1,946 matches
-
început în 1955, o dată cu deschiderea parcului Disneyland în Anaheim (California). Acest eveniment a schimbat considerabil industria parcurilor de distracții, deoarece exploata pentru prima dată ideea parcului de distracții concentrat pe anumite teme. Numărul crescând de posesori de autovehicule și veniturile discreționare au creat în curând piețe noi pentru parcurile tematice și multe parcuri de distracții au devenit tematice prin adoptarea uneia sau mai multor teme. Parcurile tematice pot fi orientate spre teme ca istoria, poveștile pline de aventuri, fanteziile sau lumea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorități ale administrației publice centrale sau locale neputând cunoaște... conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii. O atare modalitate de redactare a textului creează premisele unei aplicări discreționare a legii de către autoritățile publice în dauna persoanelor fizice sau juridice, după caz, și înfrângerea art. 1, alin. 5 din Constituție, demonstrând o lipsă de coerență a reglementărilor prezentate în raport cu cadrul juridic preexistent"; • învățământul preuniversitar: Curtea constată încălcarea art. 1
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
nu toate actele normative sunt "legi", în sensul acestei dispoziții: "[...] în problemele care afectează drepturile fundamentale ar fi contrar statului de drept (rule of law), unul dintre principiile de bază ale unei societăți democratice consacrate de Convenție, dacă o putere discreționară acordată de lege executivului ar fi exprimată în termenii unei puteri lipsite de orice constrângere. Prin urmare, legea trebuie să indice cu suficientă claritate domeniul de aplicare a unei astfel de prevederi și modul de exercitare a acesteia". Cu privire la art.
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Sindicatul "Păstorul cel Bun" împotriva României", în Revista de Drept Social, nr. 4/2012. Tănăsescu Simina, "The President of Romania, or the Slippery Slope of a Political System", în European Constitutional Law Review, nr. 4/2008. Tofan Apostol Dana, Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice, All Beck, București, 1999. Tofan Apostol Dana, Drept administrativ, vol. I, ediția a II-a, CH Beck, București, 2008. Tomescu Camelia, "Raporturile dintre șeful statului și primul-ministru în țările Uniunii Europene", în Revista
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
IV, p. 56. 17 Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 233. 18 Ibidem, p. 235. 19 Ibidem, p. 229. 20 Ioan Vida, Puterea executivă și administrația publică, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1994, p. 38. 21 Dana Apostol Tofan, Puterea discreționară și excesul de putere al autorităților publice, All Beck, București, 1999, pp. 277-278. 22 Constanța Călinoiu, Victor Duculescu, Drept constitutional și instituții politice, Lumina Lex, București, 2005, p. 188. 23 Dan Claudiu Dănișor, Drept constitutional și instituții politice, CH Beck
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
pregătit încă din ianuarie de o comisie avându-l în frunte pe Pospelov și care, la cererea Biroului Politic, întocmise un bilanț exact al victimelor represiunii sub Stalin. Citând un anumit număr de fapte, Hrușciov denunță cultul personalității și puterile discreționare pe care și le arogase Stalin, recursul de teroare*și la arbitrar ca mod de guvernare, procesele* trucate și tortura pentru obținerea „mărturisirilor”, rolul personal al lui Stalin în activitatea de epurare a partidului și în deportarea* popoarelor „pedepsite” în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Astfel, fiecare întreprindere sau agent acumulează resurse materiale și umane, și contribuie, după importanța sa, la generarea penuriei. Corupția și confuzia sunt consecințele cvasifuncționale ale unui sistem în care cererea nu-și are, în mod oficial, locul. în virtutea autorității sale discreționare, centrul definește nevoile și, în consecință, pompează resursele la toate nivelurile. Or, fiecare actor reproduce prin anticipare această schemă și penuria devine „sistematică”: logica macroeconomică care duce la crearea penuriei în funcție de voința doctrinală de control integral și de deciziile politice
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orașe a hoardelor de țărani înfometați. Armata Roșie și poliția politică înconjoară zonele de foamete și nu lasă pe nimeni să scape. în sfârșit, pe 22 ianuarie 1933, un membru al Biroului Politic, Postîșev, este trimis în Ucraina cu puteri discreționare, însoțit de sute de cadre rusești. Skripnik se sinucide, și mii de comuniști ucrainieni sunt epurați. Dat fiind secretul absolut impus de Stalin și de succesorii săi asupra foametei din acei ani, bilanțul exact este greu de stabilit. Demografii cei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
O.E. Williamson) Williamson critică abordarea neoclasică ce desemnează maximizarea profitului ca fiind unicul obiectiv al întreprinzătorilor, arătând că aceștia, ca orice altă persoană, pot avea o multitudine de alte motivații. În concepția sa managerii beneficiază de o importantă putere discreționară materializată prin controlul ce îl dețin asupra a trei elemente: 1. cheltuieli cu remunerarea personalului administrativ, care depind la rândul lor de volumul acestui personal și de salariul mediu al unui director. Existența unui staff important la vârful piramidei ierarhice
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
birou luxos etc.). Aceste avantaje nu remunerează propriu-zis activitatea managerului, ci reflectă poziția sa strategică în cadrul firmei. Ele se constituie ca o cotă parte din profit, exprimându-se ca diferență între profitul real al firmei și profitul declarat. 3. investițiile discreționare. Ele sunt finanțate dintr-un profit discreționar (de care managerul poate dispune în mod liber) și sunt realizate cu scopul de a “da strălucire” imaginii firmei, consecința fiind creșterea prestigiului managerilor săi. În plus, ele asigură și un profit rezidual
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
propriu-zis activitatea managerului, ci reflectă poziția sa strategică în cadrul firmei. Ele se constituie ca o cotă parte din profit, exprimându-se ca diferență între profitul real al firmei și profitul declarat. 3. investițiile discreționare. Ele sunt finanțate dintr-un profit discreționar (de care managerul poate dispune în mod liber) și sunt realizate cu scopul de a “da strălucire” imaginii firmei, consecința fiind creșterea prestigiului managerilor săi. În plus, ele asigură și un profit rezidual pentru acționari. În această categorie de investiții
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
mai sus, notate. El presupune că utilitatea managerială este pozitivă în raport cu toate cele trei variabile. Cu alte cuvinte, suplimentarea cu o unitate monetară a oricărei din aceste categorii de cheltuieli aduce managerului a satisfacție crescândă. La rândul său, nivelul investițiilor discreționare se exprimă prin formula. Din acesta se asigură plata dividendelor și realizarea investițiilor de expansiune (investiții nediscreționare). Profitul brut se obține scăzând din cifra de afaceri a firmei următoarele cheltuieli: cheltuielile variabile de exploatare salariile personalului de conducere avantajele materiale
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
produse vândute (q) ci și de veniturile staff-ului managerial (S) ca principal factor de motivație al echipei de conducere pentru creșterea veniturilor firmei. În sfârșit, notând cu t rata impozitului pe profit, putem scrie formula care dă mărimea investițiilor discreționare. Williamson propune și o altă ipoteză privind comportamentul managerului: în cazul în care investițiile discreționare sunt, la un moment dat, nule sau foarte reduse, în perioada următoare acesta le va mări pe seama celorlalte două elemente (S sau M). Condițiile de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
motivație al echipei de conducere pentru creșterea veniturilor firmei. În sfârșit, notând cu t rata impozitului pe profit, putem scrie formula care dă mărimea investițiilor discreționare. Williamson propune și o altă ipoteză privind comportamentul managerului: în cazul în care investițiile discreționare sunt, la un moment dat, nule sau foarte reduse, în perioada următoare acesta le va mări pe seama celorlalte două elemente (S sau M). Condițiile de maximizare a utilității manageriale sunt. Rezolvând acest sistem de ecuații obținem mărimile S, M și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
două obstacole principale: imposibilitatea măsurării utilității (sau a satisfacției) managerilor; dificultatea evaluării unor variabile ale modelului. Dacă în ceea ce privește variabila S problema evaluării poate fi mai ușor rezolvată, nu același lucru se poate spune cu privire la variabilele M și D. Delimitarea investițiilor discreționare de cele nediscreționare este un proces susceptibil a fi marcat de o doză mai mică sau mai mare de subiectivism, iar avantajele materiale ale managerului sunt adesea “mascate” sub forma a diverse categorii de cheltuieli. În concluzie, putem spune că
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
poate fi pus în funcțiune doar cu condiția ca statele membre să consimtă separat să-i permită să existe și să funcționeze. De îndată ce contingentele militare au fost create prin acorduri separate, Consiliul de Securitate este cel mai important, iar puterile discreționare ale națiunilor contractante încetează, cel puțin între limitele legii Cartei. De fapt, statele membre sunt capabile încă, chiar și după încheierea acordurilor, să refuze, încălcându-și obligațiile stipulate în articolul 43, să ia în considerare „apelul” Consiliului de Securitate și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
profesională; meritocrația) democrație și autonomie responsabilitate și motivație crescută a operatorilor relații personale între profesioniști mare potențial inovator datorat profesioniștilor pe care îi conține închiderea în sine a grupului de profesioniști care afectează colaborarea cu alți membri ai organizației puterea discreționară concentrată în mâinile profesioniștilor lipsa mecanismelor interne necesare promovării inovațiilor sindicalizarea profesioniștilor care afectează calitatea muncii lor Structurile antreprenoriale, simple răspunsurile strategice sunt ancorate într-o profundă cunoaștere a activităților mare flexibilitate și adaptabilitate creează climate de mare entuziasm cunoașterea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Acest statut se deosebește de statutul din Convenția de la Geneva prin faptul că se referă la persoane care sunt victime ale unor amenințări sau persecuții a căror sursă nu este statul. Pe de altă parte, se caracterizează și prin puterea discreționară a administrației naționale de a-l acorda sau nu. Mai trebuie subliniat și faptul că legea precizează că decizia trebuie luată ținând seama de interesul național. Cererile de azil teritorial sunt prelucrate de Ministerul de Interne, care ia decizia de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de „excepția culturală franceză”, care se aplică În primul rând creației cinematografice. În sfârșit, anumite prerogative, cândva regale, preluate de stat (În realizarea „marilor șantiere”, cum sunt cele de la Luvru, Marele Arc din Défense sau Muzeul artelor primitive) și exercitarea discreționară a puterii de a numi directori pentru principalele locuri de creație (teatre, companii subvenționate de stat, festivaluri) Întăresc controlul. Creația culturală cunoaște așadar o libertate supravegheată. În domeniul interculturalității, situația este și mai tensionată, ba uneori chiar explozivă, Într-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
credinciosului la chemarea Duhului Sfânt 96. O întâlnim în preambulul de inspirație apostolică al hotărârilor sinoadelor ecumenice: "Părutu-s-a Duhului Sfânt și nouă" (Fapte 15, 28; 16, 4). Harul lui Dumnezeu nu este un merit, nici nu este o decizie exclusivă, discreționară a acestuia, ca în cazul conceptului de grație al Fericitului Augustin (premisa predestinării), ci este un dar. Iar pentru a dărui trebuie mai întâi să iubești, chiar fără a fi iubit, crede și Berdiaev: "Taina lui Hristos este aceea a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
formuleze o decizie care, odată definitivată, să fie pusă în practică pornind de la vârf fără ca baza să poată repune în discuție deciziile și planul de acțiune a fost în realitate înlocuită de o "descentralizare autoritară", adică de luări de decizie discreționare de la vârf și de o deprindere indisciplinată și delocalizată a acțiunilor la baza partidului. În nicio altă parte a Europei Centrale și Orientale nu a fost atât de răspândită această practică a deprinderii precum în România pe seama a ceea ce părea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o sursă importantă de informații în premieră pentru acțiunea organizației. "Faptele" pe care ea le comunică pot să nu fie crezute, dar rar pot fi controlate. Ca urmare a naturii și a limitelor reale ale sistemului de comunicare, o libertate discreționară și o influență importantă le au aceste persoane, care sînt în contact direct cu una din părțile "realității" care interesează organizația. În același timp, cantitatea și localizarea absorbției incertitudinii (6.28) afectează structura de influență a organizației." (p. 162) " Localizarea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vorbim de uriașa școală cinematografică poloneză, un Kavalerovici, Skolimovski, genialul Vaida, care Încă și azi poate fi comparat cu puțini europeni, un Bergman sau Antonioni! De ce atunci vorbim de o „Siberie a spiritului”?! De ce facem amalgamul Între o stăpânire absolutistă, discreționară, reacționară cu adevărat politic și geniul popoarelor ce se revoltă și În acest fel?! Eugen Ionescu și cei care-l sfătuiau uitau probabil că artiștii și filozofii europeni au creat opere importante, esențiale, chiar și În perioade politice critice, comparabile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
critici la politica sa și la marile neajunsuri din economie, sănătate, agricultură, școală, cultură. Asemenea critici și analize ar fi „prins” și o bună parte a establishment-ului politic, al suprastructurii administrative și chiar politice, tot mai nemuțumite de măsurile discreționare și aventuriste ale cuplului prezidențial, fapt pe care emigrația „luptătoare” nu-l lua În cont, amestecându-l pe dictator cu baza, destul de largă, a administrației și economiei din rândul cărora, mai ales la Începutul anilor ’80, au Început să apară
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Havel. E posibil, dar... am explicat mai sus că eu credeam eficientă o asemenea aderare dacă era făcută de un grup important de scriitori de primă mână ai țării, scriitori cunoscuți În țară și În străinătate și față de care regimul discreționar al lui Ceaușescu avea, dacă nu frică, oricum, o anume considerație; Încă o dată din motive externe, din grija sa de a părea un om de dialog, un „democrat”. Și pentru că nu dorea În nici un fel conflicte interne. Dovadă și flexibilitatea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]