2,835 matches
-
la nivel mental, deci de ordin cognitiv. De aceea, expresia mai frecventă pentru toate variantele teoretice menționate este aceea de teorie a disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de Festinger (1957) în principal pentru a desemna restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine-comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oameniiconstată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una dintre căile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
toate variantele teoretice menționate este aceea de teorie a disonanței cognitive, expresie utilizată inițial de Festinger (1957) în principal pentru a desemna restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine-comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oameniiconstată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una dintre căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Dacă, de pildă, eu aflu că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Rezultatul a fost că nici una dintre persoane n-a mai fost capabilă să refacă, pentru toate întrebările, codificarea inițială. Cel maiperformant a fost un codificator profesionist care a reușit să codifice identic trei întrebăridin cele zece. La întrebările mai dificile, discrepanțele în recodificarea celor 50 de seturi de răspunsuri variază între 8 cazuri, la cel mai bun profesionist, și 23 de cazuri, la unul dintre studenți. Așadar un student a reușit să reproducă exact codurile acordate inițial unei întrebări (mai dificil
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rezolva probleme adaptative Nu a avut și nu are funcția de a rezolva probleme adaptative 2.8. Paradigme de cercetare în psihologia evoluționistă Cercetarea este procesul prin care producem cunoștințe, necesare rezolvării unei probleme (David, 2006). O problemă este o discrepanță între o stare prezentă (ce știm) și o stare-scop (ce vrem să știm). Demersurile științifice realiste sunt acelea în care discrepanța dintre starea prezentă și starea-scop poate fi redusă prin prisma metodologiei actuale. Dacă această discrepanță este una care nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
psihologia evoluționistă Cercetarea este procesul prin care producem cunoștințe, necesare rezolvării unei probleme (David, 2006). O problemă este o discrepanță între o stare prezentă (ce știm) și o stare-scop (ce vrem să știm). Demersurile științifice realiste sunt acelea în care discrepanța dintre starea prezentă și starea-scop poate fi redusă prin prisma metodologiei actuale. Dacă această discrepanță este una care nu poate fi abordată, nici măcar potențial, prin prisma metodologiei actuale (de exemplu, cum să mă transform în diverse animale), atunci ea nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
O problemă este o discrepanță între o stare prezentă (ce știm) și o stare-scop (ce vrem să știm). Demersurile științifice realiste sunt acelea în care discrepanța dintre starea prezentă și starea-scop poate fi redusă prin prisma metodologiei actuale. Dacă această discrepanță este una care nu poate fi abordată, nici măcar potențial, prin prisma metodologiei actuale (de exemplu, cum să mă transform în diverse animale), atunci ea nu este considerată o problemă sau o problemă științifică serioasă și/sau actuală (dar poate face
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și (e) factori de menținere. Factorii declanșatori reprezintă acei factori care produc în mod direct simptomatologia; ei sunt necesari declanșării tabloului clinic, dar adesea nu sunt și suficienți. Unul dintre factorii declanșatori cei mai importanți în psihopatologie se referă la discrepanța cognitivă dintre motivația pacientului (de exemplu, scopuri/dorințe exprimate în așteptări/hopes și expectanțe/expectancies etc.) și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că discrepanța este cu atât
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
adesea nu sunt și suficienți. Unul dintre factorii declanșatori cei mai importanți în psihopatologie se referă la discrepanța cognitivă dintre motivația pacientului (de exemplu, scopuri/dorințe exprimate în așteptări/hopes și expectanțe/expectancies etc.) și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că discrepanța este cu atât mai severă cu cât motivația noastră este mai imperativă, extrema fiind formularea scopurilor/dorințelor în termeni absolutiști de „trebuie cu necesitate...” (Ellis, 1994
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
se referă la discrepanța cognitivă dintre motivația pacientului (de exemplu, scopuri/dorințe exprimate în așteptări/hopes și expectanțe/expectancies etc.) și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că discrepanța este cu atât mai severă cu cât motivația noastră este mai imperativă, extrema fiind formularea scopurilor/dorințelor în termeni absolutiști de „trebuie cu necesitate...” (Ellis, 1994). Trebuie făcută o diferență clară între factorii declanșatori și cei determinanți. Factorii determinanți au
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și Ward, 2002; Stein, 2000; Wakefield, 1999): O anumită formă de patologie este o adaptare. Altfel spus, mecanismele patogenetice implicate în apariția tabloului clinic sunt adaptări care, prin outputul lor - tabloul clinic - au favorizat rezolvarea unei probleme adaptative în EEA. Discrepanța dintre EEA și mediul post EEA este ceea ce face ca o adaptare să devină dezadaptativă; altfel spus, o adaptare nu înseamnă cu necesitate că ea este adaptativă și astăzi. Spre exemplu, o reacție agresivă la frustrare (uciderea unei alte persoane
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
expectancies) (de exemplu, „Îmi doresc să reușesc la aceste examen, dar nu cred să fie așa”). Ele marchează diferența dintre „eul real” (expectanțe/expectancies) și „eul ideal” (așteptări/hopes). Din păcate însă, realitatea nu ne satisface mereu aceste scopuri/dorințe. Discrepanța dintre ceea ce ne dorim (mai ales la nivelul eului real!) și ceea ce se întâmplă este una dintre cauzele fundamentale implicate în psihopatologie (Beck, 1976; Ellis, 1994). Rezolvarea acestei discrepanțe poate lua diverse forme: a) Budismul: cele patru adevăruri nobile ale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Din păcate însă, realitatea nu ne satisface mereu aceste scopuri/dorințe. Discrepanța dintre ceea ce ne dorim (mai ales la nivelul eului real!) și ceea ce se întâmplă este una dintre cauzele fundamentale implicate în psihopatologie (Beck, 1976; Ellis, 1994). Rezolvarea acestei discrepanțe poate lua diverse forme: a) Budismul: cele patru adevăruri nobile ale budismului ne învață că: (1) viața este suferință; (2) suferința rezultă din dorință; (3) pentru a elimina suferința trebuie eliminată dorința; (4) eliminând dorința, prin mijloace specifice, se ajunge
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nimicire și eliberare (Nirvana). Mijloacele specifice constituise Marga - calea spre Nirvana: (i) înțelegere corectă; (ii) gândire corectă, (iii) vorbire corectă, (iv) acțiune corectă, (v) trăire corectă, (vi) efort corect, (vii) conștientizare corectă (right mindfulness), (viii) concentrare corectă. Așadar, rezolvarea acestei discrepanțe cognitive s-ar putea face nimicind dorința prin cele 8 căi. Un astfel de demers ar fi însă nerealist și greu de acceptat pentru cultura europeană și nord-americană, în care dorințele sunt adesea cultivate. b) Școala epicurieică sugera nu eliminarea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să asigure satisfacerea nevoilor de bază, biologice și sociale. În acest fel, având mai puține dorințe, probabilitatea ca ele să fie nesatisfăcute scade și oamenii pot trăi într-o stare psihologică de pace sufletească (ataraxie). c) Școala stoică rezolvă problema discrepanței arătând că aceasta este o iluzie. Stoicii erau panteiști, considerând că Dumnezeu este prezent în tot ceea ce există. Dacă Dumnezeu este peste tot, atunci cum poate exista răul? Răul nu există spuneau stoicii. Răul este corelatul binelui. Binele, așadar, nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
însă un factor de vulnerabilitate, căci dacă în viitor anumiți colegi nu mă vor mai aprecia, aș putea ajunge să experiențiez o serie de emoții negative. Așadar, se observă din nou că elementul necesar (nu și suficient) pentru patologie este discrepanța dintre ceea ce se întâmplă și ceea ce dorim noi! Dacă nu există această discrepanță, este puțin probabil să apară stări afective negative. Să revenim asupra pașilor pe care trebuie să-i urmăm în analiza a unei structuri cognitive prin prisma teoriei
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
vor mai aprecia, aș putea ajunge să experiențiez o serie de emoții negative. Așadar, se observă din nou că elementul necesar (nu și suficient) pentru patologie este discrepanța dintre ceea ce se întâmplă și ceea ce dorim noi! Dacă nu există această discrepanță, este puțin probabil să apară stări afective negative. Să revenim asupra pașilor pe care trebuie să-i urmăm în analiza a unei structuri cognitive prin prisma teoriei evoluționiste. Pasul 1: Care este structura cognitivă care poate explica producerea acestui răspuns
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
indiferent de condiția acestuia. Problemele puse de asemenea divergențe pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de stilul de luare a deciziilor - în unele familii sau grupuri culturale, deciziile sunt luate în grup (Greb, 1998). De asemenea, pot să apară discrepanțe între valorile personale și cele sociale (în cazul diagnosticului preimplantare; în cazul unor persoane care suferă de boli genetice și preferă să aibă un copil care să fie afectat deoarece este „la fel” cu ei). Caracterul privat și confidențialitatea informației
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient, atât a celor pozitive, cât și a celor negative, iar apoi comunicarea lor către acesta. Sigur, rămâne
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
prin care aceasta exercită atracție poate fi stabilită prin sondaje de opinie sau prin chestionarea unui focus-grup. Dacă acea atractivitate produce la rândul ei rezultatele politice dorite, trebuie estimat în cazuri particulare. Atracția nu determină întotdeauna preferințele celorlați, însă această discrepanță între puterea estimată ca resursă și puterea estimată ca rezultat al actului comportamental nu este tipică exclusiv puterii blânde. Ea se remarcă la toate formele puterii. Înainte de înfrîngerea Franței în 1940, Marea Britanie și Franța aveau mai multe tancuri decât Germania
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor(Publicată în Monitorul Oficial nr.441/2010.) se apreciază că a fost motivată de o serie de factori macroeconomici și sociali cum ar fi: asigurarea sustenabilității financiare a sistemului de pensii publice; eliminarea discrepanțelor privind contribuția la bugetul asigurărilor sociale și inegalitățile de alocare a resurselor pentru finanțarea pensiilor publice; eliminarea legilor speciale de pensionare, care prevăd criterii diferite, mai avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale; armonizarea sistemului public de pensii național cu practica europeană
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
și care sunt folosite în practică sau activitățile zilnice, în profesiile de bunăstare precum asistență socială. Evidențiem trei aspecte importante: * Teoria; * Metoda; * Acțiunea. Teoria, la fel cu metoda și acțiunea, este un concept destul de ambiguu, plin de contradicții, obscuritate și discrepanțe. Deși teoria poate avea variate semnificații și statusuri în cadrul diferitelor discipline și joacă diferite roluri, ocupă o poziție particulară atât în câmpul academic, cât și în cel al practicii asistenței sociale, educație și cercetare. În procesul de cercetare știintifică, teoria
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
banale ale acestui Congo al anilor 1930. Orarul precis și calcularea timpului de lucru sunt imposibil de determinat. Cui îi păsa, în perioada respectivă, de munca sătească? Numai producția conta, numai ea era contabilizată. Nu putem să nu subliniem enorma discrepanță dintre forța umană cheltuită și producție; o asemenea risipă este de necrezut. Fiind răsfirată, această populație era condamnată să-și consacre cea mai mare parte a activității căratului: zile întregi de mers pentru a duce câteva kilograme de nuci sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
valoare descriptivă. Este vorba, în acest caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între scopul dominației, persoane și factorii aflați în joc, bunurile economice discrepanță care duce la impas și interzice orice stabilitate. Fiecare își etalează bunurile pentru a anexa persoana celuilalt; este un conflict pasiv, contemplativ, am putea spune. Într-un context
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între scopul dominației, persoane și factorii aflați în joc, bunurile economice discrepanță care duce la impas și interzice orice stabilitate. Fiecare își etalează bunurile pentru a anexa persoana celuilalt; este un conflict pasiv, contemplativ, am putea spune. Într-un context ca acesta, nicio unitate, nicio stabilitate nu se poate manifesta. Sau persoanele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate consta într-un schimb scurt de cuvinte sau de fapte/reacții supărătoare. Ecoul este de scurtă durată, de câteva minute/ore/zile, pe măsura circumstanțelor sau a memoriei afective a părților (au a uneia dintre ele). • neînțelegerea. Exprimă o discrepanță între sensul transmis și cel receptat. Comunicarea este neclară (motive, fapte, circumstanțe, conotații etc.). De regulă, fiecare îl vede pe celălalt răspunzător de alterarea comunicării/relației. Neînțelegerea poate lua următoarele forme: atribuirea unui alt sens pentru un cuvânt cheie, delasarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]