2,302 matches
-
difuzate. Este însă un merit surprinderea „telerealității”, a lumii construite mediatic și distincte de realitatea statistică, de pildă (de exemplu unele categorii sunt suprareprezentate, altele subreprezentate). Mai mult, receptorii sunt văzuți ca mai curând pasivi și neselectivi, ceea ce este profund discutabil. O altă limită privește localizarea teoriei, valabilitatea ei mai curând pentru cazul SUA: încercările de a extinde cercetările în afara SUA și de a valida teoria cultivării în alte țări de pe glob nu au fost întotdeauna încununate de succes. În plus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Concluzia este că Ionel nu prea poate explica de ce s-a îndrăgostit și că, de fapt, nu este conștient de motivul real pentru care el are acest sentiment. Vom întreba un psiholog. El va spune: există unele teorii, dar sunt discutabile. De fapt, încă nu știm de ce oamenii se îndrăgostesc de o anumită persoană și nu de alta. Și este normal că nici Ionel nu prea știe de ce s-a îndrăgostit de Ionela. Că s-a îndrăgostit este un fapt indiscutabil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
statistic doar la componenta „orientare procapitalistă”, dar nici o contribuție semnificativă la celelalte componente ale mentalității, inclusiv nu influențează „toleranță etnic-religioasă”. Iar singura influență susținută de date „a călătorit în străinătate asupra orientare procapitalistă” este un caz tipic de presupoziție înalt discutabilă. Eu cred că este mai plauzibilă relația determinativă inversă: cei prosperi economic este de așteptat să aibă din această cauză o orientare procapitalistă și pentru că sunt prosperi își permit să călătorească în străinătate. Tabelul A1 infirmă deci complet ipoteza centrală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu evitarea unei explicații de tip religios, creaționist. Același autor folosește sintagma "ființă trezită"112 în încercarea de a explica mecanismele prin care omul devine conștient 113 și creează cultura și civilizația căreia Spengler îi era contemporan. Explicația este una discutabilă, dacă ținem cont că autorul este lipsit de o viziune istorică și didactică. Sigur, ne putem minuna de ce am devenit dacă ne privim în acest moment în oglindă. Dar dacă privim în urmă la miile și milioanele de ani de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
materializare a muncii omenești în general, forma bani trece asupra unor mărfuri care prin natura lor sunt potrivite să îndeplinească funcțiunea socială a unui echivalent general, asupra metalelor prețioase"447. Dincolo de faptul că este subsumată propriei sale teorii a valorii, discutabilă într-o viziune modernă, a ceea ce știm acum despre om și economie, observația lui Marx pune în evidență o anume spațialitate și complexitate a schimburilor bazate pe metalele prețioase, chiar dacă în context el consideră valoarea ca fiind determinată în mod
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
creștere generalizată a nivelului prețurilor și nu numai a prețurilor la anumite mărfuri. De regulă, prețurile bunurilor de larg consum sunt mai sensibile în contactul cu piața și consumatorul. - Cuantumul de creștere al prețurilor de la o perioadă la alta este discutabil, în funcție de dinamica economică și de "tinerețea", de vivacitatea economiei respective. Dacă avem de-a face cu o economie deschisă, legată la fluxurile internaționale de mărfuri, competitivă, mare exportatoare, atunci o cifră de 1-3% credem că nu poate fi considerată inflație
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care deschide prima secțiune a "Manifestului comunist" este următoarea: ,,Istoria societăților de până azi este istoria luptelor de clasă". (Immanuel Wallerstein, "Statutul sociologiei ca știință", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 79-110). O frază discutabilă sub semnul adevărului său și în spatele căreia se va ascunde o lungă istorie a unor conflicte imaginate și fabricate. Muncitorii vor vedea peste tot numai dușmani de clasă pe care îi vor lichida fizic. Și din acest motiv copiii vor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
II, p. 307). footnote>. Termenul de ,,management al resurselor umane” are, el însuși, o încărcătură semantică diversă în raport direct cu viziunea despre rolul social și modul de funcționare a unei instituții. Mai mult, termenul de ,,managementul resurselor umane” este discutabil, el implicând ca ipoteză tacită<footnote Ipotezele tacite sunt acele presupoziții (presupuneri teoretico-metodologice) care nu sunt formulate explicit (direct), existând ,,în capul omului” (în modul său de gândire), dar care intervin ca premise ale raționamentelor corecte. footnote> ideea că omul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Formularea corectă a întrebării ar trebui să fie alta, căci nu există o singură abordare corectă a problemei și, deci, nu se poate da un singur răspuns corect. Vom reformula întrebarea și vom căuta răspunsuri posibile și acceptabile (chiar dacă sunt discutabile) la întrebarea: „Cum am putea defini mai bine, mai productiv (pentru cercetare) managementul?” Cu alte cuvinte, modul de a trata o problemă depinde în mare măsură de definiția pe care o vom da conceptului în discuție, iar acceptarea unei definiții
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cel care, fiind condamnat într-o închisoare, depune o activitate socialmente utilă, muncește?”. Dacă vom căuta răspunsuri la aceste întrebări vom vedea că dificultățile rezultă din aceea că suntem obligați să schimbăm criteriile de evaluare a activităților menționate, că rămâne discutabil prin lipsa unor cadre de judecată constante<footnote Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Victor, București, 2002, paragraful 2. footnote>. Fără a mai intra în dezbaterea acestei probleme, vom spune că există, în această privință, două abordări<footnote Freyssenet, Michel, „The
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
muncă, cel al dezvoltării profesionale cerute de evoluția în carieră (studii individuale sau urmarea unor cursuri de perfecționare profesională etc.). În acest tip ar putea intra și munca depusă de elevi sau studenți în perioada lor de pregătire practică. Este discutabilă (dar și plauzibilă) menționarea tipului muncii forțate (depuse de cei condamnați să execute unele pedepse sub forma muncii în folosul comunității, dar și de cei din închisori, lagăre de muncă etc.). Ceea ce se cuvine să reținem constă în necesitatea de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
arbitrare a ființelor considerate mitologice (sunt excluse figurile majore, precum animalele cosmogonice și funerare sau plantele cu valori sacrale și magice). În schimb sunt amplu comentate figuri nereprezentative precum Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mentis, rezultată din congruența fondului local de sorginte antică și romană-bizantină cu accente ale cultului oficial și ecouri heterodoxe (R. Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești). Ritul funerar, în Dobrogea, în secolele VII-X: se constată o realitate discutabilă, și anume, coexistența înhumației cu incinerația. Mormintele de incinerație au fost puse pe seama slavilor, păgâni, sau bulgarilor, dar mulți arheologi români consideră că ele aparțin populației autohtone romanizate, care fie rămăsese păgână, fie era creștină dar se incinera după obiceiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o lume supusă, trăind în vechea ei autonomie. Avarii au trăit în bune relații cu supușii lor, romanici și slavi, urmele lor au rămas în așezămintele supușilor, precum vasul avar de la Sânmiclăușul Mare. Stăpânirea avară a lăsat urme puține și discutabile, a fost cea care a mutat peste Dunăre (sud) pe slavi. Astfel, al doilea popor turanic, după huni, a acționat pentru închegarea și întărirea poporului românesc, în curs de coagulare, prin această "curățire" (Iorga) a unei vetre sigure. În urma prădăciunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
indusă de utilizarea efectului economiei de scop, a impulsionat diferite strategii de creștere, nu numai diversificarea de tip conglomerat, specifică marilor corporații americane. În realitate, diferența dată de demarcația dintre diversificarea de tip conglomerat și diversificarea de tip concentric este discutabilă și se bazează pe elemente convenționale, mai degrabă decât pe elemente ce creează diferențieri obiective și semnificative. Drept urmare, acest efect a accentuat și tendința organizațiilor de a realiza combinații externe, de tipul alianțelor sau fuziunilor. În practică, formele în care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de la scop la obiectiv nu înseamnă o demarcare clară a exprimării. Neclaritatea persistă chiar și în cazul obiectivelor, atunci când acestea sunt exprimate sub forma unei „mărimi-prag” sau când sunt asociate unui „domeniu” care prezintă o imprecizie intrinsecă sau o posibilitate discutabilă de a face măsurători în interiorul său. Spre exemplu, creșterea productivității este un scop, în timp ce o creștere cu 30% în următorii trei ani reprezintă un obiectiv. Dacă însă este vizată o creștere a productivității de cel puțin 10% anual, atunci s-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a imposibilului, nu va mai exista nici un efort pentru realizarea lor, întrucât eșecul este evident. Pentru majoritatea industriilor există o practică din care rezultă un nivel realist al așteptărilor asociate indicatorilor de performanță. Elementele spectaculoase atrag atenția asupra unor aspecte discutabile asociate managementului sau asupra încălcării unor reguli sau reglementări legale. „Obiectivul tangibil” este discutat de mulți autori în termeni similari, cum ar fi „obiectiv realist” sau „obiectiv rezonabil”, dar cu referire la o limită ce nu ar trebui forțată. 8
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
al statului și cel al uniunii -, ceea ce înseamnă că se creează, de facto, un sistem vast de elemente referențiale pentru ghidarea proceselor de îmbunătățire a organizațiilor și produselor lor. Benchmarkingul concurențial și necesitatea creării unei baze de date sunt însă discutabile din punct de vedere etic pe mai multe planuri. Problemele de natură etică ale schimbului de informații între concurenți sunt de următoarele tipuri (Ambrosini, Johnson și Scholes, 1998): - mentalitate: informația furnizată trebuie să fie de aceeași natură cu cea solicitată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
firmele ce fac afaceri în industriile băuturilor alcoolice, tutunului sau jocurilor de noroc (www.domini.org). În aceste circumstanțe, generate de aprecierea componentei sociale și etice a responsabilității sociale, realizarea unor indici generali agregați pentru o firmă reprezintă o chestiune discutabilă și riscantă, fără ca aceasta să însemne că nu se pot realiza clasamente de acest tip, care să servească unei orientări generale a celor interesați. Dacă acest indice prezintă problemele principiale menționate, în schimb clasamentele reprezintă o adevărată modă când subiectul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Europa rămâne încă nesatisfăcătoare. Spre exemplu, într-un clasament al corupției, România ocupă locul 84, aflat la jumătatea listei, mai slab decât al țărilor Uniunii Europene și similar cu cel al unor țări din Africa, unde democrația guvernărilor este totuși discutabilă, iar numărul aspectelor „ciudate” este semnificativ. 4.6. Responsabilitatea socială în acțiunetc "4.6. Responsabilitatea socială în acțiune" 4.6.1. Responsabilitatea socială a corporației la Coca-Cola HBC1tc "4.6.1. Responsabilitatea socială a corporației la Coca‑Cola HBC1" Coca-Cola
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mai bune se încearcă și gruparea unităților strategice de afaceri. Această grupare se face în interiorul organizației sub forma unui grup (cluster) sau a unei baze strategice 1, pe baza unor legături date de imagine, produse sau concurenți, ca și de discutabila sinergie. „Interiorul” organizației apare ca fiind un concept discutabil și, în consecință, geometria grupării va fi în practică mai inovativă decât în teorie. Spre exemplu, în România, practica grupării este asociată grupelor de firme, juridic independente, dar cu același proprietar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
afaceri. Această grupare se face în interiorul organizației sub forma unui grup (cluster) sau a unei baze strategice 1, pe baza unor legături date de imagine, produse sau concurenți, ca și de discutabila sinergie. „Interiorul” organizației apare ca fiind un concept discutabil și, în consecință, geometria grupării va fi în practică mai inovativă decât în teorie. Spre exemplu, în România, practica grupării este asociată grupelor de firme, juridic independente, dar cu același proprietar principal, compensând astfel vidul de legislație, asociat holdingului. În
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
stabilirii unor obiective legate de edificarea competențelor. Concluzia celor doi, potrivit căreia utilizarea conceptului de „USA” reprezintă un „anacronism”, este combătută de Hax și Majluf (1996). Aceștia din urmă demonstrează că sistemul de concepte de înlocuire este slab articulat și discutabil din punctul de vedere al conținutului. Articolul „The Core Competence of the Corporation” al lui Prahalad și Hamel a avut un succes extraordinar, greu de justificat, după cum au argumentat adepții USA, prin conținut, dar rezonabil ca instrument de reflecție într-
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sine qua non este existența unor date realiste legate de industriile analizate, ceea ce uneori se dovedește a fi o sarcină deosebit de complicată, în special în economiile în tranziție sau emergente, unde „sectorul gri” are o pondere semnificativă, iar statisticile sunt discutabile sau chiar lipsesc. Presupunând că aceste dificultăți sunt depășite, o utilizare cu o acuratețe rezonabilă a metodelor menționate implică o cantitate considerabilă de muncă de analiză. Dacă se acceptă însă ca rezultatele analizei să fie folosite pentru o sugestie inițială
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Dacă lumea postmodernă este una a realităților multiple, a micilor narațiuni, a nonliniarității, lumea post/postmodernă este lumea diverstismentului generalizat”. Prima parte a frazei se susține (și e demonstrată peremptoriu și elegant de primul volum al autoarei), a doua rămâne discutabilă, oricum neevidentă deocamdată. SCRIERI: Forme în mișcare: postmodernismul, București, 1999; Post/ postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001. Traduceri: Willis Barnstone, Borges despre Borges. Conversații, Cluj-Napoca, 1990; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, București, 2000 (în colaborare cu Sofia Oprescu). Repere bibliografice: Alice
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]