2,996 matches
-
se creează posibilitatea prezentării unui raport asupra datelor obținute în urma investigației. De fapt, în cadrul acestei metode apar trei operațiuni cheie: definirea problemei, alegerea metodei optime și precizarea posibilelor soluții. În ceea ce privește definirea problemei, ea poate fi făcută în două moduri: prescriptiv - direcționând clar activitatea elevului, sau indicând explorarea, ceea ce face ca demersul investigativ să nu fie atât de bine structurat, elevul nefiind informat decât aupra domeniului de investigație. Alegerea metodei poate fi lăsată la latitudinea învățătorului sau, dimpotrivă, la cea a elevului
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
Tipul somatic.............................................................. 40%; Capacitatea motrică................................................... 35%; Capacitatea psihică.................................................... 25%; Conceptul de model de antrenament este definit de A. Nicu un ansamblu de indicatori cuantificabili, ale căror date și raporturi simple permit o caracterizare, o esențializare a întregului proces de antrenament, direcționat în programarea lui către obținerea unei performanțe prestabilite (titlu, loc în clasament, puncte, victorii) la o dată anticipată. Modelul de joc (legat de modelul tehnico tactic) este reprezentat de un ansamblu de indicatori diferențiați ca profil ale căror valori condiționate reciproc
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
modelului de gândire medicală”. Dacă modelul clasic de gândire medicală circumscria patologia, somatică sau psihică, în mod separat, la relația cauză-efect patologic, modelul de gândire medicală psihosomatic, aduce în discuție relația situație-emoție-individ în care emoția devine un mediator interiorizat care direcționează forțele de „apărare” și „răspuns” fie în direcția dezvoltării unor „reacții somatice”, fie în direcția dezvoltării unor reacții psihice, în ambele situații, emoția interiorizată, reprezintă factorul declanșator al unor tulburări comune, psihosomatice. Conflictele nerezolvate ale Eului conștient se pot manifesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra mediului (environmental impact)! Analiza în gol a trebuinței trebuie adesea suplimentată considerând „impactul de mediu” un criteriu de corecție. După stabilirea trebuințelor-țintă, întreabă-te ce fel de scopuri neintenționate ar mai putea fi anticipate; c) Rezistă tentației de a direcționa pe bază de măsurări facile și manipulări ale conținutului! Cele mai importante scopuri ale învățării nu pot fi măsurate ușor. Poate fi sau nu posibil ca o valoare să fie redusă la un număr. Designerul postmodernist trebuie să fie sensibil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe individ constă în integrarea sa instituțională, prin activități desfășurate în interiorul unor instituții și organizații profesionale, politice, sociale. O dată ce o structură instituțională este constituită, ea își consolidează scheletul și articulațiile, face tot ce poate pentru idealul de durabilitate și continuitate, direcționând în acest sens atitudinile și comportamentele actorilor organizaționali, recurgând chiar la constrângeri. Dorința de stabilitate, convertită într-un elan inerțial, le solicită participanților orientarea spre efortul de recunoaștere și menținere. Richard Scott (2004), un specialist în studiul instituțiilor și organizațiilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
așa cum dictează ea. Identitatea nu poate fi atunci decât socială (Chauchat, 1999), ea se construiește numai prin raportare la lume, prin legături sociale cu ceilalți, cu contextul, fie el instituțional, situațional, familiar, cunoscut lui, fie mai larg, social și cultural, direcționând funcționarea și articularea instituțiilor. Iar cum indivizii sunt înclinați să-și construiască o identitate socială pozitivă, ei vor dori să acționeze eficient în interiorul instituțiilor date, iar în acest scop se vor orienta în sensul indicat de ele. Ei vor dori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evidente decât mecanismele care stau la baza lor; aceste mecanisme sunt încă puțin prea descifrate și evocate în literatura de specialitate. În determinarea dezvoltării psihofizice a copilului, rolul principal aparține interacțiunii dintre ereditate, factorii de mediu și educație. Acești factori direcționează și condiționează sub aspect cantitativ și calitativ dezvoltarea oricărei persoane, inclusiv a persoanelor care prezintă anumite deficiențe de natură organică, funcțională sau de evoluție. Ereditatea reprezintă însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite, de la o generație la alta, sub
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihomotricității; astfel, Suzanne Naville este autoarea unei scheme metodologice de recuperare și dezvoltare a psihomotricității, structurată pe patru capitole: a) mișcările globale - solicită organismul și permit persoanei să‑și simtă propriul corp și capacitățile acestuia prin exerciții motrice; acțiunile sunt direcționate către educarea echilibrului general, coordonarea dinamică generală și coordonarea ocul‑manuală; b) schema corporală și lateralitatea - acțiunile sunt direcționate către trăirea, perceperea și reprezentarea corporalității și a lateralității; c) organizarea spațio‑temporală - concentrare și memorie vizuală, noțiuni spațiale, orientare și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a) mișcările globale - solicită organismul și permit persoanei să‑și simtă propriul corp și capacitățile acestuia prin exerciții motrice; acțiunile sunt direcționate către educarea echilibrului general, coordonarea dinamică generală și coordonarea ocul‑manuală; b) schema corporală și lateralitatea - acțiunile sunt direcționate către trăirea, perceperea și reprezentarea corporalității și a lateralității; c) organizarea spațio‑temporală - concentrare și memorie vizuală, noțiuni spațiale, orientare și structurare spațială, structurare temporală, noțiuni motrico‑ritmice; d) educația prin mișcare - contact, schimb, adaptare, cooperare, mobilizarea efortului; acest capitol
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în care se lasă la discreția subiecților specificarea tipurilor de resurse permise utilizatorilor pentru accesare. Când un utilizator, în condiții bine definite, are dreptul să modifice controlul accesului pentru anumite obiecte, se spune că este un control discreționar al accesului direcționat de către utilizator. Un control bazat pe identitate este alt tip al controlului discreționar al accesului care se bazează pe identitatea unei persoane. Sunt și cazuri în care se folosește o metodă hibridă, combinându-se caracteristicile ultimelor două cazuri (direcționat de către
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
accesului direcționat de către utilizator. Un control bazat pe identitate este alt tip al controlului discreționar al accesului care se bazează pe identitatea unei persoane. Sunt și cazuri în care se folosește o metodă hibridă, combinându-se caracteristicile ultimelor două cazuri (direcționat de către utilizator sau pe identitate). c) Controlul nediscreționar al accesului. O autoritate centrală stabilește subiecții care pot să aibă acces la anumite obiecte, în funcție de politica de securitate organizațională. Controlul accesului poate să se bazeze pe rolul individual într-o organizație
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
să dezvolte cele mai bune practici, să evalueze avantajele oferite de tehnologie, să certifice produsele și serviciile și să asigure folosirea în comun a informațiilor. Unele sectoare au format Centre de Informare Comună și Analiză pentru a monitoriza atacurile cibernetice direcționate împotriva propriei lor infrastructuri. Aceste centre funcționează și ca un mijloc de folosire în comun a informațiilor privind tendințele de atac, vulnerabilitățile și cele mai bune practici de aplicat în acest sens. Nivelul 4: problematicile naționale și vulnerabilitățile lor Unele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un nivel la care se află o leziune preexistentă. Cele mai frecvente cauze de hematurie sunt inflamația/infecția vezicii urinare și a prostatei; cauze relativ frecvente de hematurie sunt reprezentate de nefropatiile glomerulare, litiaza renală și cancerul urotelial. Pentru a direcționa eficient evaluarea diagnostică a hematuriei trebuie precizate: • tipul hematuriei (macrosau microscopică); nu există însă o relație proporțională între gradul hemoragiei și severitatea afecțiunii cauzale. Hematuriile de origine glomerulară sunt de regulă microscopice (cu excepția nefropatiei cu IgA, în care sunt posibile
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
muncii îmbogățite, în locul celei bazate pe principiul taylorist al muncii simplificate, reprezintă un alt caz în care specialistul propune un nou mod de organizare în raport cu cel existent. Toate aceste exemple sunt cazuri despre ceea ce se poate numi terapie directivă. Sociologul direcționează sistemul social într-un anumit sens; îl orientează spre asimilarea unei forme de organizare cristalizată pe baza cunoștințelor științifice acumulate, considerată a fi mai bună decât organizarea lui naturală. Intervenția directă a sociologului presupune o serie de operații care provin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
limitativă. Este vorba, mai ales, de precizarea unor detalii în legătură cu ceea ce povestește pacientul: unde? cu cine? când? Recontextualizarea se realizează întotdeauna în sensul trăirilor pacientului. Dacă o persoană spune: „Nu mă simt bine!”, întrebările care trebuie să fie formulate sunt direcționate în sensul lui „mai rău”: „Ce vă supără cel mai rău?” sau „In ce moment vă simțiți cel mai rău?” sau și mai mult „Aveți un exemplu mai recent de moment în care v-ați simțit în mod special rău
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceste informații - cât și cele obținute mai înainte de la Gwen - într-o teorie holistică și o analiză funcțională care fac obiectul unei discuții comune. Părinții sunt de acord cu aceste modelări. Ei întreabă cum pot să-și ajute fiica. Terapeutul direcționează întrebarea către Gwen. Aceasta formulează timid dorința ca părinții săi să înceteze să se mai certe la masă în legătură cu ea. Ea le cere să rămână cu ea după masa de seară, pentru a o face să renunțe să mai vomite
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ce sunt mai degrabă „externe” decât „interne” în științele sociale. O cultură nu poate fi identificată sau discutată prin mijloacele metodologice interpretative recomandate de către criticul antropolog. Cultura însăși reprezintă un concept de științe sociale interculturale. Afirmațiile de largă circulație ne direcționează interesul de studiu către anumite aspecte ale relațiilor umane, ne ajută să definim structurile de semnificații comune și să identificăm gradul de conformitate necesar pentru apartenența culturală. În al doilea rând, concluzia mea ar fi că interpretarea nu constituie o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alegerile, fazele și secvențele care leagă antecendentul de consecința sa. Am făcut afirmația, în Cursul 3, că științele sociale trebuie să se ocupe de dimensiunea umană a procesului cauzal. Acțiunile individuale sunt intenționate, bazate pe înțelegerea unei situații date și direcționate înspre obținerea unui efect anumit. Acestea sunt adesea strategice, punând în evidență faptul că rezultatele apar în urma interacțiunii dintre diferiții subiecți decizionali independenți și maximizând situația în funcție de reacțiile raționale ale celorlalți. Un studiu de caz cu un design atent poate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
au opinii și idei, culturi și credințe, ceea ce implică faptul că ele nu se manifestă pur și simplu, ci își înțeleg și interpretează comportamentul. Ba mai mult, indivizii umani fac alegeri în mod conștient. Comportamentul lor este intențional. Acesta este direcționat înspre un scop cunoscut de fiecare, înspre o selecție personală și utilizează acele mijloace pe care fiecare le consideră potrivite. Totuși, indivizii acționează conform unor modele, fiindcă există enorm de multă regularitate în toate societățile umane. Ca specialiști în științele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trăim. Acesta trebuie să poată contribui în mod teoretic, dezvoltând o poziție referitoare la polemicile esențiale și de durată care ne captează atenția, și să poată aprofunda înțelegerea noastră generală privitoare la comportamentul și relațiile umane. Metodele de cercetare ne direcționează efortul și ne pun la dispoziție puncte de reper pentru judecățile de valoare, dar nu ne pot asigura că eforturile noastre au semnificație. Există, desigur, un motiv anume pentru care studiem relațiile social-politice contemporane. Meșteșugul cercetării sociale nu este rupt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea În acte de violență, este direcționată spre know-how. Efectul de modelare crește și dezvoltă potențialul cognitiv al violenței. Cazul din Boston este un exemplu evident, șase tineri i-au dat foc unei femei, forțând-o să-și toarne singură benzină pe corp. Gestul a fost inspirat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tinerii) și numai 6% le dau bani părinților lor (generației vârstnice). În cazul tinerilor, procentele sunt doar de 2% ajutoare financiare către părinți și 0% către bunici (Attias-Donfut, Lappierre și Segalen, 2002). Observăm că orientarea dominantă a solidarităților familiale este direcționată către tineri, aceștia primind daruri, În bani și În natură, atât de la părinți, cât și de la bunici. Este o situație nouă din punct de vedere istoric. În societățile tradiționale - și În numeroase alte țări din lumea nonoccidentală - copilul este, Înainte de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
început că ipoteze explicite. Spus mai simplu, este indicat ca ipotezele să fie identificate pentru a obișnui elevul cu metodologia cercetării. Spus și mai simplu: nu trebuie să se mai accepte referate fără ipoteze explicit formulate. Acestea au menirea să direcționeze cercetarea spre o structură, cel putin demonstrativa sau argumentativa. În absență lor, referatele se reduc la rezumări, la plagiat explicit, la sinteze neelaborate care nu definesc conceptul de referat științific. Urmează enunțarea schematizata a modalităților de confirmare/infirmare a ipotezelor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
care a studiat razele catodice), sau profesorul H.D. Rhumkorff, care a inventat bobina de inducție, fără de care probabil experiențele lui Roentgen nu se puteau produce. Dar Philipp Lenard a fost cel care a construit în 1892 un tub de raze direcționate spre un diafragm de aluminiu, ceea ce a permis studiul razelor catodice în afara tubului în care erau produse. Dintre toți contemporanii lui Roentgen, se pare ca Lenard a fost cel care prin descoperirea să, a avut cea mai mare importanță în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
special în registrul grotesc, dar mai puțin semnificative în plan general uman. Sunt aici câteva obsesii fundamentale: virilitatea contrariată, ispășirea păcatului, terapia erotică. Aceste „proiecții obsesive” (Ov. S. Crohmălniceanu) se relevă în contexte epice tensionate și determină stări sufletești terorizante, direcționate de sentimente dominatoare, cu manifestare excesivă. În Vedenia, de pildă, căpitanul Naicu, autor de farse de prost gust și individ obsedat de gândul că soția sa întreține o relație adulterină cu ordonanța, telegrafiază acasă, anunțându-și moartea de holeră în
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]