1,307 matches
-
notațiile sale zilnice, scopul militar și politic al intervenției lui Berthelot se contura cu greu. Primele sale propoziții despre cele întâmplate în 1918 sunt: "1 octombrie [...] Clemenceau mă trimite să ridic România la luptă [...]. Îi spun că acest lucru îmi displace profund. Când un câine se ospătează, nu i se ia mâncarea de la gură. Românii ar trebui lăsați să-și termine singuri ospățul" (Ibidem, p. 299). Pentru început, el credea că "victoriile noastre pe frontul francez sunt suficiente în provocarea rupturii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu cele opt pâini pe cap, împiedecându-se, era cât pe ce să le prăpădească în râu. Ca să nu înghețe sângele în ei pe tot restul drumului până la tabără, s-au deplasat numai în pas alergător. Deși nu le-ar fi displăcut să răcească puțin, ca apoi, să se odihnească măcar câteva zile într-un dispensar militar, riscul era totuși prea mare. După executarea misiunii, toți trei trebuiau, cu orice preț, să usuce undeva echipamentul de pe ei; dar unde? Soluția era un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pornească dintr-o inimă curată, vibrând continu la ideile sfinte pe care le conțin textele cântate, așa cum recomanda marele misionar Niceta: „Preiubiților, lăsând la o parte vorbele de prisos, să cântăm cu simțul ascuțit și cu mintea trează, ca să nu displăcem lui Dumnezeu. Căci Psalmul ne îndeamnă zicând: «Că Dumnezeu este Împăratul a tot pământul; cântați Lui toți cu înțelepciune» (Psalmul 46, 7), adică cu pricepere, ca să cântăm nu numai cu suflarea, adică cu sunetul vocii, dar și cu mintea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a sănătății, în dauna dragostei, a interesului copilului pentru învățătură. Activitatea de învățare, organizată în felul acesta, ridică în fața copilului dificultăți cărora nu le poate face față. Munca de învățare încetează de a-i mai da satisfacții, începe să-i displacă, ba chiar să-i provoace repulsie și copilul, în loc să învețe mai bine, învață tot mai prost. e) Alți părinți, exagerând dificultățile pe care le prezintă activitatea școlară pentru începători, îndată ce copilul lor intră în școală îi interzic să se mai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lecțiile în bune condiții, ei îl obligă să le repete, să facă lectură suplimentară ore în șir, așa încât copilul "saturat" de lecții ajunge să le facă fără tragere de inimă, fără interes. Mai mult decât atât, copilului începe să-i displacă activitatea de învățare, să o urască pentru că datorită ei nu are posibilitatea să se joace, să se bucure alături de ceilalți copii de plăcerile jocului. Această mentalitate este pusă în evidență chiar de afirmațiile pe care le fac unii părinți înainte de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
următoarele întrebări: 1. Care mod de adresare din partea profesorilor îl preferi? (S-au oferit elevilor modurile cele mai frecvente de adresare, urmând ca ei să-l indice pe cel care îl preferă). 2. Care mod de adresare din partea profesorilor îți displace? De ce? 3. Cum preferi să-ți spună profesorii: tu, mata, dumneata sau dumneavoastră? Răspunsurile elevilor la cele trei întrebări au fost totalizate mai întâi pe clase, apoi în tabele sintetice pe întrebări, rezultatele fiind exprimate în cifre absolute și în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să li se spună după numele mic diminutivizat în familie. Numai 2 elevi (1,15%) doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x". Următoarea întrebare a căutat să sondeze opinia elevilor în legătură cu modurile de adresare care le displac, pe care nu le preferă. Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, foarte mulți elevi, 120 din cei 174 chestionați (68,98%) nu doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x", motivând că acest mod de adresare nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x", motivând că acest mod de adresare nu este potrivit în relațiile profesor-elevi sau că uneori se folosește într-o formă ironică. Unui număr de 30 elevi (17,24%) le displace modul de adresare după numele mic diminutivizat, argumentând că este un mod de adresare prea familiar și deci nepotrivit în relațiile școlare. Din sondajul făcut, a reieșit că unii profesori folosesc în relațiile de comunicare cu elevii nume date acestora
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
-i facă mai frumoși pe cei mai frumoși, mai dezirabili pe cei mai dezirabili, mai fericiți pe cei mai fericiți. Logicii tradiționale de disimulare îi succedă o logică a supraexpunerii imaginilor fericirii ieșite din comun. Grecii considerau că zeilor le displăceau manifestările de triumf și succesele prea mari care-i înălțau pe oameni mai presus de condiția lor de muritori. Cât despre mass-media hipermodernă, ea dă un relief fără precedent Olimpienilor (staruri, top-modele, play-boys, sportivi, miliardari) care par a fi atins
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și beneficii decât crezi că ți-ar da? Dacă nu ești mulțumit de o masă la restaurant, de ce i-ai cere ospătarului șef anularea întregii note de plată, chiar dacă știi că vor scădea doar felul de mâncare care ți-a displăcut? Dacă te-ai mai gândit la asta, probabil că ți-au venit câteva idei pentru care ai cere mai mult decât ceea ce te aștepți să primești. Răspunsul cel mai evident este că îți oferă spațiu de negociere. Dacă vinzi, poți
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
injectezi un antestezic în partea inferioară a spatelui tău...și simți cum antestezicul intră în corp...observă schimbarea senzațiilor pe măsură ce zona amorțește. Kuttner(1986Ă descrie folosirea „anesteziei în mănușă” sau tehnica mănușii magice cu un copil cu cancer căruia îi displăcea profund chimioterapia. Copilul a fost rugat să își imagineze că pune o mănușă magică pe mână pentru a acoperi, proteja și amorți mâna. Odată ce mănușa era acolo, acul era băgat în venă fără dificultate. Este esențial ca pacientul (și părinții
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
virtuți, propagator al unor idei novatoare, revoluționând filosofia, gândirea, coborând pe pământ și pentru toți o practică oficială altădată confiscată de elite, sintetizând curentele subversive și alternative - atomismul abderitan, hedonismul cirenaic, asceza cinică, antiplatonismul militant -, Epicur nu putea decât să displacă. Încă din timpul vieții, el a avut de înfruntat o proastă reputație teribilă: Timon este primul care-l asociază cu un porc. Imaginea va dăinui, popularizată prin cea de-a patra Epistolă a lui Horațiu, cea cu purcelul epicurian. În
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
În fața șirului de fugari, deschidea gura ca să strige, cu fața desorbitată, sub privirea de gheață a soldatului. - Știi ceva? Dumneata ai ceva care nu-mi place. Faulques a zâmbit, prudent. - Cred că știu la ce te referi. - Asta Îmi și displace. Că știi la ce mă refer. Îl privea fix, fără să clipească, iar ochii nu mai păreau că-i zâmbesc. - E ceva necurat aici. Privea scena cu copilul care plângea lângă mama violată. O Pietà inversată, și-a zis brusc
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
printre oamenii care se Îmbulzeau, medicul și sanitarii care sosiseră ca să ducă de acolo cadavrul, targa și balonul cu oxigen, tabloul și sala au căpătat deodată un sens diferit, ca Într-un happening de Wolf Vostell. - Înțelege, nu dumneata Îmi displaci, spunea Carmen Elsken. Din contră. Ești un bărbat interesant. Mai ești și chipeș pe deasupra, dacă Îmi permiți să-ți spun. Câți ani ai? Cincizeci? Faulques n-a răspuns. Imaginile pictate pe perete Îi rețineau Întreaga atenție. Simetrii intuite, care căpătau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cea reprezentată în (c): abc Fig. 3 Teoria atracției interpersonale (Berscheid, Walster, 1969) explică constituirea și evoluția relațiilor dintre indivizi în termenii atracției biologice dintre aceștia, pe baza unor aprecieri subiective de tipul a iubi/a urî, a plăcea/a displăcea. În ciuda caracterului subiectiv al acestor aprecieri, se pare că există câteva prototipuri universale. Atracția interpersonală este determinată de mai mulți factori: atracția fizică; proximitatea fizică sau psihică; familiaritatea; similaritatea; reciprocitatea; ranforsările. Teoria schimbului social (Homans, 1958) face predicția că individul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cuprinde cunoștințele și opiniile pe care individul le are despre ceva (acestea pot fi corecte sau incorecte, pozitive sau negativeă, componența afectiva cuprinde trăirile pozitive sau negative ale consumatorului și se referă la cât de mult îi place sau îi displace un produs/ marca, în timp ce componentă comportamentală face referire la acțiunile pe care consumatorul le întreprinde în baza opiniilor și trăirilor sale. Atitudinea pe care o are consumatorul (pozitivă sau negativăă poate viza una sau mai multe dintre caracteristicile produsului/ mărcii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Puteau fi patru prezentări, fiecare participant putând să ia parte la dezbaterile prilejuite de fiecare grupă / atelier. Simt că din multitudinea de lucruri pe care le-am aflat lipsește totuși ceva din cauza lipsei de timp. (Romina David) Nu mi-a displăcut nimic. (prof. Diana Șimonca) Mi-a plăcut TOTUL. (prof. Camelia Circa-Chirilă) Că nu am lămurit multe din întrebările pe care le-am pus și pentru care nimeni nu poate să răspundă încă, poate numai Dumnezeu... (Ciocan Andra) Vastitatea teoriei. (Ognean
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
sau omul imaginar) (1956) și Les Stars (Starurile) (1957). Urmează apoi Autocritique (Autocritică) (1959): Morin povestește cum a ajuns să respingă comunismul în 1951. Se opune structuralismului care, după el, "elimină omul, problematica istorică și pe cea a subiectului". Îi displace domnia chestionarelor și a anchetelor cu scopuri tehno-economice din sociologie. Aspiră la o gîndire care să explice invenția, creația și subiectul uman. Reflectează împreună cu Lefort și Castoriadis asupra problemelor societății, civilizației și democrației, refuză conformismele de stînga și intră în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Michel Serres, prin numeroasele sale cărți, prin ceea ce predă și prin prestigiul său, exercită într-un cu totul alt fel o influență impor-tantă, dar e poate cel care a fost cel mai puțin pă-truns de "atmosfera Grupului celor Zece". Îi displăceau slaba reprezentare a "științelor dure" și folosirea uneori abuzivă a anumitor concepții științifice. Își amintește de întîlnirile de la Annie și Jacques Robin ca despre niște seri intersante și calde, însă i se părea că printre participanți unii își însușeau puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
practică putem vorbi despre mai multe procedee de flatare : flatarea sau complimentarea, reprezentând o clasă de tactici care exagerează calitățile de admirat ale celeilalte părți, în timp ce îi diminuează slăbiciunile; se pornește de la ideea că este greu ca oamenilor să le displacă aceia care spun lucruri drăguțe despre ei; un set de tactici de ingrațiere (flatare) implică ceea ce ambii autori amintiți descriu ca fiind „conformitatea opiniei". în momentul în care ne exprimăm acordul cu părerile oponentului, putem crea impresia că avem în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
unor concepte ambigui este și exigența spre sterilitate (neopozitivistă). Ideile filosofice și modelele de cercetare, care ar putea fi preluate de istoric, sunt mai mult în dezacord cu ceea ce oferă trecutul istoric, cu universul discursiv și factic al arhivelor. Îmi displace profund sintagma "teorie a istoriei" pentru că acest domeniu fertil, atât de important pentru școli din Germania, Olanda, Anglia, SUA, este oarecum devalorizat de o medie istoriografică (acei istorici care în viața lor nu au citit și/sau înțeles o carte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de acord cu folosirea violenței în relațiile cu copiii, a spus ea. Doar l-am amenințat, s-a apărat tata. Și amenințările sînt o formă de violență. Am glumit, știu desigur că trebuie făcuți să înțeleagă cu vorba bună. Îmi displace violența. De fapt, de multe ori mă bate. Nici n-aș fi venit în seara asta, dacă nu mi-ar fi croit cîteva curele peste spate. E adevărat? s-a uitat ea furioasă la tata. Desigur că nu. Marcu, te
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să-l eliberezi pe spectator de fotoliul sau și, prin schimbarea planurilor, să pui în valoare jocul actorului"14. 2. FERNANDO ARRABAL DE LA TEATRU LA CINEMA Motto: "Nu-mi place teatrul. Nu-mi place să merg acolo. Adesea, piesele îmi displac, mă plictisesc. Prefer să merg la cinema." (Fernando Arrabal)15 Personalitate complexă, Fernando Arrabal s-a dedicat atât teatrului, cât și filmului. În domeniul teatral, a fost interesat, în special, de scrierea textului dramatic. Nu a neglijat, însă, nici punerea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
accesul nu trebuie confundat cu utilizarea serviciilor medicale. O persoană poate avea acces la serviciile de îngrijiri medicale chiar dacă nu le utilizează, atâta vreme cât neutilizarea se datorează unor factori interni acelei persoane: factori precum convingerile ei religioase sau faptul că îi displace pur și simplu pe medici și, din acest motiv, decide în mod voluntar să nu apeleze la serviciile lor. Faptul că o persoană nu utilizează serviciile medicale nu înseamnă neapărat, așadar, că persoana în cauză nu are acces la serviciile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cu respectul cuvenit în toate cărțile sale dedicate istoriei comunismului occidental. Cum și autorii comentați aici citează, cu la fel de mult respect, cartea din 1992 a autorului francez, cea dedicată comunismului francez și italian. O istorie solidă a comunismului occidental Îmi displace profund atunci cînd o prefață povestește ori rezumă, mai mult ori mai puțin silnic, cartea pe care o prefațează. Este limpede că nici eu nu voi face cititorului ceea ce nu-mi place mie. Am preferat, prin urmare, să fixez contextele
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]