906 matches
-
chiar și notele făcute noaptea au fost curățate de întuneric, surdinizate atunci cînd aveau o alură prea accentuată, nervoasă. în mod ostensibil, unii din cei ce au publicat după ‘89 cărți de felul acesteia au făcut-o ca probe pentru disidența lor. Eu nu mă pot mîndri că am sabotat „epoca”, sustrăgîndu-mă sistematic de la datorii. Un asemenea comportament n-ar fi „cadrat” cu educația mea: sînt absolvent al unui liceu militar! Dacă e să mă definesc din perspectiva actualității, pot zice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu o rusoaică, văduvă de aviator, cercetătoare în domeniul limbilor slave, sau că de la Moscova a ajuns la Cățălești! Biografia sa e o lungă serie de zigzaguri, de suișuri și coborîșuri, de elanuri și reculuri, de dorințe și dezgusturi, de disidențe și oportunisme etc. De lucruri pentru care - obiectiv fiind - nu poți decît să-l respecți (inteligența, cultura multilaterală) și lucruri detestabile (duplicitate, versatilitate). Am avut și am, așadar, numeroase motive să fiu mefient față de el. Am ajuns chiar să-l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
drepturilor omului și minorităților. Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului. A colaborat la mai multe ziare și periodice și a publicat, între altele: Sistemele axiomatice ale logicii limbajului natural. Funcții și operaționalizare (ALL, 1992); Spre o filozofie a disidenței (Litera, 1992); Cel mai iubit dintre ambasadori. Cohen Stork în dialog cu Gabriel Andreescu (ALL, 1993); Patru ani de revoluție (Litera, 1994); Polemici neortodoxe (Noesis, 2001); Extremismul de dreapta în România (Centrul pentru Diversitate Etnoculturală, 2003); Schimbări ale hărții etnice
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cursă lungă (1997); Locurile unde se construiește Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Români și maghiari, 1990-2000 (2001); Națiuni și minorități (2004); Reprimarea mișcării yoga în anii 80 (2008); L-am urât pe Ceaușescu. Ani, oameni, disidență (2009). A editat Naționaliști, antinaționaliști. O polemică în publicistica românească (1996) și Problema transilvană (în colab. cu Gusztav Molnar, 1999). Mihnea Berindei este cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique/CNRS. A reușit să plece din țară în 1970
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Marie-France Ionesco, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, a avut colaborări la Radio Europa Liberă și a activat în Comitetul Francez, apoi în Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România cu sediul la Paris. Este considerat cel mai eficace susținător al disidenței din România, grație rețelei de contacte stabilite cu presa și cu sindicatele franceze. A fost un apropiat al revistelor antitotalitare L'Alternative, La Nouvelle Alternative și L'Autre Europe. În 1980, a editat suplimentul special dedicat României de revista L
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Șerb, de ce poporul muncitor a trebuit să afle din alte surse decât cele românești ce s-a întâmplat cu greviștii mineri din Valea Jiului? Domnule președinte, vă rog să țineți cont de o situație nou-creată în toate țările comuniste, de fenomenul disidență, fenomen necunoscut până acum câțiva ani. Acest fenomen este ireversibil. Acești disidenți nu sunt trădători de patrie, nici renegați. O parte din ei înfruntă persecuțiile cele mai atroce, își ruinează familiile și pe ei înșiși pentru adevăr, pentru dreptate, nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mine. Aceasta, deși știu că nu este un lucru plăcut pentru domnia voastră să fie dată publicității o scrisoare ce descrie realitățile din România. Trebuie să încep prin a vă felicita pentru maniera strălucitoare în care ați înăbușit plăpânda mișcare de disidență, cât și tinerele sindicate independente, ale căror conducători zac în închisori sub acuzația de a fi legionari, exemplu: părintele Calciu, doctorul Cană și mulți alții. Nu intenționez ca prin această scrisoare să fac literatură, ceea ce oricum nu ar fi pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nostru un om fără conștiință politică. Domnule Georgescu, de ce justificați, sprijiniți emigrarea din motive umanitare? Cred că postul dvs. de radio nu face bine în acest sens. Noi nu avem nevoie de acești curajoși care vor să se expatrieze. Fronda, disidența deschisă seamănă cu ceea ce Lenin spunea revoluție cu voie de la poliție; seamănă cu acei revoluționari germani care, vrând să ocupe o gară, mai întâi și-au luat bilete de peron. Aceste lucruri sunt totalmente inutile, bune pentru presa care umblă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu voie de la poliție; seamănă cu acei revoluționari germani care, vrând să ocupe o gară, mai întâi și-au luat bilete de peron. Aceste lucruri sunt totalmente inutile, bune pentru presa care umblă după minciuni extraordinare sau după scandaluri. Respectăm disidența de tip Goma, dar care este irepetabilă și a fost un act de slăbiciune al Securității. Dacă vreți, o experiență a Securității. Să știți că personal cunosc zeci de cazuri Goma despre care nu s-a vorbit și nu se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
devină evident, atingând în anul 1983 nivelul imediat postbelic. Din punct de vedere istorico-obiectiv, este demonstrat că o astfel de situație este o situație revoluționară. Există unele evidențe că un fenomen revoluționar este pe cale să se producă în România. Apariția disidenței SLOMR, grevele pașnice din întreprinderi, Valea Prahovei, greva generală de pe Valea Jiului au fost primele semne ale unor necesități de transformare a sistemului economic și politic din România. Expresia pașnică a acestor elemente de criză a permis familiei Ceaușescu să reprime
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ascultat și urmat de toți camarazii din lagăr, în afara celor câțiva disidenți, despre care nici nemții nu aveau o părere bună, dovada cea mai concludentă este că atunci când s-a pus problema formării guvernului de la Viena nu s-au adresat disidenței, ci lui Horia Sima. Petrașcu fiind șeful grupului de la Rostock, răspundea în fața nemților de toate cele petrecute în lagăr. Cum datele stabilite de ancheta inițiată de Nicolae Petrașcu în cazul complotului, demonstra complicitatea organelor de securitate antonesciene și cum era
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lirică (este caracteristic, sub acest raport, Dincolo de proverbe, colecție de parimii întoarse ironic și sarcastic în negativul lor). Amplele poeme au acum o prozodie accidentată, aglomerând imagini disparate într-un spațiu absurd. Spre finele deceniului al nouălea, D. trece la disidența declarată. În 1988, el îi trimite lui N. Ceaușescu o scrisoare de tranșantă atitudine împotriva cultului personalității și a dictaturii de clan, denunțând demolarea monumentelor trecutului etc. Scrisoarea e însă și mărturia unei drame personale: „subsemnatul am pornit, încă din
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
programului avansat de comitetul de inițiativă condus de P.S. Aurelian, alături de care se aflau, între alții, Emil Costinescu, Barbu Delavrancea, C. Dimitrescu-Iași, Petre Grădișteanu, G. Dem. Teodorescu, V.A. Urechia, Andrei Vizanti, N. Xenopol, reprezintă o orientare specifică, aproape o disidență. Acesta este, de altfel, motivul pentru care „aurelianiștii” editează D. la concurență cu „Voința națională”, gazeta liberală oficioasă. Noul periodic va avea o structură modernă, variată, rubricile politice fiind într-un echilibru judicios cu acelea culturale și literare. Dintre redactori
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
Marie Redonnet -, intrăm Într-o perioadă de convalescență a literaturii, a omului care se predă, dar nu moare, ceea ce m-am hotărît să numesc literatura de apartament, a unei antropologii comode, moi, debile. În cursul deceniului opt, ideologiile se prăbușesc: disidența comunistă Începe să fie susținută de intelectualii francezi de stînga, Sartre și Foucault primind imigranți politici chinezi la Paris; creșterea economică se oprește după 1973, criza se adîncește În jurul lui 1980; structuralismul devine steril, la fel și muzica serială abstractă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu au însă nimic de-a face cu varianta leninist-stalinistă a marxismului. Profesorul Stahl a preluat câteva idei din sociologia marxistă, care i-au servit în elaborarea teoriei succesiunii modurilor de producție, teoria sa fiind, în cele din urmă, în disidență cu teoria marxistă clasică. În mod corect și nuanțat ar trebui spus că teoriile profesorului Stahl nu pot fi încorsetate într-o categorie tradițională, dat fiind caracterul lor pronunțat de originalitate. Opera profesorului Stahl trebuie pusă în valoare ca o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui „spiritus rector” în stare să adune laolaltă personalități variate, să unifice și să compatibilizeze, printr-un program estetic comun, forțe literare nu o dată divergente, iar la nevoie, să creeze necesara impresie de omogenitate și coeziune a grupării, în ciuda iminentelor disidențe individuale, fricțiuni și facțiuni interne. Dar, mai ales, acesta reprezintă instanța care le conferă girul simbolic celor mai valoroși membri ai c.l., care îi lansează, validează și legitimează prin diagnosticul critic favorabil și prin efortul de a-i susține
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
societate unitară condusă de o elită de manageri, interpreți și organe de constrângere [...]. «Controlul social acționa prin implicarea deliberată a oricui, virtual, în mocirla morală și economică», pentru că, «atunci când toată lumea era vinovată și contaminată atât moral, cât și legal, posibilitatea disidenței inspirate de indignarea morală se diminua»”67. în sfârșit, ca să-l cităm pe David Landes: “în mod necesar, ceea ce sistemul le-a făcut lucrurilor, le-a făcut și oamenilor. Cum să supraviețuiești într-o pustietate plină de gunoaie? într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Olivier Gillet) ca despre o carte cu care „istoriografii și credincioșii cu greu se pot împăca”. Mihai Ungheanu crede, spre deosebire de Olivier Gillet, că Occidentul a ignorat două forme de „luptă anticomunistă”: opoziția și rezistența, privilegiind lupta stradală, rezistența armată și disidența. în viziunea acestuia, categoria rezistenței cuprinde o subramură, „rezistența în instituții”. în această subramură este inclusă și activitatea BOR sub regimul comunist. Mihai Ungheanu afirmă că documentele prezentate în volumul despre care vorbim evidențiază „rezistența în și prin instituții” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este pur și simplu o istorie a Securității din timpul regimului Dej, ci mai curând o analiză a rolului pe care l-a jucat impunerea terorii, a represiunii în menținerea la putere a lui Dej, în suprimarea opoziției și a disidenței de orice fel”. Cu alte cuvinte, avem o introducere în „regimul care l-a făcut pe Ceaușescu posibil”. Spre deosebire de Nicolae Ceaușescu, ultimul dictator al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel care a pus bazele regimului de inspirație sovietică, a intrat într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Formarea guvernului Groza”; 5. „Ministerul Român de Externe”; 6. „Condiții din Penitenciarul Central Aiud”; 7. „Organizarea Serviciului de Securitate românesc, 1948-1965” (acest document este reprodus ca „Anexa 3” și într-o altă lucrare a autorului, Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență în România anilor ’65-1989, ed. cit., pp. 80-82); 8. „Arestarea și anchetarea lui Herbert (Belu) Zilber”. Merită subliniat că miniportrete ale liderilor comuniști Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Valter Roman ș.a. ne sunt oferite în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Partidul Social-Democrat, Partidul Comunist Român etc.), oameni de afaceri, funcționari guvernamentali, militari sovietici etc. Trimisul Depatamentului de Stat purtase discuții în România cu: generalul Susaikov, șef adjunct al Comisiei Aliate de Control, asistat de generalul Vinogradov; Gheorghe Tătărescu, șeful unei disidențe liberale intrate în FND (se considera singurul reprezentant al liberalismului românesc; se mai declara și anticomunist, ceea ce totuși era un nonsens, de vreme ce guverna împreună cu PCR); Petru Groza, șeful guvernului de la București (megaloman și mitoman, după cum reiese cu claritate din cele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a activității posturilor de radio. Situația refugiaților `n lume 1997-1998. Persoanele deplasate intern: o urgență umanitară. ICNUR, Carocom ’94, 1997, p. 2. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, interviu cu autorul, `nregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. Mihai Dinu Gheorghiu, „Exil, disidență și a doua cultură”, `n Eva Behring (ed.), Rümanische Exilliteratur: 1945-1989 und ihre Integration heute, Freiburg, octombrie 1998, apud Eva Behring, Scriitori români din exil. 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 13. Robert C. Williams
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine `n 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni `n literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil, 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 12. Ibidem, p. 16. Ion Solacolu, „Luntrea cu vise”, `n Horia Georgescu. Pentru cauza românească, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la Hollywood, a continuat să fie apreciată pozitiv p`nă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Re`ntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni `n literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, `nsoțită de o analiză fină a conflictului care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cărțile care `i poartă semnătura (omiț`nd multele studii/articole răspândite `n diverse publicații): Ceausescu and Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989, Hurst & Co, London, M.E. Sharpe, New York, 1995 (cu o traducere românească: Ceaușescu și Securitatea. Constr`ngere și disidență `n România anilor 1965-1989, traducere din engleză de Georgeta Cioc`ltea, Editura Humanitas, București, 1998); România sub regimul comunist, `n românește de Delia Răzdolescu, Editura Fundația Academia Civică, București, 1997 (cu o ediție `n limba engleză: Romania under Communist Rule
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]