5,779 matches
-
resursele aflate în proprietatea comună. Tragedia bunurilor comune apare atunci când utilizatorii de resurse nu comunică între ei și nu dezvoltă relații de încredere reciprocă. Această concluzie derivă din explicațiile oferite de modelul actorului rațional și din explicarea tragediei bunurilor prin intermediul dilemei prizonierului. Ostrom (2007a, 2003) consideră că aceste modele sunt prea rigide și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii pot comunica între ei și se pot moni toriza reciproc. Interacțiunile care apar în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Această concluzie derivă din explicațiile oferite de modelul actorului rațional și din explicarea tragediei bunurilor prin intermediul dilemei prizonierului. Ostrom (2007a, 2003) consideră că aceste modele sunt prea rigide și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii pot comunica între ei și se pot moni toriza reciproc. Interacțiunile care apar în contextul relațiilor dintre membrii unei comunități sunt interacțiuni repetitive, care permit apariția unui sistem de recompense și pedepse care să asigure respectarea mutuală a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nebănuit. De la Caragialeta și Caragialeta bis la Istoriile unui matroz întors de pe planeta roz, Foarță și-a purtat cu sine imprevizibilul (între coperte) și consecvența (între volume). Sau viceversa. Ca să nu mai amintim de relativ recentele Rimelări, transplantate din paginile Dilemei Vechi în cele ale Editurii Cartea Românească. Poate că, la absolută rigoare, aceste volume și ritmurile în care ele se succed fac dovada unei teribile mașinării de instrumentat versuri. Perfecte prozodic, dar susceptibile - cu un termen imprecis - poetic. De ce nu
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
milioane de ori", iar Gabriel Chifu, în editorialul său, dezaprobă abdicările televiziunii publice de la rostul de a propune "un set de valori în stare să asigure un profil intelectual rezonabil pentru acest popor". Nervi de vară În numărul 176 al Dilemei Vechi, o temă care nu ne poate lăsa indiferenți, oricît de potoliți sau de toropiți am fi: Stres, nervi, furie. S-au implicat și redactorii Dilemei, care au spus deschis (p. 12) cine sau ce îi enervează. Cităm după afinități
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
un profil intelectual rezonabil pentru acest popor". Nervi de vară În numărul 176 al Dilemei Vechi, o temă care nu ne poate lăsa indiferenți, oricît de potoliți sau de toropiți am fi: Stres, nervi, furie. S-au implicat și redactorii Dilemei, care au spus deschis (p. 12) cine sau ce îi enervează. Cităm după afinități: campaniile de presă tendențioase și alarmiste și funcționarii statului sau ai administrației locale (Andrei Manolescu), traficul din București și televiziunile care sînt vinovate de isteria colectivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
Marina Dumitrescu despre ceea ce se vede astăzi: "Bucureștii...noi derapează, sub ochii noștri. Dinspre rafinament spre kitsch. Dinspre pitoresc spre promiscuu. Dinspre simboluri spre simulacre. Și, mai ales, dinspre voluptatea memoriei spre tabula rasa". Una peste alta, acest număr din Dilema veche are nerv.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
Scaunele și Așteptându-l pe Godot. E inuman de puternică. Mai ales pentru ea l-am pomenit. - Ești redactor la Humanitas, cum stăm cu limba română scrisă azi? Andrei Cornea a publicat acum câțiva ani un articol despre neoromână în Dilema. Mi-e greu să mai adaug ceva. Se scrie și se vorbește într-o altă limbă decât cea cu care, dintr-un capriciu al cronologiei, m-am deprins eu. N-ar fi grav, dacă noua limbă ar fi la fel de bogată
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
psihologic, de portretele unui Kutuzov, Napoleon, Manuc, sau de figuri emblematice din dinastia Văcăreștilor (Ienăchiță, Nicolae, Alecu, Iancu). Oricum, aproape toate personajele romanului, conform unei estetici a dublului, sunt mai mult decât par a fi și-n plus frământate de dileme, enigme, șarade. Limbajul atribuit personajelor este volubil, versatil și eficient, autoarea îngăduindu-și când și când unele voluptăți semantice cu parfum de epocă. Felurite stiluri de comunicare califică tot atâtea caractere. Bogdan Crețu semnează o foarte exactă prefață; analizând atent
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
de prin păduri." Lepădarea de piele (în fine, de blană) este, în a doua parte, aproape totală. Vulpea e acum o cuconiță emancipată, Ursul un respectabil adulterin. Tonul se schimbă și el, intrîndu-și în ritmul recomandabil pentru romanul "serios". Cu dilemele lui: Acuma sînt animale sau oameni? Oameni sau fiare? Curiozitatea noastră e legitimă, ca autor, sîntem în legitimă apărare să știm, cum se numește asta? să știm starea... fizică a personajelor noastre, pentru a revedea modul în care ne vor
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
Că nu e, totuși, vorba despre un simplu răsfăț auctorial o dovedește, pe parcurs, imersiunea criticului în biografia sa. Autorul cărții de față nu este un savant obiectivat până la pierderea substanței umane, ci un ins care vine cu propriile întrebări, dileme, experiențe. Exegeza fiind, în aceste condiții, și o formă de a vorbi despre sine. Caracterizarea lui Cioran vine adesea împreună cu autocaracterizarea lui Livius Ciocârlie: Nu stau împreună, decât tipografic, ŤUra, ba nu, oroarea pe care o simt pentru contemporanii mei
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
indus soldatului japonez legat de ideea de onoare. Akira Kurosawa surprinde această mentalitate într-un film admirabil, Kagemusha, și mărturisesc că am fost foarte curios să descopăr cum vede un american inteligent precum Eastwood acest lucru. Regizorul a surprins bine dilema soldatului japonez pentru care brutarul Saigo (Kazunari Ninomiya) este reprezentativ. Regizorul face din Saigo singurul supraviețuitor, un soldat nepotrivit pentru război, care trăiește coșmarul de pe poziția celui care nu se împacă cu moartea eroică. Într-un mod semnificativ, drumurile comandantului
Visând la eroi - Scrisori din Iwo Jima by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9569_a_10894]
-
care Adrian Marino este supus unui atac nu foarte principal al lui Gabriel Liiceanu, Cristian Bădiliță face o surprinzătoare jumătate de pas în spate în raport cu propria sa dispută cu același autor. Scrie Cristian Bădiliță despre atacul lui Gabriel Liiceanu din "Dilema": "Citind textul resimt totuși un soi de tristețe: prostul merita din plin această cravașă peste față; bătrânul însă trebuia menajat. În fond, a făcut ani grei de pușcărie, n-a Ťrezistatť dadaist Ťprin culturăť" (p. 68). Remarcabilă este lipsa de
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
n-ar mai cuceri niciodată Troia, chiar dacă Ulise i-ar atașa aripi calului său de lemn. E nevoie de un truc, de-o șmecherie, de-o invenție - de-o bună trădare - pentru a restabili echilibrul între forța brută și inteligență. Dilema morală în care ne zbatem de câteva milenii n-a fost vreodată mai acută decât în fraza lui Farfuridi (unii i-o atribuie lui Caesar): "Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători." O frază mult mai încurcată decât ne imaginăm la
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
Și, cu siguranță, diferențele există. Însă trebuie să încercăm să depășim acest obstacol, căci dialogul interreligios ne poate aduce multe beneficii" (pp. 30-31). Aproape fiecare întrebare și fiecare răspuns din această carte lămuresc sau măcar pun în discuție câte o dilemă fundamentală a vremii noastre. S-ar putea scrie o nouă carte numai din comentarea acestor întrebări și răspunsuri. Cum spațiul unei cronici nu se pretează la dezvoltări atât de ample, mă mărginesc să spun că, din punctul meu de vedere
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
mase, se opune ermetismului și elitismului; 8. realismul socialist se opune modernismului capitalist, cosmopolitismului. Realismul socialist există, desigur, până la sațietate în comunism, și ca termen și ca exemplificare într-o literatură oportunistă - cum aș prefera să o numesc, ieșind din dilema "proletcultism sau realism socialist?". Ana Selejan are dreptate: "Dacă scoatem din ecuație realismul socialist și-l înlocuim cu proletcultismul, fie la nivelul terminologiei, fie, și mai grav, în diverse optici și proiecte de periodizare a literaturii române, atunci ce ne
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
O altă vârstă a creației anunță următorul ciclu, Poemul casei și alte pome. Eul poetic a ajuns la maturitate. Tonul a devenit cerebral, poezia conștientă de sine - lecția textualismului a fost bine învățată - totul este esențializat, versurile au rezonante apoftegmatice. Dilemele existențiale sunt dublate de frământări estetice, întrebările vizează acum și chestiuni ce țin de teoria limbajului uman sau de universul liric. Tăietura este mai fermă, versurile mai abstracte: "Silabele dimprejurul cuvântului/ Căutând/ Semnul de întrebare.../ Mai bine sinucidere verticală/ Decât
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
Ion Simuț Avem o dilemă: cum să numim astăzi mai potrivit exigențele ideologice conformiste impuse artei în perioada comunistă? În etape diferite, din 1948 până în 1989, s-au folosit ambii termeni. După 1989, în dezbaterile critice, există cel puțin două opțiuni clare. Sanda Cordoș, într-
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
surse și numeroasele altele (criticii anilor '50). Mi-a lipsit cartea lui Liviu }enghiu, Fenomenul proletcultist în literatura română, Ed. Mirton, 2000. Simplificând, am ajuns la următorul rezumat, în care punctez câteva accente personale, pentru a anticipa un răspuns la dilema formulată: La început a fost proletcultul, inițiat de Bogdanov și consolidat în 1918, gândind separat de partidul bolșevic "sarcinile culturale ale proletariatului". Revista teoretică "Cultura proletară" exprimă dezideratele acestui grup, animat de Bogdanov. Proletkultura, considerându-se autonomă față de partid și
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
de Litere din Cluj, autoarea a simțit că interesul tinerilor pentru perioada nefastă a comunismului e greu de câștigat și se întreabă - inevitabil - pe ce memorie trebuie mizat pentru "recuperarea istoriei României". Răspunde subtil, oferind o soluție pentru mai multe dileme legate de trecutul comunist al țării: pe o "memorie etică", adică "o memorie tămăduitoare, care să conțină elemente de terapeutică socială, umană și politică..." (p. 182). Ultimul capitol, la fel de acid ca Din fauna și flora României postcomuniste. Portrete de insectar
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
de întemeiere ontologică? Nu putem oare vorbi în spațiul poeziei și despre o ontologie semantică, semiotică, textuală?". Sau: " Nu încape îndoială că școala lui Breton mizează pe o ontologie obscură, celebrînd necunoscutul din om". Pentru a fi consemnată o atare dilemă: Problema poeziei reflexive îmbracă simultan două aspecte: ea nu poate deveni ontologică decît în măsura în care a fost pusă în termeni lingvistici și nu poate fi rezolvată lingvistic fără apel la armătura ei ontologică". Adevărul este că poezia e în principiu ontologică
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
de ceea ce a devenit detestabil, un trecut de coșmar colectiv, la care nici cu gândul nu te mai poți întoarce. Atitudinea critică față de literatura română din perioada comunistă, pe deplin justificată, este periodic străbătută, din 1990 încoace, de asemenea severități, dileme, contradicții și scepticisme. Dar este oare adevărat că nu avem nimic semnificativ în literatură care să ne reprezinte drama pe care am trăit-o în comunism? Mi se pare de o evidență frapantă că avem destule exemple. La cea mai
Romanul conștiinței etice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9633_a_10958]
-
teoria conspirației. Dincolo de ea rămâne doar... faptul divers. Doctor al prestigioasei Universități Sorbona în antropologie religioasă și istoria comparată a religiilor, Teodor Baconsky este unul dintre străluciții eseiști apăruți după 1989. Volumele care îi poartă semnătura și textele publicate în "Dilema", "Cuvântul", "Ziarul de duminică" îl recomandă ca pe un gânditor foarte nuanțat, căruia aprofundarea textelor sacre nu i-a redus, dimpotrivă, pragmatismul cu care judecă întâmplările lumii contemporane. Ceea ce impresionează în scrisul lui Teodor Baconsky este limpezimea gândirii, corecta situare
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
deschis" (p. 41). Au fost românii pregătiți cu adevărat pentru integrarea în Uniunea Europeană? Haosul din viața politică internă, declanșat pe când focurile de artificii ale aderării încă mai brăzdau cerul, sugerează că răspunsul la această întrebare nu poate fi decât negativ. Dilemele integrării europene nu sunt singurele teme de interes ale acestei cărți de mare actualitate. Eseistul face o foarte nuanțată incursiune în istoria islamului în încercarea de a calcula riscurile unei viitoare ciocniri a civilizațiilor de tipul celor previzionate de Samuel
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
același timp unul din criteriile după care o putem măsura. Cum s-ar spune, deșteptăciunea vine din suflet. E o prejudecată să ne închipuim inteligența ca pe o însușire rece a unui intelect apolinic căruia nu-i arde decît de dileme metafizice. Inteligența e caldă și vie, precum un sentiment a cărui intensitate a fost supusă unei filtrări prealabile. Echipa de cercetători care a scris Inteligența emoțională în leadership - Daniel Goleman, Annie Mckee, Richard Boyatzis - a lucrat după un tipar curat
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
ce mi l-am scris pe pămînt. / Februarie e numele meu întreg, / un cîntec subțire, un vînt." Revenind la Petru Creția și la data comemorării sale, ar fi poate interesant de amintit un articol al lui Andrei Pleșu dintr-o Dilema de la sfîrșitul anilor '90, un comentariu apărut imediat după dispariția cărturarului. Aflăm motivul pentru care, dincolo de "nevoia noastră filistină de solemnitate", se naște refuzul tacit al oricărei intervenții oratorice de circumstanță. A nu transforma pierderea unui prieten în discurs de
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]