2,830 matches
-
clinică a tratamentului, mai ales la pacienții intens simptomatici, care au o formă mai severă de boală. Există și date cu privire la interferența digitalei cu metabolismul glucozei, dar în practica clinică această problemă apare rar și este de mică amploare (52). Diureticele antialdosteronice. Spironolactona a fost recomandată ca tratament cronic al IC, ca urmare a rezultatelor studiului RALES unde prin asocierea ei la terapia de fond cu IECA și diuretice cu sau fără digitală la pacienți cu IC avansată s-a obținut
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
practica clinică această problemă apare rar și este de mică amploare (52). Diureticele antialdosteronice. Spironolactona a fost recomandată ca tratament cronic al IC, ca urmare a rezultatelor studiului RALES unde prin asocierea ei la terapia de fond cu IECA și diuretice cu sau fără digitală la pacienți cu IC avansată s-a obținut o reducere a mortalității (45). Din păcate, nu s-a efectuat nici o analiză la subgrupul de pacienți diabetici, astfel încât aceste date nu pot fi deocamdată extrapolate. Terapia antidiabetică
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
de absorbție), fie unei scăderi a reabsorbției renale de calciu (hipercalciurie renală), fie unor cauze rare: intoxicație cu vitamina D, sarcoidoză (Besnier-Boeck-Schumann), acidoză tubulară distală (Allbright-Buttler), imobilizare prelungită, tratament excesiv cu corticoizi, tratament excesiv cu geluri de aluminiu, abuz de diuretice tiazidice. În hipercalciuria de absorbție, deci prin absorbție intestinală crescută de Ca, cauzele pot fi: o dereglare a producției renale de calcitriol, fie prin hipofosforemie (ca în hipercalciuria idiopatică), fie prin hipersecreție de parathormon (ca în adenomul, carcinomul sau hiperplazia
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
sau sintetică scade calcemia și prin aceasta constituie un element util de tratament al hipercalcemiei neoplazice. Un alt element terapeutic este perfuzia intravenoasă de sulfat de magneziu, care scade nivelul parathormonului seric și conduce astfel la reducerea calciuriei. În sfârșit, diuretice, mitramicină, cortocoizi, difosfonați sau fosfor mineral, fac parte tot din posibilitățile de tratament al hipercalcemiei neoplazice. Calcitonina, hormon hipercalcemiant de natură polipeptidică, este secretată de glanda tiroidă; împreună cu hormonul paratiroidian participă la reglarea metabolismului fosfocalcic. Prin acțiunea hormonului paratiroidian și
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
normal al magneziului în serul sanguin este 21,4. Magneziul este conținut mai ales în legumele uscate și în cerealele integrale, alimente puțin utilizate în țările dezvoltate. Pierderile de magneziu sunt favorizate de stările de stres, de utilizarea prelungită de diuretice, corticoizi, neuroleptice și contraceptive. La om, hipomagneziemia este adesea asociată hipokaliemiei și aceasta poate fi frecvent corectată prin aport de magneziu. Magneziul are rol important în sisteme enzimatice, în excitabilitatea neuro-musculară și în structura membranoasă. În 1929 Hammansten G. a
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
limite normale. Hiperparatiroidia accelerează conversiunea vitaminei D și crește absorbția intestinală a calciului. În acest tip de hipercalciurie, s-a constatat și creșterea hidroxiprolinuriei (ca urmare a distrucției osoase). Un aport de calciu (oral sau parenteral) sau oprirea medicamentoasă (prin diuretice tiazidice) a fugii renale de calciu, crește calciul ionizat extracelular și frânează secreția de parathormon (în caz de hiperparatiroidie autonomă, aportul de calciu crește calcemia fără a frâna secreția de parathormon). -Hipercalciuria renală idiopatică (Bénévent D. și colab. Alte cauze
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
ar fi favorizată de fuga renală de bicarbonați prin pierdere de fosfor, sau s ar datora unei inhibiții a anhidrazei carbonice prin parathormon . Elementul major de diagnostic este hipercalcemia. Aceasta poate fi numai intermitentă și este mărită de administrarea de diuretice tiazidice (care cresc reabsorbția tubulară a calciului). Alte elemente de diagnostic: -fosforemia este în general scăzută și uneori normală ; -hipercalciurie; -semne radiologice de resorbție osoasă, -parathormonul seric este crescut; -A. M. P. (Adenozinmonofosfatul) ciclic urinar este crescut. b) Hipercalciurie de resorbție
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
este îndreptățită recurgerea la adăugarea tratamentului medicamentos. Acesta se adresează atât compoziției chimice a calculilor, cât și rezultatelor examenelor de laborator, eventualelor hipercalciurii, hiperuricemii, hipocitraturii etc., izolate sau asociate. În hipercalciuriile de absorbție, a fost de mulți ani remarcată eficacitatea diureticelor sulfamidate tiazidice și netiazidice, administrarea lor fiind în majoritatea cazurilor de întrerupere a formării de calculi și de normalizarea sau atenuarea unor anomalii de metabolism eventual evidențiate de examenele de laborator. Hipercalciuria este abaterea de la normal cel mai frecvent constatată
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
sau atenuarea unor anomalii de metabolism eventual evidențiate de examenele de laborator. Hipercalciuria este abaterea de la normal cel mai frecvent constatată la bolnavii cu litiază oxalică; urmată - în ordinea frecvenței - de hipocitraturie și de volumul urinar mic. După cum se știe, diureticele cresc natriureza, inhibă reabsorbția tubulară renală de sodiu; furosemida, acidul etacrinic, bumetamida acționează la nivelul ansei lui Henle; diureticele tiazidice și cele înrudite, acționează la nivel cortical, iar amilorida, triamterenul, ca și - prin antagonism al aldosteronului - spironolactona și canrenona, la
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
frecvent constatată la bolnavii cu litiază oxalică; urmată - în ordinea frecvenței - de hipocitraturie și de volumul urinar mic. După cum se știe, diureticele cresc natriureza, inhibă reabsorbția tubulară renală de sodiu; furosemida, acidul etacrinic, bumetamida acționează la nivelul ansei lui Henle; diureticele tiazidice și cele înrudite, acționează la nivel cortical, iar amilorida, triamterenul, ca și - prin antagonism al aldosteronului - spironolactona și canrenona, la nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
tubulară renală de sodiu; furosemida, acidul etacrinic, bumetamida acționează la nivelul ansei lui Henle; diureticele tiazidice și cele înrudite, acționează la nivel cortical, iar amilorida, triamterenul, ca și - prin antagonism al aldosteronului - spironolactona și canrenona, la nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
bumetamida acționează la nivelul ansei lui Henle; diureticele tiazidice și cele înrudite, acționează la nivel cortical, iar amilorida, triamterenul, ca și - prin antagonism al aldosteronului - spironolactona și canrenona, la nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse de suedezul Lamberg în 1959, apoi de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
înrudite, acționează la nivel cortical, iar amilorida, triamterenul, ca și - prin antagonism al aldosteronului - spironolactona și canrenona, la nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse de suedezul Lamberg în 1959, apoi de Lichtwitz în 1961. Dintre diuretice, spironolactona nu are nici un efect asupra
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
aldosteronului - spironolactona și canrenona, la nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse de suedezul Lamberg în 1959, apoi de Lichtwitz în 1961. Dintre diuretice, spironolactona nu are nici un efect asupra calciuriei, iar acidul etacrinic și furosemida o cresc. Întrucât, dozele de tiazidă necesare
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse de suedezul Lamberg în 1959, apoi de Lichtwitz în 1961. Dintre diuretice, spironolactona nu are nici un efect asupra calciuriei, iar acidul etacrinic și furosemida o cresc. Întrucât, dozele de tiazidă necesare sunt importante (în jur de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse de suedezul Lamberg în 1959, apoi de Lichtwitz în 1961. Dintre diuretice, spironolactona nu are nici un efect asupra calciuriei, iar acidul etacrinic și furosemida o cresc. Întrucât, dozele de tiazidă necesare sunt importante (în jur de 25 mg pe zi), iar administrarea ei este de regulă îndelungată, pierderea consecutivă de potasiu trebuie
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
splină, de aceea puține se găsesc în sânge; cantitatea acestor hematii granulate, crește în urma splenectomiei); b) O eliminare insuficientă de acid uric se produce în: - glomerulonefrite cronice; - în urma administrării prelungite a unor medicamente, care blochează excreția urinară de acid uric: diureticele sulfamidate de tip clorotiazidă (studiul izotopic cu acid uric C14 efectuat de Sorensen a arătat creșterea uricemiei și în același timp, scăderea uricuriei în cursul tratamentului cu clorotiazidă; aceste constatări au condus la concluzia că se produce un mecanism de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
inhibată și în cazul administrării de pirazinamidă și de salicilat. Hiperuricemii terapeutice au fost semnalate după administrarea de etambutol, pirazinamidă, aspirină (prin deprimarea urico-eliminării), fenilbutazonă, sulfinpirazonă, zoxazolamina, fenil-sulfon-ftaleina, dicumarol, acid orotic, benziodaron, estrogeni, unele produse de contrast, uricozurice, corticoterapie intempestivă; diureticele tiazidice, furosemida și acidul etacrinic, provoacă hiperuricemiile cele mai mari. c) Alte cauze de hiperuricemie, mai puțin frecvente, au fost constatate în cadrul hipertensiunii arteriale, al toxemiei gravidice, în psoriazis, unele afecțiuni endocrine (hipotiroidii, hipo și hiperparatiroidii, Adisson), intoxicații cu beriliu
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
crescută în sarcinile gemelare și multiple; poate exista o glicozurie considerată fiziologică, prin reabsorbție tubulară; pot exista edeme, de asemenea fiziologice, când tensiunea arterială este normală și nu există proteinurie (acestea nu impun o restricție sodată și nici administrare de diuretice) J. Milliez și colab., Paris, Rein hypertension et grossesse, Pr. Méd., 20, mai 1982, p. 1559-1563. Între cauzele posibile ale hipertensiunii gravidice se numără comprimarea aortei și venei cave inferioare, mai ales în sarcinile gemelare. Oricum, beneficiul adus în tratamentul
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
adus în tratamentul acestei afecțiuni de repausul la pat în decubit lateral stâng, este unanim recomandat, el favorizând decomprimarea aortei și a venei cave inferioare, ceea ce ar mări debitul sanguin și debitul cardiac. Se recomandă tratamentul medicamentos al hipertensiunii arteriale: diureticele nu sunt recomandate, pentru că ele scad volumul plasmatic și agravează suferința fetală, diminuând perfuzia placentară; sunt utile antihipertensivele centrale (metildopa, clonidina) alfa- și beta-blocantele. Indicații de excepție au inhibitorii calcici și cei ai enzimei de conversiune . În ceea ce privește alimentația, este de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
placentară; sunt utile antihipertensivele centrale (metildopa, clonidina) alfa- și beta-blocantele. Indicații de excepție au inhibitorii calcici și cei ai enzimei de conversiune . În ceea ce privește alimentația, este de subliniat că regimul desodat nu este indicat, pentru același motiv care contraindică tratamentul cu diuretice: limitează expansiunea volemică și riscă deci să crească suferința fetală. În orice caz, se impune colaborarea ginecologului cu specialistul cardio vascular și nefrourologul, pentru stabilirea și urmărirea eficacității tratamentului necesar în aceste cazuri. În general, evoluția acestor afecțiuni înseamnă afectarea
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
pur, fie când zona sa de nucleație este constituită din produsul respectiv pur, sau din metaboliții săi. Calculii medicamentoși se pot forma atât la litiazici, cât și la nelitiazici. Administrarea prelungită a unor medicamente larg utilizate, între care analgezice, antiacide, diuretice, hipouricemiante, antimicrobiene, care sunt eliminate și prin urină, având solubilitate slabă, poate fi cauza formării unor calculi medicamentoși puri sau micști, în alcătuirea acestora din urmă putând exista atât acid oxalic, cât și acid uric . În seria de 2 000
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Medicamentele incriminate au fost următoarele: - pentru 7 cazuri, un analgezic, glafenina. Au fost găsiți 2 metaboliți ai acesteia, acidul glafenic și acidul OH-4-glafenic. Zonele de precipitare a acestor metaboliți au o culoare galben-verzuie pe suprafața calculului; - pentru 7 cazuri, un diuretic, triamterenul; prima observație a fost publicată de Ettinger în 1979 și același autor a făcut cunoscută o serie de 50 000 de calculi în care a găsit 181 de calculi de triamteren, adică 0,4% din totalul acestor calculi; - Pyridium
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
la litiazici. Triamterenul a fost cunoscut ca fiind litogen încă din 1979; numeroase cazuri au fost publicate în anii 80, iar apoi numărul de cazuri a scăzut progresiv, atât în urma cunoașterii efectului său litogen, cât și în urma apariției unor noi diuretice care economisesc potasiul. O altă serie, de 13 calculi medicamentoși din 520 de calculi examinați tot prin spectofotometrie, a fost publicată în 1988 de P. Teillac și colab. 16: 7 de glafenină, 4 de piridoxilat, 1 de triamteren și 1
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
fost publicată în 1988 de P. Teillac și colab. 16: 7 de glafenină, 4 de piridoxilat, 1 de triamteren și 1 compus organic necunoscut. Sunt cunoscute și alte numeroase cazuri de litiază după administrarea prelungită a altor medicamente: a) unele diuretice ca acetazolamida, care scade nivelul citratului urinar, alcalinizează urina și provoacă o scădere rapidă a presiunii intra-oculare; b) utilizarea allopurinolului, care inhibă xantin-oxidaza, în cazul unor bolnavi cu unele deficite enzimatice ereditare: xantin-oxidaza, adenin-fosfo-ribosil-transferaza, poate provoca formarea de calculi
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]