37,948 matches
-
1856). 121 Prințul Bernhard von Bülow (1849 1929). Om de stat și diplomat german, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (1887-1900), cancelar al Reichului german al lui Wilhelm al II-lea în intervalul 1900-1909, apoi, la sfârșitul carierei sale diplomatice, ambasador al Germaniei imperiale la Roma (1914-1915). 122 François de Salignac de la Mothe-Fénelon (1651 1715). Prelat, teolog și scriitor francez din secolul al XVII-lea. A scris Aventurile lui Telemac (1699). 123 Thomas Woodrow Wilson (1856-1924). Al 28-lea președinte
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ministrului Afacerilor Străine. Delegat la Conferința de Pace din 1919, el a prezidat Comisia Teritorială însărcinată cu delimitarea frontierelor dintre statele Europei. După Conferința de Pace a fost președintele Conferinței Ambasadorilor. În 1926, a fost ales membru titular al Academiei Diplomatice Internaționale. A publicat lucrarea Le Diplomate (Diplomatul) și diferite articole în Dicționarul diplomatic. Spirit supus întotdeauna rațiunii, întotdeauna prieten al măsurii și al clarității, mergând mereu drept la esența lucrurilor, spirit înzestrat cu o vastă cultură, dar și cu o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Comisia Teritorială însărcinată cu delimitarea frontierelor dintre statele Europei. După Conferința de Pace a fost președintele Conferinței Ambasadorilor. În 1926, a fost ales membru titular al Academiei Diplomatice Internaționale. A publicat lucrarea Le Diplomate (Diplomatul) și diferite articole în Dicționarul diplomatic. Spirit supus întotdeauna rațiunii, întotdeauna prieten al măsurii și al clarității, mergând mereu drept la esența lucrurilor, spirit înzestrat cu o vastă cultură, dar și cu o fină observare a oamenilor, Cambon a știut să discearnă raporturile ascunse în spatele lucrurilor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
din 31 decembrie 1896 a fost acela care a demarat autonomia Algeriei. În același timp el a definit, în strânsă legătură cu ansamblul problemelor africane, politica sahariană pe care succesorii săi urmau doar să o aplice. Jules Cambon dovedise calități diplomatice excepționale, suficiente pentru a fi chemat să le etaleze în funcțiile în care acestea erau cele mai necesare. Fiind foarte bine pregătit să exceleze pe scena internațională, a fost numit ambasador la Washington. Prima calitate a unui ambasador nu este
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
cu caracter oficial). Cu îndrăzneala specifică vârstei, o tânără fată (care se ocupa de bufet), l-a interpelat astfel pe Jules Cambon: "Spuneți-mi, vă rog, domnule ambasador, Dvs. sunteți dreyfusard sau anti-dreyfusard?" Surâzând și mângâindu-și lunga sa pălărie diplomatică, el a răspuns fără nici cea mai mică ezitare: "Mulțumesc, domnișoară, nici ceai, nici ciocolată." El sosise în S.U.A. a doua zi după victoria acestora în războiul cu Spania. Regina regentă a rugat guvernul republicii de a interveni la Washington
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Orient, un obstacol insurmontabil pe alte căi în afara violenței. Pe de altă parte, la Conferința de la Algesiras (reunită în scopul arbitrării conflictului franco-german din Maroc), Germania, eșuând, a constatat propria-i neputință în a face să prevaleze voința prin mijloace diplomatice, chiar și dintre cele mai brutale, atunci, a hotărât să o impună prin forța armelor. Când Jules Cambon a fost trimis la Berlin, acordurile din 1904 consacraseră o antantă franco-britanică. Deja, în 1905, Germania ne impusese o negociere sub amenințarea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nu a exagerat semnificația acestor severe avertismente repetate la Tanger, la Casablanca, la Agadir. Jules Cambon a trimis guvernului francez un avertisment, ca urmare a cuvintelor amenințătoare adresate în noiembrie 1913 de către kaiser regelui Belgiei. Se cunosc deja detaliile dramei diplomatice care a precedat-o pe cea militară. El a meditat prea mult asupra istoriei pentru a ignora faptul că, așa cum apar evenimente mai puternice decât oamenii, există, de asemenea, oameni care sunt mai tari decât anumite evenimente. Apetența lui pentru
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
importante deținute de el au fost: însărcinat cu afaceri la Viena (1911-1912), ministru delegat în Maroc (1912-1916), ministru plenipotențiar al Franței în România (1916-1920), ministru plenipotențiar la Madrid (1920-1921) și la Londra (1921-1924). În 1926 a devenit membru al Academiei Diplomatice Internaționale. Și-a scris propriile memorii, Confesiunile unui bătrân diplomat (1953), dar și biografiile istorice Talleyrand (1935), Franz Joseph (1946), Mazarin (1947) și lucrările Mitologia păcii (1930) și Geneva împotriva păcii (1936). (Dictionnaire Diplomatique, p. 956) . În aceeași colecție, au
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
to be confident that, because we know more of the past, we can therefore see more cleverly than they into the future" (citatul original). JULES MARTIN CAMBON Școala ambasadorilor 2 1 Diplomatul Negocierea Diplomația de altădată, diplomați de ieri Corpul diplomatic Consulii Protocolul Limba diplomatică Democrația și războiul Societatea Națiunilor Diplomația de mâine Note Postfață
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
because we know more of the past, we can therefore see more cleverly than they into the future" (citatul original). JULES MARTIN CAMBON Școala ambasadorilor 2 1 Diplomatul Negocierea Diplomația de altădată, diplomați de ieri Corpul diplomatic Consulii Protocolul Limba diplomatică Democrația și războiul Societatea Națiunilor Diplomația de mâine Note Postfață
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
văzut nimeni. - Dar spre Cer, te-ai gândit să privești? PORUNCA A IX-A “Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău!” (Ieș. 20, 16) Una dintre plăgile societății românești contemporane este cea a minciunii, fie premeditată, când este sancționată, fie diplomatică, adesea apreciată. Justificată sau nu, minciuna tot minciună rămâne, indiferent cum este ea numită și reprezintă denaturarea cu știință, în orice mod, a adevărului, prezentarea lui trunchiată sau incompletă, ori trecerea acestuia sub tăcere. Porunca enunțată mai sus interzice minciuna
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Șansă dublă Inainte de anul 1990 o excursie în trei state asiatice China,Coreea de Nord și Vietnam costa 16.000lei. Puțini români își permiteau luxul financiar de a vizita cele trei țări. Guvernele Romaniei din ultimii 15 ani au cultivat legăturile diplomatice cu China. Cuzmin a avut o șansă dublă.In anul 2002 a fost în China la un simpozion,iar în anul 2003 a fost la un schimb de experiență științifică tot în China în grup. A urmat un traseu cu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
echipă. Pentru a evita orice conflict ulterior, RDG și RFG au avut aceeași uniformă, același imn național, iar drapelele lor au avut ca emblemă cele 5 inele olimpice. Recunoașterea Comitetului Olimpic al RDG-ului a fost o victorie la nivel diplomatic. b) în decembrie 1966, 32 de țări africane au creat „Consiliul Suprem al Sportului”. Reprezentanții lor erau hotărâți să folosească toate mijloacele posibile pentru a exclude Africa de Sud din cadrul asociațiilor sportive, al federațiilor internaționale și al Mișcării Olimpice, dacă țara nu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Henry Kissinger, în China. Astfel, se poate vedea cum sportul a avut un 31 Andriș, A. - Politologie sau știință politică, Editura Corint, București, 1997, p. 131. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 67 impact puternic la nivel diplomatic.”32 Sportul a reușit, cu ajutorul meselor de tenis, să restabilească relațiile dintre cele două țări. Realizând importanța și potențialul competițiilor sportive internaționale (în speciale a Jocurilor Olimpice) URSS (a cărei conducători comuniști preluaseră puterea în 1948 și căutau recunoașterea politică internațională
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
destinatarii politicii sale sunt statele, iar ca accesorii, organizațiile internaționale: ONU și instituțiile sale, în special UNESCO. Prin tratativele purtate cu acestea, dar mai ales încercările de a-și revendica unele din atributele statelor, CIO se comportă întocmai în ceea ce privește politica diplomatică și componentele acesteia: personalități, mediu internațional etc. Autoarea (Dominique Maliesky) face referiri și la politicile oficiale ale CIO: recunoașterea Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 76 organizațiilor direct implicate în Mișcarea Olimpică: CNO-uri, Federații Internaționale Sportive
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o dată pentru a crește transparența financiară; distribuția „pașaportului” sportivilor ce conține toate informațiile necesare de a se îngriji împotriva unor controale doping eficiente și să monitorizeze sănătatea sportivilor. În istoria de peste 100 de ani a CIO se distinge o politică diplomatică orientată spre trei direcții:43 Politica de supraviețuire. Este caracteristică perioadei de început a activității organizației olimpice. Constă în orientarea către înființarea de Comitete Olimpice Naționale pe teritorii care sunt state suverane sau, mai important, care se vor constitui mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la Jocurile Olimpice din 1964. Unul din punctele principale ale acestei politici a fost recunoașterea din nou a Comitetului Național Chinez, în 1979 această decizie fiind Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 89 hotărâtă ca urmare a relațiilor diplomatice stabilite de China cu marile puteri din Occident și a readmiterii în ONU. Chiar și politica de desemnare a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice este orientată în multe cazuri pe criterii politice, nu și sportive. În perioada interbelică orașele Berlin (în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ediția centenară a Jocurilor Olimpice de către un Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 91 oraș al unei mari puteri mondiale (Atlanta, SUA) în fața Atenei (Grecia fiind considerată ca tărâmul Jocurilor Olimpice antice) nu fac decât să confirme noua politică diplomatică a organizației. Obiectivele stabilite prin Carta Olimpică de universalitate și perenitate au fost realizate cu prețuri mari, renunțând adesea la miturile sale fondatoare: respingerea politicii și a profitului financiar. Autonomia diferitelor instituții recunoscute de CIO (Comitetele Naționale Olimpice, Comitetele de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ale intereselor unor mari puteri în discordanță cu normele și principiile dreptului internațional de egalitate și echitate a tuturor statelor. Relațiile de influență pot fi privite și în manieră constructivă, în sensul de facilitare a unor opțiuni pozitive în politica diplomatică a unor țări. Noua tendință în politica mondială este nu de a contesta rolul marilor puteri, ci de a înlătura monopolul puterii internaționale deținut de unele țări 60 Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 182-183. Comitetul Internațional
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
drept internațional.”64 Oferind imaginea unor fenomene care nu se văd, ci se simt, sferele de influență prezintă două caracteristici, flexibilitatea și ambiguitatea, care le deosebesc de celelalte forme de manifestare ale politicii puterii. „Sfera de influență este un termen diplomatic semnificând pretenția unui stat de a exercita un control exclusiv asupra unui teritoriu străin.”65 Natura acestui control poate varia, de la economic, militar, politic la întreaga activitate administrativă a statului respectiv. Din punctul de vedere al CIO, controlul se exercită
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
toate federațiile sportive belgiene, cu excepția federației ecvestre și au decis să ia parte la Jocuri, pe socoteala Comitetului Olimpice, fără să se bazeze pe subsidiile guvernului. Mai bine decât politicienii, Comitetele Olimpice Naționale au decis să-și rezolve singure problemele diplomatice amplificate de războiul din Afganistan și opoziția țărilor membre NATO.”70 70 Silance, L. - Jocurile Olimpice și Olimpismul. Sunt acestea instrumente în diplomația internațională?, în Buletinul Informativ al A.oâO.R., nr. 15-16/1997, p. 161. Comitetul Internațional Olimpic ca miză
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca o parte a universalității, și nu a mai avut resurse financiare pentru a i conferi autonomia și independența de care avea nevoie pentru a rezista presiunilor politice. În istoria de peste 100 de ani a CIO se distinge o politică diplomatică orientată spre trei direcții: Este caracteristică perioadei de început a activității organizației olimpice, constând în orientarea către Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 184 înființarea de Comitete Olimpice Naționale pe teritorii care sunt state suverane sau, mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
acești scriitori-traducători erau cunoscători de limba rusă (cum era, de pildă, N. Moraru, originar din Tighina-Basarabia și fost ilegalist), alții învață probabil "din mers", fiind cooptați ca prim-interpreți ai culturii rusești, unii dintre ei pregătindu-se să ocupe posturi diplomatice (cazul lui Mihai Beniuc, prezent ca traducător și prefațator, care între 1946-1948 va fi consilier cultural al ambasadei României la Moscova.) După aproape un an de activitate, această strategie dăduse deja roade bogate. Gruparea în jurul Cărții Ruse a unui grup
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
ele vine din filtrul livresc care intermediază orice alegere. Prima povestire, de pildă, se petrece într-un Occident galo-prusac de început de secol XX. Rezultă imediat ingredientele de succes: comoditate imperturbabilă, democratism sportiv, fervoare pozitivistă, mitologie tehnicistă, ocultism incipient, tensiuni diplomatice, intrigi de spionaj. Va să zică, abia refăcut după un destul de serios accident automobilistic, profesorul berlinez Otto Flamm e invitat de Academia Franceză să țină o conferință privitoare la aspectele matematice ale jocurilor de noroc. Sigur că în spatele acestor teorii inofensive se
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
naționale și securității statului; ... e) asigura îndrumarea și coordonarea generală a activității de comerț exterior și cooperare economică desfășurată de întreprinderile românești în străinătate; ... f) organizează, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, reprezentarea economică permanentă în străinătate prin secții economice ale misiunilor diplomatice, agenții comerciale, birouri comerciale și alte forme de reprezentare economică, în funcție de necesitățile de comerț exterior și specificul țării respective. Articolul 13 Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale are următoarele atribuții în ce privește problemele de personal și învățămînt în domeniul comerțului
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]