4,704 matches
-
anume context socio-cultural, modelat de o anumită epistemă, vizînd o anumită finalitate, dependentă de statutul (rolurile) agenților discursivi. Contextul are în vedere cel puțin cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
generativă fundamentală. Totuși noțiunea de funcție nu este unicul component al basmului (C. Bremond, infra 5.5). În Franța, analiza structurilor narative a optat (ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ, ale cărui transformări produc suprafața discursivă, "textura". Unitățile narative profunde ale acestui model "de competență" se referă la acțiuni tipice precum: "Plecare", "Pedeapsă", "Recompensă" etc. O înlănțuire a acestor unități funcționale (atomi narativi) generează secvențe elementare, în care pot fi introduse alte secvențe elementare (după sistemul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestirii (cf. R. Barthes); ii) analiza legilor sau regularităților care guvernează universul narativ (C. Bremond), a logicii acțiunii (T. Todorov) și a relațiilor posibile între personaje (E. Souriau, A.J. Greimas); iii) analiza relațiilor dintre unitățile narative și manifestarea lor discursivă (raportul histoire-récit-discours). Autorul Morfologiei basmului începe prin a disocia funcțiile, altfel spus segmentele recurente de acțiune, personajele pentru a defini povestirea doar prin concatenarea funcțiilor. În momentul restituirii unității sintactice a lanțului sintagmatic se va lua în considerare și rolul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
actanții, predicatele și circumstanțele. Modelul actanțial oferă o nouă viziune asupra personajului, care departe de a fi asimilat unei ființe psihologice sau metafizice aparține sistemului global al acțiunii prin forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive). Actanții sînt clase de actori ce nu pot fi stabiliți decît pornind de la un corpus de texte: "o articulare de actori constituie un basm particular, o structură de actanți, un gen. Actanții posedă deci un statut metalingvistic în raport cu actorii, ei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
categoria eterogenă a verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității în sensul cel mai larg) pune problema existenței unei forme narative universale (actualizate în faptul divers și nuvelă, basm și reportaj, relatarea istorică și depozițiile martorilor, benzile desenate și procesele verbale etc.) ce transcend frontierele comunicării lingvistice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe cercetările lui Freud) Definirea tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea textului ca obiect estetic Enunțarea legilor de constituire a "textului" Explicarea conflictelor umane Textul ca reprezentant al unui gen Sintaxa textului (gramatica narativă) Sintagmatica textului (gramatica discursivă) Textul și contextul Genotextul fantasmatic Motivul (unitate sintactică) Funcția Figura Actul de limbaj Simbolul Cui te conformezi? Care este necesitatea desfășurării tale? Cum funcționezi? Ce fel de text ești? Ce ne revelezi despre inconștient? (J. Demers et alii, 1982: 112-113
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Solidaritatea există E greu să învingi singur dificultățile Atunci am ales o bancă a cooperării: am ales Banque Populaire În asociații profesionale, sindicale am învățat că sîntem puternici doar împreună Modelul paradoxului propune un enunț paradoxal, care precede în sintagmatica discursivă agentul salvator, actul rezolvării și "morala". Asertarea paradoxului Enunțarea salvării Rezolvarea Generalizarea rolului benefic al agentului salvator Nu vă putem numi PDG. Dar vă putem tripla salariul Vă trebuie bani pentru o mașină, un televizor, o haină de blană? De
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
valențele securizante ale imaginii publicitare EMFATICE și EMPATICE (G. Péninou) apte să actualizeze dubla nevoie existențială: a integrării în grup și a unicității individuale (L. Porcher, 1975: 24). Dacă primele cercetări privind reclama au vizat sensurile ascunse ale acestui gen discursiv (persuasiunea clandestină în formularea lui Vance Packard sau cea subliminală acționînd la nivelul subconștientului) criticat pentru capacitatea sa manipulatorie, investigația semiotică a instituit într-o primă etapă conceptele de conotație și ideologie drept cheia analizei mesajului publicitar. Conceptele lui Hjelmslev
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de glumă), punct de vedere (mesajul pe care prezentatorul glumei îl transmite auditoriului, macostructura sau esența politică, sexistă, rasistă a glumei) și diverse strategii de comunicare (gestuală, pro-xemică, paraverbală, intonațională etc.). 7.2. Convenție și deconstrucție Considerînd gluma un act discursiv, puternic determinat de context, de cunoașterea comună (shared knowledge, enciclopedie) și de abilități inferențiale (vor exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm parcursul interpretativ al glumei, jocurile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Muecke, 1970) sau cel dintre sensul expus și cel impus (Todorov, 1978), între head meaning ca sens fundamental al structurii și chief meaning ca sens contextual (Empson). De fapt, gluma operează un joc subtil între funcția frastică (normativă) și cea discursivă terminală care asigură inserția frazei într-un discurs și a discursului în context. Reluîndu-l pe Bergson am putea defini glumele corporale (gaguri, pantomimă, clownerii) sub semnul lui du mécaniqué plaqué sur du vivant, iar glumele verbale sub semnul deconstruirii "du
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau a sensului instituționalizat are o anumită forță subversivă și prin aceasta creatoare. 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor A interpreta o glumă și a o sancționa prin rîs presupune o aplicare ierarhizată a sistemului competențelor asupra elementelor secvenței discursive. E vorba mai întîi de competența lingvistică care asociază semnificatul semnificantului conform regulilor constitutive ale limbii, de competența enciclopedică referitoare la lume și actanții enunțării și de competența retorică (cf. Kerbrat-Orrechioni, 1982) ca ansamblu de principii ce reglementează activitatea discursivă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discursive. E vorba mai întîi de competența lingvistică care asociază semnificatul semnificantului conform regulilor constitutive ale limbii, de competența enciclopedică referitoare la lume și actanții enunțării și de competența retorică (cf. Kerbrat-Orrechioni, 1982) ca ansamblu de principii ce reglementează activitatea discursivă (maxime conversaționale la Grice, legi ale discursului la Oswald Ducrot, postulate conversaționale la Gordon-Lakoff). Discursul, conversația, dialogul în varianta cooperativă formulată de Paul Grice (1975) sînt reprezentate de o succesiune de replici mutual accesibile și interconectate. În conformitate cu principiul cooperării ("contribuția
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în varianta cooperativă formulată de Paul Grice (1975) sînt reprezentate de o succesiune de replici mutual accesibile și interconectate. În conformitate cu principiul cooperării ("contribuția fiecărui participant trebuie să fie determinată ceteris paribus de momentul și scopul sau direcția acceptată a schimbului discursiv"), actorii discursivi trebuie să respecte un set de maxime: * a cantității (contribuția discursivă trebuie să furnizeze exact cuantumul de informație necesar înțelegerii mesajului: nici subinformare degenerînd în redundanță, nici densitate informațională excesivă care duce la ermetism); * a calității (participanții nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cooperativă formulată de Paul Grice (1975) sînt reprezentate de o succesiune de replici mutual accesibile și interconectate. În conformitate cu principiul cooperării ("contribuția fiecărui participant trebuie să fie determinată ceteris paribus de momentul și scopul sau direcția acceptată a schimbului discursiv"), actorii discursivi trebuie să respecte un set de maxime: * a cantității (contribuția discursivă trebuie să furnizeze exact cuantumul de informație necesar înțelegerii mesajului: nici subinformare degenerînd în redundanță, nici densitate informațională excesivă care duce la ermetism); * a calității (participanții nu trebuie să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de replici mutual accesibile și interconectate. În conformitate cu principiul cooperării ("contribuția fiecărui participant trebuie să fie determinată ceteris paribus de momentul și scopul sau direcția acceptată a schimbului discursiv"), actorii discursivi trebuie să respecte un set de maxime: * a cantității (contribuția discursivă trebuie să furnizeze exact cuantumul de informație necesar înțelegerii mesajului: nici subinformare degenerînd în redundanță, nici densitate informațională excesivă care duce la ermetism); * a calității (participanții nu trebuie să afirme decît ceea ce știu sau cred că este adevărat); * a relației
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reprezintă amenințarea feței negative a interlocutorului (prin ordin sau cerere) sau a feței sale pozitive (prin reproșuri, critici etc.) sau a feței negative a locutorului (în scuze, acceptarea unei oferte) sau a feței pozitive (confesiune, mărturisire de culpabilitate etc.), strategia discursivă va încerca să minimalizeze agresivitatea actului prin mecanisme de indirecție (cereri, ordine indirecte), impersonalizare, ambiguitate etc. Unele glume hipertrofiază această tendință de neagresare a feței generînd situații absurde prin supralicitarea principiului conveniențelor (infra v, vi): v) Medicul adresîndu-se soției bolnavului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma ne apare ca o modalitate defensivă de manevrare a normativității, de dinamitare a supunerii enunțătorilor la regulile raționalității și conveniențelor. Construită împotriva fascismului pe care Barthes îl reproșa normelor limbii, gluma poate fi considerată o replică antifascistă, un refugiu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
retragere și contractare), dintre postură și reacțiile afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru a compensa plictiseala, nerăbdarea, oboseala etc.), dintre postură și asumarea rolului discursiv (schimbările posturii indică etapele discursului aceluiași interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de a lua cuvîntul, locutorul își "plasează" corpul: își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comunicativ" sau comportamentele comunicative complexe, incluzînd alături de competența lingvistică propriu-zisă, stapînirea paraverbalului (ritm, intonație, debit, volum etc.), a normelor socio-culturale de adresare, conversație, inițiere și încheiere a ¨tranzacției comunicative¨, într-un cuvînt, cunoștințe lingvistice și socio-culturale inextricabil legate. Fiecare comunitate discursivă (speech community) este caracterizată de cel puțin o limbă comună (în Canada însă vor fi două, iar în Elveția trei) și un stoc comun de resurse comunicative (reguli de adaptare la context a enunțurilor și din punct de vedere gestual
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca un capital simbolic "information is power" îi legitimează ca ¨a patra putere în stat¨ sau cîini de pază ai societății). Chiar dacă este un truism faptul că evenimentele din 1989 au instituit noi modele și tehnici, noi practici structurale și discursive, o paralelă între cele două tipuri de roluri și imagini (ante și post '89) nu poate decît să evidențieze mutațiile esențiale survenite în funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Ileana Baciu, Taina Duțescu-Coliban) Corti, Maria 1978 An Introduction to Literary Semiotics, Bloomington, Indiana Univ. Press Coteanu, Ion și Wald, Lucia (ed), 1981 Semantică și semiotică, București, Editura științifică și encicliopedică. Courtès, Joseph, 1976 Introduction à la sémiotique narrative et discursive, Paris, Hachette Dascal, Marcelo, 1983 "Pragmatics and Philosophy of Mind" in Thought and Language, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publ. Company Deely, John, 1990 Basics of semiotics, Bloomington, Indiana University Press Deledalle, Gérard, 1978 Écrits sur le signe, Paris, Seuil Deledalle
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
textuelle, Paris, Larousse Charolles, Michel, 1976 "Grammaire de texte Théorie du discours Narrativité" în Pratiques 11/12 Corti, Maria, 1981 Principiile comunicării literare, București, Univers Courtès, Jacques, 1976 "Une lecture sémiotique de Cendrillon" în Introduction à la sémiotique narrative et discursive, Paris, Hachette, pp. 109-138 Delcroix, Maurice & Hallyn, Fernand, 1987 (sous la direction de) Introduction aux études littéraires. Méthodes du texte, Paris, Duculot Demers, Jeanne, Gauvin, Lise, Cambron, Micheline, 1982 "Quand le conte se constitue en objet (s)" în Littérature 45
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale se numește într-o limbă casă, în alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
alta house, maison, Haus etc.). ARGUMENTARE Ansamblu de tehnici discursive ce permit crearea sau sporirea adeziunii interlocutorilor la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]