtă confortabil (Elena Velescu). Transgresarea dihotomiilor de gen, unitatea masculin-feminin și "mintea androgină": (...) pot fi întrebată sau mă pot întreba: cum e să devii femeie prin toate experiențele care îți pun în conflict laturi ale identității? Cum împaci mama (generația ta), cu soția, cu profesoara, cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
școala nu mai aveam pe nimeni acasă deși primii ani la școală în Finlanda nu sunt cu program întreg. Astăzi există activități organizate după amiază și asistență pentru elevii mici, dar nu și în anii 1970 sau 1980 (Harriet Silius). Dihotomia și genizarea raportului dintre sfera vieții publice și sfera vieții private care configurează și normează organizarea muncilor și structurilor sociale (...): Fenomenul persistent de minorizare, și adesea și de excludere a femeilor de pe scena politică în acest început de secol al
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
muncilor și structurilor sociale (...): Fenomenul persistent de minorizare, și adesea și de excludere a femeilor de pe scena politică în acest început de secol al XXI-lea se cere deci a fi scrutat de aproape. O asemenea întreprindere trece prin analiza dihotomiei care opune sfera publică și sfera privată și a organizării sociale care, în ansamblul societăților contemporane (cu mai multă sau mai puțină forță, e adevărat) continuă să înscrie în mod prioritar sexul masculin în prima sferă și sexul feminin în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ceva mai mult de un secol. Cu toate că rațiunea dezechilibrului s-a schimbat, afirmația ironică a Virginiei Woolf "că jumătate din munca fiicelor bărbaților educați este întotdeauna neremunerată" își păstrează din păcate în mare parte actualitatea 15 (Jacqueline Heinen). Despre interiorizarea dihotomiei public-privat și invizibilitatea sau "absența" femeilor din istorie 16: [...] cu toate că femeile au fost aproape întotdeauna în primele rânduri ale bătăliilor în fazele de confruntare, ele nu apăreau niciodată - fie în scrieri cu caracter istoric, fie în cele care emanau de la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
confruntărilor și pe pozițiile curentelor politice ale vremii. Or, femeile cântăreau așa de puțin în conducerile organizațiilor muncitorești, încât ele dispăreau din istorie ca prin farmec. Acest lucru ținea, fără îndoială, de puterea interiorizării (la femeile precum și la bărbații respectivi) dihotomiei între public și privat (Jacqueline Heinen). * * * A treia axa tematică a proiectului editorial se focalizează pe problematica diferențelor și a egalității de gen în spațiul public și privat, contextualizate socio-cultural. În acest orizont tematic, întrebări de cercetare și conștientizare relevante
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asumă încă două treimi până la trei sferturi din munca domestică. Cu titlu de exemplu, a se vedea demonstrațiile implacabile ale lui Ponthieux, Schreiber (2006) pentru Franța sau ale lui Baumgartner (2006) pentru Elveția. 16 Conștientizarea acestui mecanism de interiorizare a dihotomiei public-privat aduce în atenția noastră întrebări clasice și încă actuale: Unde este cealaltă jumătate a istoriei? / Unde au "dispărut" femeile din istorie? Aceste întrebări amintesc despre un studiu invocat de Theodora-Eliza Văcărescu, intitulat sugestiv "Mai mulți cai decât femei" în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Deși titlul conduce la ideea determinanților sociali ai modei, autorul subliniază că dorește să ilustreze mai degrabă concepțiile sociale cu privire la reflecția estetică (J. Gnow, 1997/2001, ix). Cartea ilustrează problemele centrale ale sociologiei estetice, originând în filozofia lui Immanuel Kant: dihotomia dintre particular și universal, dintre expresia estetică pură și satisfacerea nevoilor (J. Gronow, 1997/2001, 83). Un alt capitol important al evoluției studiilor dedicate vestimentației s-a deschis în 1997, o dată cu fondarea publicației internaționale Fashion Theory. The Journal of Dress
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
politice referitoare la boicotarea instituțiilor nord-irlandeze și britanice. Conducerea oficială a ÎRA dorea o schimbare a doctrinei pentru a permite reformarea sistemului din interior. Iar pentru aceasta era nevoie să se participe la activitatea instituțiilor reprezentative. Doctrina conducerii oficiale înlocuia dihotomia religioasă (protestant/catolic) cu o clasificare de esență marxista, în funcție de clase. Aceste schimbări radicale nu au întrunit însă unanimitatea adepților ÎRA, ci, dimpotrivă, au provocat furia multora dintre ei, care nu înțelegeau cum ÎRA ar putea recunoaște implicit existența atît
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
gnoseologice, raționalitatea fiind în general termenul tare. Sunt tentat să cercetez rostul afectivității în cunoaștere, însă îmi dau seama că această abordare mă situează pe un traseu deja stabilit, având din start posibilități limitate. Cred că ar merita zdruncinată această dihotomie a umanului spre a putea orienta gândirea într-o altă direcție. * De ce viziunea hegeliană a progresului s-a bucurat timp de două secole de un asemenea succes? Poate că ea a formulat în chipul cel mai fericit idealul modernității. Un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
mediocrității). Fără să vrea, Darwin a facilitat ivirea unui alt sens al existenței: supraviețuirea. Când înțelegem diferența între a trăi și a supraviețui, reușim să ne definim mai adecvat situarea existențială dintr-un moment sau altul. Putem porni de la cotidiana dihotomie dintre muncă (ce dă seama cel mai adesea de a supraviețui) și distracție (în timpul distracțiilor având din plin senzația că trăim); ceea ce conduce la rolul libertății în abordarea rostului vieții, distracția trăgându-și teoria semnificației sale de la libertate. Ce ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și "băcani", reia ideea omului care trăiește în noaptea ființei sale, adică a indiferenței față de rostul său pe lume (formulare fascinantă!). Cum contextul analizat este dat de evenimentele din 11 septembrie, sensul ar trebui răsturnat: oare Răul (recurg la clasica dihotomie bine-rău pentru ceea ce semnifică, și nu pentru că aș crede în ea) nu este dat în cea mai mare măsură de oameni care-și caută rostul (sau mai curând, un rost) în lume, de persoane însetate de un sens al vieții
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de revolta biologicului în fața acțiunii discret sterilizantă a normelor etice. Însă și smulgerea afectivului din zona eticului aduce o sărăcire. Soluția: o educație afectivă ce se dezvoltă odată cu însușirea normelor morale, astfel încât sentimentele noastre să nu mai fie polarizate de dihotomia bine-rău. * Între crimă și apărare deseori nu este decât o linie subțire, al cărei contur va fi trasat de învingător și de urmașii părților. Inversarea valorilor prin care am trecut tinde să aibă drept efect relativizarea axiologică. Ce se întâmplă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
intenționate). Putem vorbi însă de un conținut intențional al textului biblic? În acest caz ar fi vorba de intenționalitatea divină. Constituie însă conceptul de intenționalitate un instrument adecvat pentru descifrarea voinței divinității (via Biblie)? * Trăim într-o societate marcată de dihotomia muncă timp liber. Urmele acestor teme le putem zări în modalitatea în care ne raportăm la timpul liber: avem o așteptare a lui, ne imaginăm ce-am face dacă am fi liberi în timp ce muncim etc.; timpul liber se petrece, în vreme ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
reflecție asupra modului în care au fost privite, în literatura de specialitate, relațiile dintre muncă și viața din afara muncii (Gadboi, 1975; Curie și Hajjar, 1987). Ea urmărește să regândească diferit aceste raporturi. Numeroase cercetări se sprijină, într-adevăr, pe o dihotomie între muncă și viața din afara muncii. O dată acceptată această dihotomie, se studiază atunci determinarea unilaterală care se exercită între cele două registre de activitate. Cu privire la determinarea de către muncă a vieții din afara muncii putem cita, ca exemple, lucrările care arată că
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de specialitate, relațiile dintre muncă și viața din afara muncii (Gadboi, 1975; Curie și Hajjar, 1987). Ea urmărește să regândească diferit aceste raporturi. Numeroase cercetări se sprijină, într-adevăr, pe o dihotomie între muncă și viața din afara muncii. O dată acceptată această dihotomie, se studiază atunci determinarea unilaterală care se exercită între cele două registre de activitate. Cu privire la determinarea de către muncă a vieții din afara muncii putem cita, ca exemple, lucrările care arată că activitatea profesională afectează viața familială: sociologii familiei concluzionează că activitatea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Invers, în ce privește determinarea muncii de către activitatea din afara muncii, se pot cita lucrări care notează că faptul de a avea copii influențează negativ viața profesională a femeilor, în timp ce pe cea a bărbaților o influențează pozitiv. În modelul sistemului de activități, această dihotomie este refuzată, fapt ce conduce la plasarea interdependențelor dintre diferitele domenii ale vieții (familie, muncă, viață personală, viață socială) în centrul analizei. Putem prezenta rezumat concepțiile modelului sistemului de activități integrând evoluțiile pe care le-a cunoscut el de la prima
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și a organizațiilor nu începe decât o dată cu intrarea pe porțile uzinei. Persoana lipsită de un loc de muncă se află în exterior și deci nu poate interesa această disciplină. În al doilea rând, se folosesc cadre teoretice construite pe această dihotomie; ele contribuie apoi la consolidarea ei, prin decupajul obiectelor la care conduc. Totuși, parcurgând diferite orientări teoretice globale (cap. 2), am subliniat că separația dintre muncă și viața din afara muncii și-a pierdut din forță... Acest lucru justifică locul capitolului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
filon clasic în cadrul literaturii române, al cărui punct de vedere îl fixa în folclor.”4 Primul studiu monografic consacrat lui Vladimir Streinu este cel semnat de Serafim Duicu în 1977. Acesta are toate caracteristicile studiului de tip pozitivist - universitar, menținând dihotomia viață - operă, autorul cercetând cu minuțiozitate sursele documentare, înaintând treptat în argumentație și invocând la fiecare pas opinia de autoritate, folosind cu mare generozitate citatele pentru susținerea argumentării, păstrându-se în 1 Istoria literaturii române. Studii, coordonator științific Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]