73,520 matches
-
niște farfurii de tablă așezate pe niște geamantane de carton jerpelite, mâncau ardei, roșii, ceapă, castraveți rupând bucăți dintr-o pâine mare de casă... Când ne-am dat mai aproape de ei, i-am auzit vorbind clar bulgărește. Vitalitatea balcanică înlocuia disciplina teutonică, precum și standardul ei, distrus. Cu cei doi bulgari, se putea începe o nouă eră. Ce să te faci, însă, o zi întreagă la Berlin, în Berlinul înjumătățit, tăiat în două de Zidul fatal. Sosiserăm în cursul dimineații, iar tren
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
toate zilele, românul pune umanitate în raporturile sale cu vitele și cu natura. Nu-și grijește vita ca neamțul, dar legătura lui cu ea e mai umană, mai adîncă. Neamțul o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și grijește totdeauna nici copiii: din năcaz, din lipsă, din absența efortului susținut. Dar plînge cu ea și-o dezmiardă." Și adaugă că "poporul cel
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
strecura după preferințele culinare ale filosofiei, în aceasta din urmă (publicată la un interval de șase ani) regina de altădată a științelor se va subsuma exigențelor discursului despre funcțiile fiziologice. Proiectul este unul exhaustiv și grandios, nu doar prin numărul disciplinelor abordate (pornind de la cele filosofice, trecând prin teologie și mitologie și ajungând la psihanaliză și la referința arhitectonică), ci și prin diversitatea faptului de viață observat. Onfray, s-ar putea spune și așa, a asimilat prompt, vital, aproape organic (și
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
început pentru învățământul liceal. Totul, după ce fuseseră regândite și, în parte, restructurate planurile de învățământ, programele școlare etc. etc. de către comisii speciale pentru fiecare compartiment (Consiliul Național pentru Curriculum, Grupuri de lucru pentru expertizarea de specialitate, Comisii naționale pentru fiecare disciplină în parte; toate aceste organisme sunt alcătuite din membri ai Institutului de Științe ale Educației și din profesori cu o bogată experiență din toată țara). Totul pornise bine (sau aproape bine, pentru că disfuncționalități - inerente oricărui început - au existat: comisiile naționale
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
lui secretar de stat, până în 19.07.2001, când, în cadrul unei conferințe de presă, d-na ministru Ecaterina Andronescu, anunța decizia de a emite un ordin prin care va fi limitat numărul de manuale pentru liceu la 3 pentru fiecare disciplină și an de studiu). O primă întrebare ne vine pe... limbă: de ce 3 și nu 2 (tot alternative ar fi) și imediat alta: de ce 3 și nu 4 sau 5 (ar fi și mai... alternative)? Nu punem aceste întrebări, pentru că
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
și impunerii unui set de caracteristici valabile la scara unui întreg popor (popoare). Și, atunci, se risipește în neantul tuturor divagărilor chiar ideea specificului național pentru fixarea căreia s-au consumat la noi tone de cerneală și chiar imagologia ca disciplină științifică nouă. Pentru că, nu-i așa?, cum se mai pot construi imagini despre felul cum un popor se reflectă în imaginația descriptivă a altuia, prin factori exponențiali (scriitori, călători, cărți de istorie, geografie sau altele despre bucătăria locului)? M-am
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
cultura română). Și, de fapt, autorul își depășește cu mult tema anunțată în titlu pentru că surprinde, în aria lui de cercetare, adesea, întreg sud-estul și centrul european. Cartea, repet, sagace și impunătoare, e una de antropologie vecină bună cu imagologia, disciplină științifică atît de nouă și înnoitoare. Dl Andrei Oișteanu procedează, ca un adevărat om de știință. El își împarte materia de studiu în cîteva secțiuni aparent distincte ("portretul fizic", "portretul profesional", "portretul moral și intelectual", "portretul mistic și magic". "De la
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
o fostă elevă. Într-un scurt cuvânt de introducere, pianista Delia Pavlovici a împărtășit publicului - numeros - sentimentul din care a izvorât acest moment, subliniind locul profesoarei în conștiința și inima celor care au studiat pianul la clasa ei. Educată în disciplina severă a "școlii Florica Musicescu" a predat învățăceilor în cultul acestor concepții despre făurirea tehnicii pianistice, despre frumusețea ideală a sunetului, despre poetica pianului, șlefuindu-le capacitatea de a se exprima pe claviatură și de a transmite mai departe cele
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
faptul că plătește o datorie închinând articolul lui H. Jacquier. Este de reținut că mai bine se acordă cu programul revistei de filosofie articolele lui Radu Stanca, De la stilul istoric la stilul filosofic (nov.-dec. 1943) și Stilistica - o nouă disciplină a filosofiei? (ian.-febr. 1944), singurele, de altfel. Este prea evidentă intrarea acestui al doilea inițiator al Cercului în domeniul preocupărilor gânditorului Blaga, a cărui demnitate de teoretician pe probleme de morfologia culturii nu e amintită decât o singură dată
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
au fost percepute ca trepte ale inițierii și nicidecum ca ziduri înălțate pînă la cer, definitiv de netrecut. Știind exact cine este chipul din oglindă, acel "altcineva", a putut să-și stabilească, și să-și asume, deciziile, proiectele, prioritățile, traiectoria. Disciplina interioară i-a dublat disciplina profesională, i-a temperat vanitățile și i-a exacerbat vocația. Mi-a plăcut, cîndva, să mă joc și să privesc în jur cum privește el. Atent, cu toate antenele conectate. Fiecare reacție poate fi importantă
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
ale inițierii și nicidecum ca ziduri înălțate pînă la cer, definitiv de netrecut. Știind exact cine este chipul din oglindă, acel "altcineva", a putut să-și stabilească, și să-și asume, deciziile, proiectele, prioritățile, traiectoria. Disciplina interioară i-a dublat disciplina profesională, i-a temperat vanitățile și i-a exacerbat vocația. Mi-a plăcut, cîndva, să mă joc și să privesc în jur cum privește el. Atent, cu toate antenele conectate. Fiecare reacție poate fi importantă, cîndva. Acum cîțiva ani, am
Oglinda ovală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15955_a_17280]
-
e discordant cu factura gîndirii românești: "Și motivul apare abia acum lămurit: pentru că materialismul aduce și el, într-un fel ori altul, prelungirea naturii în spirit, ori tocmai această trăsătură convenea sensibilității noastre filosofice". Pentru Xenopol, "istoria nu e o disciplină particulară, ci "un mod de concepțiune a lumii"". El socotește istoria omenirii ca o "urmare a istoriei ce a precedat-o", istorismul său dobîndind o alură cosmică. La rîndul său, Pârvan scria (în Idei și Forme Istorice): "Fenomenele vieții omenești
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
timp, îi trimit adresă după adresă, rugând-o, implorând-o, somând-o să facă publice numele editurilor câștigătoare, vine lovitura de teatru: d-na Andronescu anunță ritos că, din proprie voință, reduce la doar trei numărul manualelor aprobate pentru fiecare disciplină! Că ministresa n-are în descrierea fișei de post astfel de atribuții, probabil că nu interesează pe nimeni în România, unde dacă nu faci câte un abuz pe minut înseamnă că ești moale și incompetent. Infinit mai grav e că
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
în primul rînd de o insecuritate a statutului disciplinar și instituțional: dacă permitem filozofilor sau istoricilor să ne învețe cum să analizăm un text literar, ori dacă importăm noi înșine metode și concepte din alte domenii, nu subminăm inevitabil "autonomia" disciplinei și astfel a instituțiilor pe care le reprezentăm (Facultatea de Litere, profesia de critic literar etc.)? O dată ce definim un domeniu disciplinar sau un tip de activitate spirituală apelînd la noțiuni precum cea de autonomie, implicit apelăm la principii de excludere
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
spuse, e șocant să-i găsești pe un Derrida sau Hayden White, filozof și respectiv istoric, chemați în instanță ca martori ai acuzării, așadar citați în sprijinul tezei că literatura trebuie să fie studiată, înțeleasă și produsă fără imixtiunea altor discipline. Ce-i drept, aceiași sînt puși la zid cîteva pagini mai încolo, aparent fără ca Lansdown să fie îngrijorat de logica ori consistența demonstrației. Poate că unii cititori vor fi descumpăniți de însăși miza acestei discuții: ce-nseamă, în definitiv, a spune
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
nu doar previzibilă, dar și inevitabilă, sub presiunea experienței clinice. Autorii complexului Tratat de psihotraumatologie tradus la Editura Trei, Gottfried Fischer și Peter Riedesser, membri ai grupului de cercetare despre care aminteam mai înainte, așază o dată cu acest volum temelia noii discipline. Ei își concentrează eforturile pe trei mari direcții: cea a unei psihotraumatologii generale (sintetizând principiile general valabile pentru acest domeniu), cea diferențială (particularizând în funcție de personaje și situații) și cea specială (situații tipice: trauma la locul de muncă, criminalitatea, abuzul sexual
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
etc. Dincolo de toate aceste scăderi și de o anume fluiditate a metodei, există în carte și sugestii interesante, unele foarte tehnice, cum ar fi cele grafice, inspirate de lucrul autoarei cu studenții săi. Se simte, de altfel, în coerența discursului, disciplina celui obișnuit să se facă înțeles. Carmen Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog, col. "Eseuri și studii", Editura Național, 2001, 211 pag. Ce ne poate spune arta despre psihanaliză Ideea de autor a Ancăi Oroveanu, de a aborda
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
numai la începuturi?) filosofia românească a fost una a problematicii culturale și istorice. Și privindu-i evoluția pe întregul ei traiect nu se poate să nu-i dai dreptate. Într-adevăr, problema fundamentală a filosofiei românești (ca și a celorlalte discipline ale spiritului) a fost dilema modernitate și arhaicitate sau istoricitate - eternitate sau mimetism-organicism, revoluție-evoluție, sincronism-protrocronism, europenism-indigenitate, dilemă devenită în al douăzecilea secol denumită cu termeni estetico-culturali, metafizic ontologici, politico-economici și sociologici, mistico-religioși, lingvistic hermeneutici. E o observație perfect îndreptățită pentru
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
lui Godard - "cinema-ul e adevărul de 24 de ori pe secundă" - dar și de la convingerea cu care îmi încheiam lucrarea de diplomă, că filmul este "une enquette" asupra autorului său. Asta mi se pare fundamental și dacă există o disciplină și e posibilă o școlarizare în această materie, atunci elevii ar trebui să fie învățați să se investigheze sistematic. În opoziție cu filmele școlii noastre, de aici, de la București, care par produsele unor oameni cu totul dezinteresați de ce sînt ei
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
rostind, pentru aceasta, o conferință la radio Profilul interior al Căpitanului, rămasă pentru că a fost publicată, la stăruința fratelui său Relu, în revista legionară Pămînt strămoșesc de la Sibiu). Nu înțelesese încă nimic despre firea sa de nihilist structural, care repudia disciplina de serviciu și relațiile subalterne. Mai tîrziu va ajunge să se cunoască mai bine, mulțumindu-se să trăiască toată viața fără slujbă și angajamente, ca un naufragiat marginal, în sărăcie efectivă chiar cînd devenise un strălucit cugetător francez. Deocamdată, cu
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
Andrei Oișteanu nu scrie punînd în paranteză istoria, dar nici nu face vreodată pretext din ea, așa cum imagologia nu devine niciodată mod de întrebuințare pentru un destin etnic special. La noi imagologie își închipuie că face multă lume, pentru că numele disciplinei sună bine și domeniul abundă în licențe și doctorate care vor cu orice preț să fie la modă (deși imagologia are în Europa mai bine de o jumătate de veac). Studiul lui Andrei Oișteanu e în măsură să cam taie
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
mă rog, un aristocrat de București jucând un rol de golan. De curând, la o sărbătorire, spusese în auzul țării că, în anii regimului trecut (care, totuși, l-a răsfățat) câștigase, în urma unui premiu, un frigider Fram... * * * 14 Aprilie 1959. Disciplină, organizare, supunere militară la iezuiți. Dumnezeu nu li se arată numai celor aleși, prin extaz, ci și muritorilor de rând, printr-o severă inițiere, prin exerciții zilnice, asemănătoare celor pentru cura de slăbire. O practică ezoterică. Totul având o ierarhie
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
de la care acesta pornește în mod explicit, mă obligă să o atribui unui alt domeniu - postcolonialismul. Jocul acesta, al plasării într-un domeniu sau altul nu e legat de succesiunea unor "mode" academice, ci de atitudinile diferite ale celor două discipline față de subiectul studiat, chiar dacă instrumentele de analiză sînt, în mare măsură, aceleași. Schimbările produse în Europa de Est prin căderea comunismului au făcut ca, după 1989, Europa să fie gîndită ca un întreg, prin dispariția unei frontiere politice care separa continentul în
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
I-VIII în consens cu noile planuri-cadru. între 1999 și 2000 au fost finalizate programele școlare pentru liceu după un nou model de proiectare. în 2000-2001, s-a făcut o primă revizuire a programelor noi pentru clasele I-XII, la disciplinele din trunchiul comun. Din 2000, CNC a început să organizeze stagii de pregătire a profesorilor pentru aplicarea eficientă a noului curriculum național, proces în care au fost implicați circa 7000 de învățători și profesori. Cu alte cuvinte, o activitate consistentă
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
bune pe atunci), în jurul lui Ion Roman, cel care a condus ,,sectorul" de istorie literară din cadrul E.S.P.L.A. ,,Atunci, la această școală, care a fost ESPLA de odinioară - precizează Z. Ornea -, s-au format editori străluciți care fac astăzi onoare acestei discipline. Citarea cîtorva dintre ei e proba cea mai concludentă a acestei rodnice înfăptuiri: Liviu Călin, Teodor Vârgolici, Andrei Rusu, Gh. Pienescu, Geo Șerban, Radu Albala, Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Al. Săndulescu, Tiberiu Avramescu, Niculae Gheran, Domnica Filimon, Maria Simionescu, Mirela Teodorescu și
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]