957 matches
-
SOLUȚIA COLOIDALĂ TWEEN-80 5%) Considerații teoretice Coloizii micelari de asociație fac parte din categoria coloizilor liofili în care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Coloizii micelari de asociație sunt sisteme disperse eterogene liofile în care faza dispersată este reprezentată de agregate supramoleculare numite micele de asociație, alcătuite dintr-un număr mai mare sau mai mic de molecule amfifile iar mediul de dispersie este un lichid polar sau nepolar. Moleculele amfifile sunt molecule organice ce conțin un număr
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și cinetică. Dispersarea se poate realiza: * prin procedee mecanice, când substanța este mărunțită în dispozitive numite „mori coloidale”(mori cu frecare sau mori cu bile), în prezența mediului de dispersie și a substanțelor tensioactive; * prin metoda ultrasunetelor, când substanța de dispersat este introdusă într-un câmp sonor, iar prin vibrațiile produse de câmp, substanța se mărunțește; * prin metoda pulverizării în arc electric, când din metalul de dispersat se confecționează electrozi care se introduc în mediul de dispersie și apoi se creează
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prezența mediului de dispersie și a substanțelor tensioactive; * prin metoda ultrasunetelor, când substanța de dispersat este introdusă într-un câmp sonor, iar prin vibrațiile produse de câmp, substanța se mărunțește; * prin metoda pulverizării în arc electric, când din metalul de dispersat se confecționează electrozi care se introduc în mediul de dispersie și apoi se creează o descărcare electrică oscilantă (arc electric) între acești electrozi. Obținerea solurilor prin condensare Obținerea solurilor prin această metodă se realizează prin condensarea sistemelor micromoleculare apelând la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în mediul de reacție se descompune formând aceeași produși ca în reacțiile de mai sus: 3 4 2 3 Dintre metodele fizice de obținere a solurilor prin condensare se cunosc: evaporarea sub vid a unor soluții; înlocuirea solventului, încât substanța dispersată să devină insolubilă în noul mediu de dispersie; răcirea unor soluții alcoolice. Partea experimentală În cele ce urmează se prezintă modul de preparare a unor soluri prin câteva dintre cele mai accesibile metode. 1. Metoda dispersării * Prepararea hidrosolului de argint
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Dintre emulgatorii hidrofili se cunosc săpunurile alcaline, proteinele, cleiurile, polihidroxi-etilen-alcoolii. Ca emulgator lipofil funcționează săpunurile de aluminiu, magneziu, calciu, lanolină, acetil celuloza, diesterii glicerinei. Obținerea emulsiilor Obținerea emulsiilor se realizează prin dispersare mecanică, electrică sau cu ajutorul ultrasunetelor, a particulelor fazei dispersate în mediul de dispersie, în prezența emulgatorului. Mecanismul de acțiune al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea unui film
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de acțiune al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea tensiunii superficiale la interfața ulei apă; * formarea unui film (strat) protector de adsorbție la suprafața particulelor fazei dispersate; * creșterea vâscozității emulsiei. Emulgatorii care acționează prin primele două mecanisme se numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex. oleat de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
apar noi suprafețe de separație unde se manifestă o tensiune redusă; ca urmare, tendința de contopire a picăturilor de ulei este anulată. Procesul de contopire a picăturilor este împiedicat și mecanic prin formarea filmului de emulgator care învelește fiecare particulă dispersată. Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor este influențată de mai mulți factori în a căror analiză se poate lua în considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza particulelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
emulgator care învelește fiecare particulă dispersată. Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor este influențată de mai mulți factori în a căror analiză se poate lua în considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza particulelor fazei dispersate (cm); ρ1 = densitatea fazei interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fizico-chimică a emulsiilor Stabilitatea fizico-chimică a emulsiilor este influențată de mai mulți factori în a căror analiză se poate lua în considerare relația lui Stokes: unde: v = viteza de separare a particulelor fazei dispersate (cm/sec); r = raza particulelor fazei dispersate (cm); ρ1 = densitatea fazei interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența de densitate a celor două faze dispersate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dispersate (cm); ρ1 = densitatea fazei interne (g/cm3); ρ2 = densitatea fazei externe (g/cm3); g = accelerația gravitațională; η = vâscozitatea mediului de dispersie (cP). Viteza de separare a emulsiilor va fi direct proporțională cu diferența de densitate a celor două faze dispersate și invers proporțională cu vâscozitatea mediului de dispersie. Stabilitatea emulsiilor este influențată și de raportul de concentrație a fazelor. Ea va fi cu atât mai mare, cu cât cantitatea de substanță dispersată este mai mică față de mediul de dispersie. Un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu diferența de densitate a celor două faze dispersate și invers proporțională cu vâscozitatea mediului de dispersie. Stabilitatea emulsiilor este influențată și de raportul de concentrație a fazelor. Ea va fi cu atât mai mare, cu cât cantitatea de substanță dispersată este mai mică față de mediul de dispersie. Un alt factor care nu este inclus în relația lui Stokes, este tensiunea superficială care se manifestă la interfața celor două faze nemiscibile: cu cât tensiunea superficială va fi mai mică, cu atât
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tensiunea superficială va fi mai mică, cu atât stabilitatea emulsiei va fi mai mare; această cerință este realizată prin prezența emulgatorului. O emulsie este stabilă atâta timp cât își menține nemodificată starea inițială. În timp, datorită tendinței de contopire a particulelor fazei dispersate pot apărea o serie de fenomene, dintre care amintim: * ecremarea - constă în separarea emulsiei în alte două emulsii cu concentrații diferite în fază dispersată. De cele mai multe ori emulsia mai concentrată se ridică la suprafață. Fenomenul este reversibil, reomogenizarea emulsiei realizându
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
stabilă atâta timp cât își menține nemodificată starea inițială. În timp, datorită tendinței de contopire a particulelor fazei dispersate pot apărea o serie de fenomene, dintre care amintim: * ecremarea - constă în separarea emulsiei în alte două emulsii cu concentrații diferite în fază dispersată. De cele mai multe ori emulsia mai concentrată se ridică la suprafață. Fenomenul este reversibil, reomogenizarea emulsiei realizându-se prin agitare mecanică; * inversarea fazelor - constă în schimbarea tipului de emulsie, sub acțiunea unor factori externi (de exemplu adăugarea unui exces de Ca2
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dezemulsionarea (ruperea emulsiei) - constă în separarea completă în cele două faze. Acest fenomen presupune două procese diferite din punct de vedere cinetic: a) flocularea (alipirea) particulelor dispersate în agregate care se ridică la suprafață (în cazul în care densitatea fazei dispersate este mai mică decât a mediului de dispersie). Particulele ce alcătuiesc agregatul sunt separate prin pelicule de lichid. b) coalescența - constă în ruperea peliculelor și contopirea particulelor din interiorul agregatului. Procesul se finalizează prin separarea completă a celor două faze
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
5 g) coloranții Sudan III și verde malachit. Amestecul bine omogenizat se aduce pe o bucată de hârtie de filtru într-un strat foarte subțire. Se adaugă o picătură de emulsie de examinat. Atât mediul de dispersie cât și faza dispersată va difuza prin fenomenul de capilaritate dizolvând colorantul specific. Dacă emulsia este de tipul U/ A se va forma un inel verde cu centrul roșu iar dacă emulsia este de tipul A/U, un inel roșu cu centrul verde. * metoda
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
FIZICO-CHIMICĂ A SUSPENSIILOR Considerații teoretice Suspensiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 105 - 107 m-1) sau macroeterogene (cu grad de dispersie cuprins între 103 - 105 m-1) de tip S1/L2 (diametrul particulelor fazei dispersate cuprins între 50 - 180 µm, prevăzut de FR X). FR X prevede o monografie sub denumirea Suspensiones și definește suspensiile ca fiind preparate farmaceutice lichide constituite din una sau mai multe substanțe solide, insolubile, suspendate într un mediu de dispersie
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prevede o monografie sub denumirea Suspensiones și definește suspensiile ca fiind preparate farmaceutice lichide constituite din una sau mai multe substanțe solide, insolubile, suspendate într un mediu de dispersie lichid și destinate administrării interne sau externe. Componentele unei suspensii: * faza dispersată (faza solidă, discontinuă sau internă) reprezentată de substanța medicamentoasă insolubilă; * mediul de dispersie (faza lichidă, continuă sau externă); * agentul de suspendare (agent de dispersie sau agent de stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
suspensii: * faza dispersată (faza solidă, discontinuă sau internă) reprezentată de substanța medicamentoasă insolubilă; * mediul de dispersie (faza lichidă, continuă sau externă); * agentul de suspendare (agent de dispersie sau agent de stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub 20%. Agentul de suspendare poate acționa prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
stabilitate), care se va adăuga în cazul în care faza dispersată este sub 20%. Agentul de suspendare poate acționa prin următoarele mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii floculate - suspensii caracterizate prin sedimente înalte, în care particulele fazei dispersate sunt legate între ele, formând așa numitele flocoane (agregate laxe) ce ocupă aproximativ întreg volumul suspensiei. Suspensiile floculate se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mecanisme: * scăderea tensiunii superficiale la interfața solid/lichid; * mărirea vâscozității mediului de dispersie; * conferirea de sarcini electrice particulelor fazei dispersate; * coloid protector; În funcție de aspectul sedimentului, suspensiile se clasifică în: * Suspensii floculate - suspensii caracterizate prin sedimente înalte, în care particulele fazei dispersate sunt legate între ele, formând așa numitele flocoane (agregate laxe) ce ocupă aproximativ întreg volumul suspensiei. Suspensiile floculate se redispersează ușor la agitare. * Suspensii defloculate (suspensii peptizate) caracterizate prin sedimente cu volum redus, în care particulele sunt dispersate individual. În
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a participat la constituirea celei de a cincea Coaliție împotriva Franței, împreună cu Anglia și guvernul insurecțional al Spaniei 298. Soarta armelor nu i-a fost, însă, favorabilă. Încă din primele zile ale ostilităților, armata comandata de arhiducele Carol a fost dispersata de cea comandata de Napoleon, ceea ce l-a determinat pe arhiduce să tatoneze, cu aprobarea împăratului, posibilitatea încheierii ostilităților. Napoleon nu s-a oprit, însă, din drum, decât la Viena, unde a ajuns la 11 mai 1809, instalându-se la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și pregătirea lui pentru percepere printr-o comandă adecvată, dată cu 1-2 secunde înainte de prezentarea stimulentului. Capacitatea de aprehensiune variază în raport cu instrucția dată subiectului, cu vârsta subiecților, caracterul materialului utilizat, intensitatea și durata stimulării, influența experienței anterioare a subiecților, prezentarea dispersată sau grupată a materialului. Atunci când apare un obiect în câmpul vizual, ochii reacționează printr-un răspuns de fixare; atunci când în câmpul vizual sunt simultan mai multe obiecte fiecare mișcare a ochiului modifică regiunea din spațiu acoperită de acest câmp. În
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și în care fiecare să se poată identifica. Varietatea formelor virtuale pe care le îmbracă viața poetei se amplifică, însă, pe măsură ce sufletul ia contact cu realitatea exterioară, noua imagine dând naștere unor realități divergente, care reflectate în oglinda sufletului, devin dispersate și contradictorii, deși punctul de plecare interior este unul comun. Modul în care poeta însăși își definește obiectivul (atins, de altfel) întregii sale creații este relevant în acest sens, el devenind cheia către o posibilă interpretare, îndepărtată cu mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
comun” - nu poate fi decât promiscuu. Arhaism și noi tehnologiitc "Arhaism și noi tehnologii" Tehnicile de supraveghere au cunoscut o dezvoltare vertiginoasă, iar performanțele lor nu contenesc să stârnească admirația polițiilor din lumea întreagă sau să-i încurajeze pe agenții dispersați pretutindeni. Perfecționarea acestor mijloace a atins cote atât de înalte încât, într-o declarație publică, un jandarm ne asigura că, dacă un pușcăriaș aflat în stare de libertate condiționată „strănută în cealaltă parte a orașului, îl auzim în birourile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mai complexă. În plus, intervenția directă a forțelor armate este dificil de realizat într-o societate complexă. Deși echipamentul armatei poate fi extrem de sofisticat, rețeaua instituțiilor de stat și a altor instituții publice este atât de largă și atât de dispersată încât intervenția militarilor trebuie să aibă loc în foarte multe puncte simultan pentru a avea succes. Într-o astfel de societate, forțele armate sunt de obicei încorporate în mecanismul guvernamental; de exemplu, prin interpenetrarea personalului civil și militar în ministerul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]