1,412 matches
-
s-au găsit minuscule agregate sferice de hidroxiapatită (fosfat bazic de calciu). Aceiași constituenți minerali au fost găsiți și în depozitele din lumenul tubilor. La examenul biopsiilor renale în litiaze calcice idiopatice au fost evidențiate, în tubii contorți proximali și distali, sferule laminate formate din hidroxiapatită și matrice organică, acestea fiind interpretate de Malek și Boyce ca fiind stadiul ințial de formare a calculilor urinari. Dar, Anderson [3] nu constată leziuni de nefrocalcinoză decât la 64% din rinichii litiazici și le
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de sodiu și de proteine, aceasta poate fi atribuită: fie unei creșteri a absorbției intestinale (hipercalciuria de absorbție), fie unei scăderi a reabsorbției renale de calciu (hipercalciurie renală), fie unor cauze rare: intoxicație cu vitamina D, sarcoidoză (Besnier-Boeck-Schumann), acidoză tubulară distală (Allbright-Buttler), imobilizare prelungită, tratament excesiv cu corticoizi, tratament excesiv cu geluri de aluminiu, abuz de diuretice tiazidice. În hipercalciuria de absorbție, deci prin absorbție intestinală crescută de Ca, cauzele pot fi: o dereglare a producției renale de calcitriol, fie prin
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
extracelular și frânează secreția de parathormon (în caz de hiperparatiroidie autonomă, aportul de calciu crește calcemia fără a frâna secreția de parathormon). -Hipercalciuria renală idiopatică (Bénévent D. și colab. Alte cauze de hipercalciurie renală: -Maladia lui Butler-Allbricht, sau acidoza tubulară distală. Este o tubulopatie congenitală însoțită foarte frecvent de litiază sau de nefrocalcinoză (contrar acidozei proximale). -Acidoză tubulară distală (Bénévent D. și colab. Acidoza încetinește conversiunea vitaminei D în rinichi cu tot excesul de parathormon care rezultă din pierderea cronică de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
frâna secreția de parathormon). -Hipercalciuria renală idiopatică (Bénévent D. și colab. Alte cauze de hipercalciurie renală: -Maladia lui Butler-Allbricht, sau acidoza tubulară distală. Este o tubulopatie congenitală însoțită foarte frecvent de litiază sau de nefrocalcinoză (contrar acidozei proximale). -Acidoză tubulară distală (Bénévent D. și colab. Acidoza încetinește conversiunea vitaminei D în rinichi cu tot excesul de parathormon care rezultă din pierderea cronică de calciu . Calciul, fosforul și pH-ul urinar sunt crescute, ceea ce înseamnă o suprasaturare a urinei cu fosfat de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
urinei cu fosfat de calciu. Acidoza este responsabilă de hipocitraturie care în plus favorizează precipitarea sărurilor calcice: pH-ul urinar crescut (peste 6 dimineața pe nemâncate) nu scade prin încărcare acidă, ceea ce este o confirmare a diagnosticului de acidoză tubulară distală. La acești bolnavi se constată o întârziere în creștere, nefrocalcinoză, litiază severă, acidoză plasmatică, hipokalemie și hipocalcemie. -Maladia lui Wilson, în care se constată anomalii funcționale renale compatibile cu o acidoză tubulară incompletă și care într un număr de cazuri
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
altor cauze de creștere a absorbției intestinale de calciu; hipercalciurii prin scăderea reabsorbției tubulare renale de calciu (prin afectare renală congenitală sau căpătată), ca și în hipercalciurii cu cauze mai rare, ca intoxicația cu vitamină D, sarcoidoza Besnier-Boek-Schaumann, acidoza tubulară distală, o imobilbizare prelungită, un tratament îndelungat cu corticoizi, cu furosemidă, o tirotoxicoză. Pentru stabilirea examenelor de laborator necesare, cunoașterea compoziției chimice a calculilor este deosebit de importantă. După cum este cunoscut, majoritatea calculilor oxalici sunt micști, fie oxalo-fosfatici, fie oxalo-urici și rareori
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de calciu; că la pH-ul urinar fiziologic (aproape de 6 în prima urină de dimineață, de după evacuarea urinei de noapte) acidul oxalic formează atât săruri solubile cu sodiul și potasiul, cât și săruri insolubile cu calciu; că în acidoza tubulară distală, în hipoparatiroidia primitivă, în urma unor tratamente îndelungate cu acetazolamidă (Diamox), pH-ul urinar crește. În cadrul acelorași discuții deja amintite, de la Simpozionul de litiază din 1989 din S.U.A. , Buckalew a spus: eu consider că în litiaza oxalică plus fosfatică (după cum am
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
alimentar și crenoterapiei, reprezintă mijloacele de tratament ale litiazei fosfatice. Dintre cauzele cunoscute care pot fi recunoscute și înlăturate în urma unei observații clinice și a unor examene paraclinice corespunzătoare, menționăm: a) Volum urinar insuficient; b) Cauze de hipercalciurie: acidoză tubulară distală, caracterizată de acidoză metabolică plasmatică și pH urinar crescut (forma primitivă și forma secundară, nefrocalcinoză prin hiperparatiroidie primară sau rarele intoxicații cu vitamina D; uropatii obstructive, maladii autoimune, ca Sindromul Sjögren, L.E.D.; ciroză hepatică ca urmare a unor intoxicații cu
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
hepatică ca urmare a unor intoxicații cu amfotericină B, analgezice, litium, toluen, ciclamat etc.; prin boli ereditare, ca maladia Wilson, maladia Fabri; drepanocitoză, sindrom Marfan, Ehlers Danlos etc.) . Factorul comun care există permanent în aceste cazuri este afectarea celulelor tubulare distale al cărei corolar este pH-ul urinar crescut și greu de corectat prin încărcare acidă; hipercalciuria este inconstantă, iar hipocitraturia nu poate fi depistată în mod curent; c) Alți factori de risc cunoscuți: hiperoxaluria, hiperuricemia; d) Unele afecțiuni intestinale, inclusiv
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
existența eventuală a unor alți factori de risc litiazic. Trebuie adăugată și importanța cunoașterii pH-ului urinei, mai ales atunci când urina este sterilă, creșterea pH-ului putând fi explicată ca urmare fie a unei medicații alcaline, fie unei acidoze tubulare distale. Ch. Y. Pak a afirmat că tratamentul medical este justificat de șase obiective mari: prevenirea recidivei, eficacitatea programului profilactic, favorizarea eliminării spontane a unor calculi, evitarea colicii renale, reducerea necesității de înlăturare a calculilor sau fragmentelor restante de calculi, corectarea
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de dereglarea producției de calcitriol de către rinichi; o scădere primitivă a reabsorbției renale de calciu, când hipocalcemia stimulează secreția de parathormon și de calcitriol, având drept consecință o creștere a absorbției intestinale; o intoxicație cu vitamina D; sarcoidoză; acidoză tubulară distală; imobilizarea prelungită; osteoporoză evolutivă; diabet necompensat; administrarea excesivă de glucocorticoizi; tirotoxicoză; administrarea de furosemidă în exces. Precizarea acestor cauze posibile impune o explorare specializată. Hiperoxaluria este un alt important factor de risc litiazic, pentru că oxalatul este insolubil [3]. Tehnicile sale
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
două fețe: una anterioară, concavă și alta posterioară, convexă precum și două margini. Extremitățile falangelor prezintă suprafețe articulare în potcoavă; excepție: cea de a trei falangă. Prima falangă prezintă la nivelul extremității proximale o cavitate glenoidă prin care se realizează articulare distală cu metacarpianul respective. La nivelul extremității distale prima falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale două
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
posterioară, convexă precum și două margini. Extremitățile falangelor prezintă suprafețe articulare în potcoavă; excepție: cea de a trei falangă. Prima falangă prezintă la nivelul extremității proximale o cavitate glenoidă prin care se realizează articulare distală cu metacarpianul respective. La nivelul extremității distale prima falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități glenoide prin care se realizează articulare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prima falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități glenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falange. La nivelul extremității distale a doua falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falange. Cea de a treia
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități glenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falange. La nivelul extremității distale a doua falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falange. Cea de a treia falangă are un corp
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a doua falangă. A doua falangă prezintă la nivelul extremității proximale două cavități glenoide prin care se realizează articulare distală cu trohlee extremității distale a primei falange. La nivelul extremității distale a doua falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falange. Cea de a treia falangă are un corp foarte redus. Extremitatea distală este nearticulară și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
La nivelul extremității distale a doua falangă prezintă o suprafață articulară în formă de trohlee prin care se realizează articularea cu extremitatea proximală a celei de a trei falange. Cea de a treia falangă are un corp foarte redus. Extremitatea distală este nearticulară și are forma unei potcoave și corespunde unghiei. Oasele sesamoide sunt mici formațiuni osoase sferice sau ovalare care se găsesc pe fața anterioară a articulațiilor degetelor în special la nivelul articulației metacarpo-falangiană. Constant sunt citate cele medial și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga proximală este turtită în sens transversal. Falanga mijlocie este scurtă. Falanga distală este mică și are formă de potcoavă. La om, piciorul este foarte bine adaptat atât funcției de susținere cât și celei de mișcare prin prezența bolții plantare. Bolta plantară prezintă 3 stâlpi de susținere: posterior: tuberozitatea calcaneului, antero-medial: capul metatarsienilor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Este dată de nervul median. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pentru capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - pentru capul ulnar: pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
MUȘCHIUL FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - capului principal, humero-ulnar, la nivelul epicondilului medial și pe marginea internă a procesului coronoid; - capului accesor, radial, pe marginea anterioară a radiusului în porțiunea proximală. La nivelul extermității distale a antebrațului, corpul mușchiului se împarte în patru porțiuni ce se termină prin câte un tendon. Inserția terminală se descrie la nivelul falangei medii a degetelor II - V. - acoperă mușchiul flexor profund al degetelor; între cei doi mușchi se găsesc
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a antebrațului La nivelul părții mijlocii a antebrațului corpul mușchiului se împarte în patru fascicule distincte ce sunt continuate printr-un tendon. Fiecare dintre tendoanele formate trec posterior față de retinaculul flexorilor spre ultimele 4 degete. Inserția terminală este baza falangei distale după ce a perforat tendonul flexorului superficial. - anterior: cu mușchiul flexor superficial al degetelor; între cei doi mușchi se află nervul median și vase ulnare; - medial cu mușchiul flexor ulnar al carpului și pachetul vasculo-nervos ulnar; - posterior: pătrat pronator și membrana
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de ramurile din nervul median. Acțiunea: 1. flexor al articulațiilor peste care trece, 2. adductor al mâinii. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe fața anterioară a radiusului și a membranei interosoase. Pe falanga distală a policelui. - anterior este acoperit de mușchii: flexor superficial al degetelor și flexor radial al carpului, de care este despărțit prin vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă și radiusul; - distal se găsește mușchiul pătrat
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
este despărțit prin vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă și radiusul; - distal se găsește mușchiul pătrat pronator; - medial: flexorul profund al degetelor. Provine din nervul median. Acțiunea: 1. flexia articulațiilor peste care trece: falanga distală pe cea proximală, policele pe metacarpianul I și mâna pe antebraț, 2. ușoara abducție a degetului. MUȘCHIUL PĂTRAT PRONATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe marginea anterioară a cubitusului. Pe fața și marginea anterioară a radiusului, în ¼ inferioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de la II-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte 3 ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. - fața posterioară: cu pielea și fascia antebrahială; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Prin ramul profund al nervului radial. Acțiunea: 1. extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe fața dorsală a falangei distale. - fața posterioară: cu pielea și fascia antebrahială; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Prin ramul profund al nervului radial. Acțiunea: 1. extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp și a mâinii pe antebraț, 2. adductor al mâinii, 3. abductor al degetelor. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - epicondilul lateral
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]