2,135 matches
-
își regăsească sufletul din copilărie, puritatea și prospețimea originare. Dar dezvăluie și vulnerabilitatea față de atacuri, datorate, în parte, și naivității sale. Nu este suficient de călit. Adolescentul reprezintă puntea dintre copil și adult. Semnifică parțial aceleași lucruri ca și copilul: dinamism, trezire, descoperire, dar asociate cu pierderea inocenței și a purității. În plus, adolescentul este asociat cu rebeliunea. Apariția lui în vis poate deci indica fie revolta celui ce visează, fie pe cea a mediului. Pune adesea accentul pe existența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o reflectare aidoma a evenimentului care se desfășoară, ci întotdeauna este o interpretare a lui. Argumentele semioticianului italian țin de regia transmisiei, de prezența mai multor camere de luat vederi și, mai ales, de alegerea imaginilor, de selecția cadrelor, de dinamismul contrapunctic între comentariu și cadru. Alegerea devine în felul acesta o compoziție, o narațiune, o unificare discursivă a unor imagini izolate analitic, în contextul unei serii mai vaste de evenimente simultane care se intersectează. Nu este cazul să dezvoltăm aici
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
științifice) și, de altă parte, creșterea tot mai mare a volumului lecturii sau (în epoca noastră) inserția scrisului în rețele media ridică problema redefinirii operei literare. (R. Escarpit, 1973, p. 60) Vinovat de acest lucru pare a fi nu numai dinamismul social (schimbările de tehnologie, de ritm existențial), ci, mai ales, graba și superficialitatea cititorului. Într-o carte mai puțin cunoscută la noi (The Uses of Literacy, 1959), Richiard Hoggard arăta că, într-o societate în care comunicarea literară nu se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
greșeli grave de exprimare (anacolut, spre exemplu) sau de logică („fără rost ne calmăm”), vom observa efectele devastatoare ale neasumării discursului (cine vorbește, care este poziția naratorului în povestire etc.). Generalizarea discursului (noi, adică turiștii din telecabină) pare să sporească dinamismul scenei, dar, în realitate, îi subminează credibilitatea, nefiind logic faptul ca naratorul să știe ce gândesc și simt cei din jur. Mai corect și mai convingător este să scrii ceea ce vezi, simți sau auzi. Greu observabile la o primă lectură
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
produsă de aceiași frați”. La această scurtă știre, ziaristul putea adăuga un comentariu ironic, centrat pe ideea că amenda a fost împărțită frățește între cei doi patroni Micula și astfel știrea s-ar fi transformat într-un ecou, câștigând în dinamism și semnificație. Iată și alte câteva sfaturi simple și lesne de urmat: Folosiți cu măsură prescurtările numelor de instituții. Nu dați adresa completă a personajului sau a locului în care s-a întâmplat evenimentul. Nu e moral și nici eficient
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un moft, ci o necesitate impusă de realitatea textului. Prima frază (mai ales într-un reportaj sau într-un alt articol amplu) este poarta prin care pătrunzi în realitatea subiectului. Ea impune tonul, călcătura pașilor următori, regimul stilistic și expresiv, dinamismul sau lentoarea, ironia sau sobrietatea etc. Se întâmplă să stai ore în șir până când, printr-un complicat și obositor proces de căutare, ajungi la fraza potrivită. Câte vor fi fiind, sfaturile nu sunt de mare ajutor tânărului jurnalist pentru a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
greșeală, câtă vreme putem, prin montajul acestor știri, să creăm un eveniment: „Zi nefastă pentru aviație”. 2) În textele medii și lungi, paragraful își vădește dubla calitate: să marcheze vizual un text, micșorând monotonia; și să marcheze o nouă idee. Dinamismul și alternanța paragrafelor se recomandă în textele lungi (anchetă, reportaj, editorial). Paragraful este ca o respirație. El impune un anume ton și un ritm subsumat exigențelor de fluență ale textului. Important, în acest caz, este să nu uităm de legea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
într-adevăr etc. În reportaj sau anchetă, lucrurile se complică. În primul rând, acest gen de corelative sunt (cu mici excepții) de nefolosit. Apoi, prin jocul intertitlurilor, unele paragrafe trebuie să conțină un atac aparte și puternic. Efectul scontat este dinamismul și relansarea interesului pentru lectură. În reportaj mai ales, evitați elementele de legătură între paragrafe: dar, totuși, chiar dacă, ceea ce etc. Ele pot da textului un nedorit aspect școlar demonstrativ. Mult mai indicat ar fi să faceți trecerea de la un aspect
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
săpate pe cruci etc. Alegerea unui inteligent și neașteptat unghi de atac face minuni. 4.3.4. Gestionarea citatului Des întâlnit în articole, citatul ar merita o mai mare atenție din partea profesorilor de jurnalism. De regulă, citarea cuiva oferă mult dinamism și autenticitate textului. Din păcate, presa română oferă nenumărate exemple de gestionare a citatului incorectă, abuzivă, pletorică sau neadecvată. (3) Ca să nu repetăm greșelile altora, este bine să ținem cont de câteva exigențe: Citatul să nu fie lung, obositor, neclar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cuvintele cuiva, reproducându-le așa cum sunt ele. Acest lucru implică: mărcile discursului (eu vs tu), ale prezentului (spune, declară, șoptește) și referirile la locul în care se vorbește. Citatul și dialogul au calitatea de a oferi textului un plus de dinamism și credibilitate, de prospețime și realism. Folosit inabil sau în exces, stilul direct duce la artificiu, la monotonie și la o nedorită teatralizare a relatării, obligând ziaristul la precizări greoaie (a precizat, ne-a spus, ne-a declarat etc.), la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
afirmă și Jean-Luc Lagardette (1994, p. 81): „Procesul verbal urmărește retranscrierea unei dezbateri, adunări, conferințe”. Mult mai aproape de adevăr pare a fi teoria americană care consideră relatarea (inclusiv procesul verbal), reportaj de știri - un discurs colorat, plin de atmosferă și dinamism, despre un eveniment mai mult sau mai puțin important. Curtis D. MacDougall este și mai tranșant atunci când afirmă că relatarea repovestește o întâmplare a doua zi după apariția știrii: A doua zi, știrea va fi dezvoltată fie prin rescriere, fie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
impuse de vastitatea subiectului (de exemplu, Vaideeni, satul ultimilor ciobani de transhumanță), de mulțimea personajelor (Greci, satul ultimilor italieni români), de lipsa mărturiilor directe sau chiar istorice (istoria bisericii „Corbii de piatră” sau chiliile rupestre de la Bozioru). Aparenta lipsă de dinamism din reportajul monografic va fi compensată de o răbdătoare documentare și acolo unde nu se poate, chiar de imaginar. Iată câteva sfaturi utile într-un mare reportaj: Respectați regula „primelor minute”. Când ajungeți într-un loc pe care vreți să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să ne intimideze. Dimpotrivă, e bine să ne asumăm de la început acest risc: eu așa îl văd. De foarte mare ajutor în realizarea unui portret ne este să avansăm o dublă lectură a personajului: în aparență/în realitate. Ea oferă dinamism, plus de veridicitate și, în plus, se apropie de natura contradictorie a omului în general. Rareori oamenii sunt consecvenți cu sine. Rareori se simt bine în pielea lor. Ca oameni, manifestăm personalități diferite, în funcție de locul, momentul și circumstanțele emoționale prin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de admirație etc. îl fac pe intervievat să insiste asupra aspectului, să nu se întrerupă, să capete un plus de curaj etc. Evitați elementele de oralitate în exces. Ele pot da impresia nedorită de neglijență și dezarticulare gramaticală. Impresia de dinamism și vivacitate orală nu stă în cantitate, ci în plasarea corectă și punctată a oralismelor sau ticurilor verbale. Evitați propriile observații (râde, se mișcă nervos, își aprinde o țigară). Textul nu câștigă neapărat în autenticitate. Mai degrabă, îi dă un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și anchetă. Să treacă, deci, la genurile care aduc notorietate și cât mai multă adrenalină. Din păcate, lucrurile nu sunt atât de simple. Pe lângă o bogată experiență în domeniu, ziaristul de investigație are nevoie de calități personale de neînlocuit: curaj, dinamism, rapiditate în mișcare, fler și spirit de aventură. Nu e ușor să fii detectiv pe cont propriu, să cauți tenace acul în carul cu fân și, uneori, chiar să-ți primejduiești viața.( 8) Investigația nu e la îndemâna oricui. Definiție. Termenul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la o altă scară, întrucât interconectivitatea și dinamismul în timp real al ideilor puse în rețeaua Web formează un referențial nou, constituit dintr-un hipertext prin care fiecare element al culturii poate fi împărtășit simultan și total tuturor, oriunde pe Pământ. Cyberspațiul esteă Ăo rețea de rețele. O
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
corporale) în dezvoltarea funcțiilor cognitive. Mișcarea influențează comportamentul copilului ca factor al temperamentului sau, stabilirea unor sindroame de insuficiență psihomotrică conducând și la tulburări de comportament. După Piaget, baza formarii structurii gândirii este data de interiorizarea și coordonarea acțiunilor motrice, dinamismul motor fiind punctul de plecare în dezvoltarea inteligenței. o reală contribuție la înțelegerea psihomotricității au adus studiile referitoare la educarea și reeducarea psihomotrică. În tulburările psihomotrice Guilmain recomanda o terapie complexă ce vizează trei aspecte: reeducarea activității tonice prin exerciții
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
practic pentru un foarte mare număr de oameni. Calitatea mediului natural, sănătatea, sărăcia, conflictele, dinamica pieței, interculturalismul etc. sunt doar câteva exemple de probleme sau provocări cu care se confruntă lumea contemporană și care fac obiectul eforturilor transdisciplinare. Complexitatea și dinamismul extrem cu care evoluează aceste probleme le fac să scape din aria de mobilitate redusă și formalizare excesivă a disciplinarității. Conceperea cunoașterii ca praxis, ca activitate angajată social și pusă în sprijinul fundamentării unor decizii cu impact larg poate sugera
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Ieșirea din „cutia” disciplinară a fost precedată de relativizarea criteriilor de legitimare științifică și, de aici, a statutului de disciplină. „Obiectivitatea autentică implică a fi adevărat în raport cu realitatea aflată sub investigație.” (Trigg, 1996, p. 144) Realitatea socioumană contemporană, caracterizată de dinamism, complexitate, schimbare, risc și caracter impredictibil, este dificil de imaginat exclusiv în dogmaticile disciplinare. Apare așadar o incompatibilitate, pe de o parte, între tipologia și caracteristicile determinante ale realității contemporane și, pe de altă parte, modul nostru de a ne
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
tot mai exigent, mai bine informat. Dinamica extremă a mediului economic și social global, dar mai ales cea caracteristică așa-numitelor țări în tranziție (cum este și cazul țării noastre încă) generează piețe ale muncii caracterizate, la rândul lor, de dinamism, iar uneori de instabilitate și impredictibilitate. Trebuie menționate din nou schimbările produse de avansul tehnologic, ce fac în așa fel încât necesarul de competențe de pe piața muncii să se schimbe rapid și dramatic. Flexbilitatea și adaptabilitatea angajaților, în termeni de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
temelor abordate și motivația pentru studiu și implicare a elevilor cărora li se adresează. 1.3.2. Temele cross-curricularetc " 1.3.2. Temele cross‑curriculare" Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că trăim într-o lume caracterizată de dinamism și complexitate, în care natura umană în general și fiecare dintre noi în particular suntem puși în fața unor provocări fără precedent. Acea viață pentru care spunem că școala trebuie să-i pregătească pe elevi nu a fost niciodată împărțită pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Războiul Rece, securitatea, ca noțiune și domeniu de interes practic, a devenit mult mai proeminentă, tocmai pentru că se afla undeva Între problematicele legate de putere și cele legate de obținerea păcii. Securitatea este o problematică flexibilă, care se poate integra dinamismului relațiilor internaționale actuale. În 1991, Stephen Walt scria un articol despre renașterea studiilor strategice și de securitate (Walt, 1991) În care enunța definiția securității așa cum era ea percepută În acel moment În comunitatea academică și a decidenților politici: securitatea poate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ci mai ales faptul că reflectă În ce direcții au evoluat dezbaterile despre securitate. Fără a-i da o definiție neapărat nouă, acești autori sugerează interdependența dintre elementele care creează o situație de securitate și astfel integrează studiului lor un dinamism care urmărește să capteze mai bine ritmul transformărilor În relațiile internaționale. De asemenea, identificând faptul că În perioada de după Războiul Rece amenințările la adresa securității s-au transformat mai degrabă În riscuri, autorii subliniază vulnerabilitatea aproape incurabilă de care suferă statul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Editurii Albatros. Editorial, debutează individual cu studiul Romanul de mistere în literatura română (1981). Urmează romanul Orașul la ora amintirilor (1984), în care tema obsedantului deceniu este ilustrată prin personaje din medii diferite; sunt de evidențiat aici claritatea demersului narativ, dinamismul acțiunii. Câmpia nu este singură (1986) denotă influențele romanului sud-american, în folosirea planurilor narative multiple și îmbinarea fantasticului cu oniricul și realismul. Romanul vrea să fie reprezentarea etosului unei colectivități rurale, confruntată cu istoria. Aproapele nostru trădează (1992), subintitulat „roman
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
aici, față de sine și de propria viață. Distingem, În această privință, două mari direcții atitudinale ale persoanei față de viață: o atitudine activă și o atitudine pasivă. 1. Atitudinea activă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune antrenare și dinamism, interes și voință de a se realiza plenar. Dar această atitudine activă se poate desfășura În mod controlat și ordonat, sau necontrolat și haotic. În primul caz, persoana activă Își ordonează propria viață, ca ritm, În conformitate cu principiul director al rațiunii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]