3,132 matches
-
de energizare Exercițiul respirația Darth Vender Abordare energetică Paternuri energetice În timpul Dezechilibrul estrogen/progesteron Exercițiul Scoaterea veninului Experiențe extreme ale Suplimente și remedii din plante Massaging spleen exercise Meridiane implicate Schimbări de dispoziție Exercițiul Poziția neurovasculară Controlul durerii și a disconfortului Potențial pozitiv al Exercițiul de calmare a meridianului rinichiului Exercițiul de calmare a meridianului intestinului gros Exercițiul de calmare a meridianului ficatului Exercițiul de calmare a meridianului intestinului subțire Exercițiul de calmare a meridianului stomacului Exercițiul Întindere laterală exercitiul de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
nimic. — Draga mea, cred c-ar trebui să-i spui de durerea aia din picior, zice. Îți aduci aminte, seara trecută? — Durere În picior? ridică Venetia ochii, alertată. — Ei, n-a fost nimic, zic grăbită. Doar o ușoară stare de disconfort. Săptămîna trecută am stat toată ziua la serviciu cu noii pantofi Manolo cu toc Înalt. Ceea ce a fost probabil o greșeală, pentru că, atunci cînd am ajuns acasă, abia dacă mai puteam merge și a trebuit să-l rog pe Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
subiectivă. Prin umor se satisface, de asemenea, trebuința de cooperare și solidaritate socială (vezi Pugh, 1978, p. 330). Cu referire la „adevăr”, autorul declară: „Adevărul este valorizat (prețuit) mai puțin pentru el însuși, cât ca un mijloc de a evita disconfortul ambiguității” (ibidem, p. 331). Valorile estetice, în particular artele vizuale, s-ar întemeia pe nevoia noastră înnăscută de „frumos”. Pe măsură ce autorul avansează în analiza valorilor „secundare”, ajungând în final la „standardul superior al comportamentului” (p. 350) - identificat preponderent cu obligativitățile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Festinger (1957) primordial pentru restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine/comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una dintre căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Dacă, de pildă, eu aflu că o persoană față de care am o atitudine negativă a spus ceva bun cu privire la o altă persoană
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fac publică părerea (în cazul nostru, își declaraseră adeziunea la ideea sexului protejat); dacă au mijloacele de schimbare a elementelor disonanței, ipocrizia fiind atunci activată în mintea lor. Supoziția tare a disonanței cognitive este că subiecții trăiesc uneori un mare disconfort psihic în starea de disonanță. Și, într-adevăr, numeroase studii experimentale arată că disonanța produce modificări și surescitări fiziologice, precum și neplăcere psihică (Elliot și Devine, 1994, de exemplu). De aceea, indivizii încearcă înlăturarea discrepanței prin intervenția asupra componentelor angajate în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
personalității și a-ți pune în evidență comportamentele dezirabile, cum ar fi actele de caritate, înțelegerea și iertarea semenilor. Pe de altă parte, studii experimentale confirmă observația cotidiană că oamenii folosesc o serie de alte metode pentru a se sustrage disconfortului disonanței, începând de la a consuma alcool până la a se angaja în activități distructive sau în munci care să-i scoată din imperiul frământărilor cognitiv-afective. Alternativele de reducere sau anihilare sunt date de contextul în care s-a produs disonanța și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persoane nu reprezintă altceva decât satisfacerea nevoii de superioritate de statut, de a marca dependența celorlalți față de tine. Chiar conduitele cotidiene ce par dezinteresate (banii dați cerșetorilor) au la bază motivații egoiste, cum ar fi aceea de a scăpa de disconfortul și teama pe care insistența solicitanților - uneori acompaniată de gesturi fizice - le induce. Cea mai consistentă (și specifică) explicație a altruismului în termeni costuri-beneficii este aceea că, atunci când indivizii percep că, în interacțiunea cu alții, comportamentele lor strict individuale și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
experiențele personale trecute și din ale altora că atare conduite au efecte benefice, pe când cel de-al doilea se referă strict la faptul că un stimul (suferința cuiva) care a provocat o acută și neplăcută activare nervoasă (arousal) trebuie înlăturat. Disconfortul resimțit poate fi redus fie prin ajutorarea celui în cauză, fie prin mecanisme cognitive, care să ne liniștească în sensul că cel ce suferă își merită soarta. Suntem aici din nou și pe terenul teoriei credinței într-o lume justă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
factori cognitivi nu doar drept strategii de rezolvare, ci și drept cauze ale respectivei tensiuni: constatând discrepanța între condiția unor oameni și modul normal în care trăiesc ființele umane, în mintea noastră apare o disonanță cognitivă care produce un puternic disconfort și motivează la acțiune. Comportamentele prosociale pot fi datorate și unor asemenea mecanisme. Discrepanța ia, desigur, amploare și forță motivațională atunci când avem în față persoane concrete și când comparăm situația lor nu numai cu cea a standardelor comune în general
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec" Teoriile beneficiilor psihologice mizează pe ideea că ajutorul oferit altora este până la urmă tot un gen de egoism, fiind în joc operațiuni directe sau indirecte de autorecompensă, de eliminare sau reducere a unui disconfort psihic ori de menținere și întărire a stimei de sine. În acest din urmă sens, Cialdini și colaboratorii săi (1981) susțin că se poate vorbi de trei mari faze în evoluția indivizilor: astfel, la copiii mici, recompensele materiale directe primite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este mai substanțială. Și mai e de observat cum costurile sunt prezente nu doar când ajuți, ci și, uneori, când te sustragi de la a da ajutor. Judecata celorlalți, potrivit căreia puteai interveni, dar nu ai făcut-o, duce la un disconfort psihologic și o micșorare a stimei de sine. Estimarea raporturilor complexe dintre propriile costuri și beneficii și cele ale victimei, realistă sau nu, depinde și de natura ajutorului necesar. A da un telefon la salvare sau pompieri nu angajează costuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încărcată emoțional (în care cineva este agresat sau i se întâmplă ceva neplăcut). Prima reacție duce la ajutorarea celui cu probleme, a doua (centrarea pe sine) putând conduce la asistență prosocială, dar din motive egoiste, pentru a-și rezolva propriul disconfort emoțional. De regulă însă, oamenii încearcă să se elibereze de tensiunea produsă de episoadele și scenele dramatice nu implicându-se, ci părăsindu-le. De altfel, Batson și-a bazat construcția teoretică pe studii concrete, care arată că atitudinea empatică angajează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Dar și aici reacțiile celui ajutat depind mult de contextul de ajutorare. În multe cazuri, acesta, prin faptul că este pus, mai mult sau mai puțin explicit, într-o situație de inferioritate și de obligații față de binefăcătorul său, trăiește un disconfort puternic. Disconfortul dispare sau se reduce simțitor când ajutorul este reciproc sau când el nu vine de la o altă persoană. Acest din urmă fapt a fost dovedit experimental (Karabenick și Knapp, 1988). Niște studenți aveau de realizat sarcini dificile la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aici reacțiile celui ajutat depind mult de contextul de ajutorare. În multe cazuri, acesta, prin faptul că este pus, mai mult sau mai puțin explicit, într-o situație de inferioritate și de obligații față de binefăcătorul său, trăiește un disconfort puternic. Disconfortul dispare sau se reduce simțitor când ajutorul este reciproc sau când el nu vine de la o altă persoană. Acest din urmă fapt a fost dovedit experimental (Karabenick și Knapp, 1988). Niște studenți aveau de realizat sarcini dificile la computere. La
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
identice sau asemănătoare în viața reală. În practică se transpun deci nu numai anumite procedee specifice de luptă și agresiune, ci și scenarii mai complexe. După cum se va arăta în secțiunea următoare, inițierea sau continuarea agresiunii depinde și de evaluarea disconfortului și răului produs victimei. Vizionarea sistematică a unor scene violente, în care nu numai că se arată cum oamenii suferă sau mor, dar se insistă și asupra actelor de cruzime și a detaliilor lor fiziologice, are ca rezultat o desensibilizare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este cazul, analiștii TAR recurgând la următoarea stratagemă: individul care desfășoară o acțiune își aplică sancțiuni propriei acțiuni. El trăiește interior o recompensă, dacă a realizat o acțiune în concordanță cu norma internalizată, sau resimte interior un gen de pedeapsă (disconfort) dacă acțiunea performată e disjunctă cu respectiva normă. „Altul” sau „alții” sunt în asemenea caz în individul însuși. Se detectează aici o concepție despre eu ca sine multiplu, ca o entitate cu mai multe componente funcționale, dintre care două sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acest din urmă caz, apare o disonanță între informația nou achiziționată și cea veche, care susținea o anume opinie, deci implicit între informația nouă și opinia sa. Teoria disonanței cognitive arată că subiecții umani simt această disonanță ca un puternic disconfort psihic și încearcă să o înlăture prin schimbarea de atitudini și opinii. În condițiile combinării optimale a unor caracteristici ale sursei și mesajului (credibilitate, tăria argumentelor etc.) există deci mari șanse de schimbare a opiniilor oamenilor. Așadar, indivizii opun rezistență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat că perceperea acesteia din urmă reduce disconfortul psihologic care poate apărea din inconsistența cognitivă sau emoțională. Oamenii sunt îndeobște tentați să investească o energie minimală în multe dintre relaționările lor deoarece, așa cum observă unii cercetători, posedă oricum o energie limitată și astfel investiția ei este realizată cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
patru funcții majore: (1) regularizează fluxul informațional (spre exemplu, când dorim să încheiem comunicarea proprie, privim interlocutorul într-un mod care să-i sugereze că este rândul său să se exprime); (2) monitorizează feedback-ul (astfel, este interesant de amintit disconfortul încercat în cazul discuției cu cineva care poartă ochelari cu lentile întunecate, deoarece pierdem accesul la un mare număr de informații rezultate din interacțiunea dintre noi și acea persoană; cadrul didactic, în special, trebuie să păstreze mereu prezent contactul vizual
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre studenții vizați s-au îndepărtat într-o jumătate de oră, alții și-au schimbat poziția în direcția opusă, iar alții au adoptat un contact vizual ostil. Totuși, cu toate că cei vizați de experiment încercau în mod evident o stare de disconfort, doar un student din opt i-a cerut colegei experimentatorului să plece. Observarea distanțelor folosite poate indica tipul și intensitatea relaționării dintre o persoană și altele. Astfel, faptul că un director rămâne după biroul său în momentul în care vă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este tocmai să le propună elevilor/studenților modalități noi de rezolvare a conflictelor care apar în echipele constituite pentru a rezolva o anumită sarcină școlară. H. Cornelius și S. Faire identifică cinci simptome în cazul conflictelor, care sunt gradate astfel: - disconfort; - incident; - neînțelegere; - tensiune; - criză. Există mai multe modalități de a răspunde la o situație conflictuală: 1) abandonul - dacă o persoană se retrage fizic sau emoțional dintr-un conflict, poate de teama confruntării, neavând de spus nici un cuvânt în ceea ce se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
proteja proprietatea, nu și a o garanta, partizani ai unei reforme cu pas încet și jumătăți de măsură care să lase în administrația statului întinse posesiuni și domenii, cu implicitele puteri discreționare, așa zicând spre a nu crea un brusc disconfort societății. Tineretul, partidele istorice renăscute, preconizau reforma dură, radicală, cunoscându-i prețurile, dar contând pe rapiditatea operației. Aceasta, la rândul ei, făgăduia o spectaculoasă redresare. Scheme abstracte, acuzând interese opuse, într-o perspectivă de anvergură, întruchipând trecerea de la un regim
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
de voința sa. Acest fapt nu trebuie să constituie un argument În favoarea excluderii sale din școala de masă. Cel mai indicat ar fi să analizăm situația cu realism și obiectivitate. Există anumite situații În care școala poate genera stări de disconfort care produc copilului anxietate, acesta ajungând la insuccese școlare; de asemenea, În unele cazuri deciziile profesorilor, sarcinile oferite elevilor sau modalitățile de organizare a activităților didactice determină apariția dificultăților de Învățare din partea unor elevi ce pot culmina cu dezvoltarea anumitor
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
un caracter tensionat, Încărcat din punct de vedere emoțional-afectiv negativ, de respingere reciprocă, care, de fiecare dată, va constitui un motiv de iritare, de conflict, de repulsie. Vor resimți această ambianță atmosferică ca fiindu-le străină, reprezentând o sursă de disconfort reciproc. Dezacordul dintre persoane poate să se producă imediat, o dată cu primul moment al Întâlnirii, sau poate să se dezvolte În timp, amplificându-se de la simpla tensiune până la situația de conflict declarat, deschis. În aceste condiții, nu se poate stabili o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eului, care va genera anxietatea. Sentimentul de aneantizare prin angoasă duce la apariția impresiei că „viața este o boală mortală” (S. Kierkegaard). Se instalează deci boala psihică. Bolnavul psihic este un om nefericit. El simte și trăiește această stare de disconfort atât în interiorul său, cât și în relațiile cu societatea. Pentru E. Fromm, acest umanism care stă la baza igienei mintale este un „umanism normativ” (normative humanism), conform căruia sănătatea mintală a unui individ depinde de adecvarea la un model al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]