1,507 matches
-
în sfîrșit, dacă putem spune asta", "sau mai degrabă...", "în toate sensurile cuvîntului", "iertați-mi expresia", "îmi veți spune că..." etc. Dinamica schimbului verbal determină producerea formulelor fatice care contribuie la menținerea contactului ("vezi", "bine", "ascultă" etc.) sau a construcțiilor dislocate spre stînga ("Știi, fratele meu, mașina lui, i-a fost furată") sau spre dreapta ("I-a fost furată, știi, fratelui meu, mașina") în care locutorul desparte tema/temele frazei sale. În general, locutorul nu utilizează o sintaxă elaborată, bazată pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mai sus este destinat lecturii; el prezintă totuși anumite trăsături caracteristice unui enunț dependent de mediul său: determinantul demonstrativ "aceste" face referință la niște obiecte care nu sînt accesibile cititorului, "eu" desemnează un enunțiator neidentificat. Putem găsi, de asemenea, construcții dislocate spre stînga ("aceste mic-dejunuri... atît de tentante", "pauzele de slăbit... o gurmandă"). Al doilea caz, cel al "stilului scris", ar putea fi ilustrat, de exemplu, de către o comunicare în cadrul unui congres care se prezintă ca independentă de mediu, în timp ce ea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
continuare plasarea inițială stângă a sondei, impresia noastră fiind că manipularea sistemelor de abord ale sinusului coronar se poate face mai ușor într-un cord care nu are alte sonde deja plasate, sonde care la rîndul lor ar putea fi dislocate de aceste manevre. Problema eventualului risc de bloc total o rezolvăm prin plasarea în toate cazurile a stimulării externe temporare femurale, accesul la această venă putând sluji și la tentativa de identificare a sinusului coronar prin abord inferior cu catetere
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
intră în logica reparării nedreptăților făcute, similară bocetului tradițional. E vorba, în fond, de a restaura dreptul posibilității, a lui "ce-ar fi fost dacă", de a genera o supraviețuire, a cărei posibilitate, spune Derrida, "vine din capul locului să disloce și dez-ajusteze identitatea cu sine a prezentului viu și a oricărei efectivități"21. Deosebirea constă în aceea că, dacă în comunitatea tradițională toată lumea este atentă la ceea ce se spune, acum, în cadrul comunității de specialiști, lumea nu pare interesată să știe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ci în primul rînd capacitatea de a recunoaște Universalul viu oglindit în orice ființă umană. Atenția față de celălalt e așadar un bun exercițiu de ascuțire a privirii spirituale. Profilul mental, cultural, spiritual cîteodată dificil de înțeles al celuilalt ne poate disloca din confortul suficienței, al limitărilor noastre, a ceea ce a devenit, în noi, un gata făcut nechestionabil. Semenul diferit e, pentru noi, îmbogățitor în primul rînd fiindcă în el ne confruntăm cu chipul divin totodată mai intim decît ne sîntem nouă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care nu produce decît imaginea în negativ a portretului nostru. Deși renunță la soluția afirmațiilor extrapolate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
său Nero, ba șoțul lui Carmen. Cât îi privește pe cei doi din cuplu, deși sunt incontestabil plasați într-o relație de atracție, aceasta rămâne mai mult o aspirație decât o realitate. Biata Carmen, periferica, n-are curajul să se disloce din confortul ei provincial deși are câteva tentative, eșuate, însă. Distanța cultivă tensiunea, și în cele din urmă, îi separă. Rămâne să decidă centrul. Iar centrul decide că nu se poate să rămână laolaltă cu periferia. Trebuie să se despartă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
răspuns precis. Deocamdată, singura instituție serioasă, care a dat unele rezultate reale (nu ne numărăm printre clienții săi) este Fundația Culturală Română. Dar și ea se vede tot mai concurată și insidios atacată pe măsură ce vechile structuri oficiale, la un moment dislocate în parte, după 1989, revin activ și zgomotos la suprafață de tot felul de congrese, asociații și cenacle festiviste, pe stil vechi, ca să ne exprimăm astfel. Modelul arhetipic este și rămâne Cântarea României. Imbatabilă încă, în felul său, deoarece corespunde
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și verificată prin FOB înaintea toracotomiei. Sonda se poate deplasa în cursul operației datorită manipulărilor chirurgicale ale plămânilor sau ale mediastinului dar și datorită manevrelor de verificare ale pierderilor aeriene (presiuni mai mari, dezumflări repetate ale balonașelor). SLD drepte se dislocă mai ușor decât cele stângi. Ori de câte ori nu se reușește repoziționarea corectă se apelează la FOB. Mai delicate sunt situațiile când dislocarea sondei este însoțită de secreții abundente sau de hemoptizie (pericol de inundație contralaterală). În astfel de situații manevrele de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mișcarea uniformă, atâta timp cât nu sunt perturbate de alte forțe. Și ideea de mecanism cosmic armonios sau a universului ca un orologiu își au sorgintea în intuițiile comunie cu privire la existența unei anumite stări inițiale date înțeleasă ca stare naturală. Abia Darwin dislocă în sens conceptual, profund, acest model al stării naturale de uniformitate prin teoria sa populațională și prin acceptarea variației ca factor explicativ al evoluției. După Sober, eticienii mediului ar încerca o asemenea reîntoarcere la ideea de stare naturală, mișcare intelectuală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comunității biotice ca întreg 92. Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția individualismului etic93. Un ecologist radical precum Edward Abbey, ghidat de aceleași presupoziții holiste, va face aprecieri comparative în detrimentului omului 94, iar Garreth Hardin susține că salvarea unui om rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
despre mișcarea feministă și presupozițiile filosofice care o pot legitima, ci doar despre o fuziune teoretică interesantă între feminism și ecologism din care a rezultat așa-numitul ecofeminism. Putem identifica mai multe variante de ecofeminism, în funcție de forța cu care este dislocată, eventual până la dispariție, distincția dintre bărbat și femeie în diverse contexte. Mă ocup în continuare numai de aspectele teoretice fundamentale ale unei asemenea situări teoretice și, urmând-o pe Val Plumwood 352, mă raportez cu precădere la "ecologia profundă". Ecofeminismul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
adânc, vine de departe. A fi desprins de lume - și de imaginea evidenței pe care aceasta o proiectează pe retină - înseamnă a fi pus în depărtarea cea bună a unei noi poziționări, dispus să te reașezi în locul incert al lumii dislocate 14. Loc al lumii poemului ridicat la un alt nivel al vederii: "Desprins, dorul simte inima aproape,/ Gândul înflorit, leagănă iubire sub pleoape,/ Cântă deasupra cuvintelor, suflet și ape". Distanță a desprinderii - care e chiar spațiul dorinței, intermediul dorului -, actul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
irealului într-un poem precum Basm de Camil Baltazar?1 Mai întâi un spațiu creat de imagine, în imaginea liniștii și creșterii, "liniști suind iederi nalte pe ziduri,/ Tăcere în care luceferii cresc". Ceea ce ia trup și se înfățișează imaginal dislocă spațiul real al lumii dezertate, coagulându-și ființarea în amuțirea oricărei rumori care ar mai aminti de realitatea vreunui loc. Semnul pe care îl fac imaginile nu numai că semnifică în absența reprezentării, dar se asociază unei semnificări non-referențiale. "O
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care e calea însăși, văzduhul și cerul laolaltă, în aceeași imagine a purității. Aici gândul gândește în imagini, iar imaginea apare într-adevăr înaintea gândirii și deasupra limbajului semnificant. Căci gândul acesta "anarhic", "pe care vorbele nu-l pot cuprinde", dislocă logica ierarhizantă a gândirii, destabilizează ceea ce e deja stabilit, inclusiv cuvintele care nu mai pot cuprinde - exprima în semnificantul înțelegerii - ceea ce se dă drept imagine de neatins, vibrând în lumina unei purități absolute 6. O imagine a inexprimabilului, inaparentă în vederea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere, un construct tautologic sau o dispoziție sterilă a identicului care se resoarbe în sine. Același suprapus aceluiași revine la Același, fără putința diferenței care să arate devierea, emergența altuia posibil. Și totuși, alte mâini și alte glasuri vin să disloce identitatea, nu în natura ei expozițională, redundantă, ci în forul intim al ipseității. Putem disocia însă o lumină așezată peste lumină, ca un fel de strat ce se adaugă unui substrat cu care face priză? Doar lumina - pur fenomen optic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
porte, lărgirea masei de țesut conjunctiv, proliferarea de ducte biliare). în perioada embrionară, în uter, este tipică apariția de oligohidramnios, urmată, consecutiv, de hipoplazie pulmonară. Macroscopic, rinichii sunt foarte mari, având tendința de a umple spațiul retroperitoneal și de a disloca/înlocui conținutul abdominal; suprafața externă este netedă. Chiștii sunt localizați și în corticală, și în medulară, conferind un aspect care a fost comparat cu un burete (planșa 6). Chiștii apar fuziformi sau dilatați, cu dispoziție în unghi drept/radiar pe
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
spontan fără încetare. Nu-i era întotdeauna ușor de găsit și la dispoziție. Fisura asta născută din excesul de luare aminte îl pneumatiza. Răsputerea ascultării, pe care o dădea celor abia șoptite și ferfenițite pe margini, se răsfrângea asupra-i, dislocându-l, îndepărtându-i o parte incalculabilă din propria făptură, ce, deși în curs de dezintegrare, îi rămânea încă o oarecare vreme apropiată și întrucâtva ascultătoare. Primea ascultare pentru că dădea, și chiar atât de multă încât propria-i tăcere se rupea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui, ci ca s-o împiedice să se apropie de el și mai mult decât o făcuse deja. Pompa verbal apa din cală, cum s-ar zice, cu tot cu privirea nepoftită dizolvată în ea. Ar fi vrut ca jetul verbal să disloce mărturia cuibărită înlăuntrul ei; în postură de căpitan aflat la ananghie, încerca din răsputeri să mențină controlul asupra situației. Fata nu pricepea o boabă; ca să nu-l facă să se simtă rău, înclina însă pansiv din cap, rostogolind apoi în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
evidențierii originii și extinderii sale cu precauție în vederea evitării embolizării materialului trombotic. Se incizează peritoneul posterior deasupra aortei la circa 1 cm lateral de marginea duodenului, de la bifurcația aortei până la marginea inferioară a pancreasului. Se evidențiază traiectul ureterelor (poate fi dislocat de anevrism) în vederea evitării lezării acestora. Se va evita disecția extensivă la bărbații tineri efectuată la nivelul bifurcației aortice și arterei iliacei stângi în vederea evitării lezării plexului simpatic și a apariției disfuncțiilor sexuale. După mobilizarea duodenului, intestinul subțire se depărtează
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
acestea arătând o îngroșare severă a peretelui aortic fără a exista calcificări și o fibroză retroperitoneală extensivă. Se constată, de asemenea, o deviere spre medial a ureterelor tractate de inflamația anevrismală și nu laterală ca în cele obișnuite, când sunt dislocate de către anevrism. Intraoperator diagnosticul este ușor de evidențiat, anevrismul având un aspect lăptos, slăninos, cu perete gros ce aderă sever de duoden și o inflamație generalizată (bloc compact greu de disecat) a retroperitoneului. În aceste cazuri, dacă diagnosticul este pus
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
coronar, hepatic și cerebral cu 35-50%. Monitorizarea agresivă, administrarea de volum în cantitate corespunzătoare și relaxarea progresivă a clampului aortic duc la limitarea acestei complicații severe intaroperatorii [58]. Lezarea ureterelor este o complicație severă, dar posibilă datorită dezvoltării anevrismului ce dislocă și uneori înglobează ureterele. În cazul nedepistării complicației, apariția uroperitoneului este o complicație gravă. Dacă este depistată, aceasta necesită introducerea unui stent „tutore” pe care se suturează cu fir resorbabil 7.0 ureterul și se învelește cu epiplon pediculat și
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
neam Păstrez În memoria afectivă o Întâmplare care a produs multe comentarii, În satul meu natal, atunci când eram copil. trebuie să fi fost pe la Începuturile instalării comunismului În țară, oricum la sate Încă nu era bine consolidat, dădea târcoale, mușca, disloca, dar nu avea Încă nocivitatea de mai târziu. Niște hoți spărseseră casa unui gospodar și furaseră tot felul de lucruri. Cum nu erau mulți din această spiță În localitate, polițaiul comunei (cred că nu ajunsese Încă milițian) i-a dibuit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asociației este utilizată În recoltarea de informații, În cercetările asupra memoriei sociale și a formării reprezentărilor sociale. Se oferă subiectului un cuvânt-inductor și i se solicită să evoce un univers semantic generat de acest stimul. Iată Întâmplarea: familia noastră fusese dislocată din satul copilăriei, mutată Într-un cătun izolat, unde școala avea o singură sală de clasă și două odăițe mici, pentru familia Învățătorului, formată din șase persoane. Erau camerele personalului de serviciu ale unei foste curți boierești. Mama era mereu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Înșine, ca popor, scrie: „E vremea să se purceadă la cunoașterea constitutivă a etnicului nostru propriu... scrutați factorii determinanți, de slăbire și fortificare, independent de conjunctura istorică”. Știa ce spune, această „conjunctură istorică” nu i-a fost favorabilă, l-a dislocat de la locul său. Cartea recent publicată, o lucrare deosebit de consistentă, a zăcut prin multe edituri, deși toți editorii erau de părere că reprezintă o contribuție valoroasă: Agricultura la români, de la origini până la jumătatea secolului XX . O monografie despre hrana poporului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]