1,319 matches
-
asistat la trecerea armatei dincolo, după ce a stat față la serviciul divin oficiat la Brăila. Cu acest prilej, strada Mare din Brăila a primit numele de strada Regală. Domnul a trecut la Ghecet și acolo a pus piciorul pe pământul dobrogean. După ce a trecut trupele în revistă, s-a înapoiat. Camerele se deschid. C.A. Rosetti, demisionând de la Ministerul de Interne, e ales președinte al Camerei. Cu câteva zile mai înainte demisio nase și Gheorghe Chițu de la Departamentul Instrucției Publice. După
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Germania hitleristă obliga România, prin dictatul de la Viena, să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei, cu orașele Cluj și Oradea. Guvernul român a fost constrîns să semneze acest "rușinos dictat" la 30 august 1940, iar la 7 septembrie să cedeze Bulgariei cadrilaterul dobrogean. La 21 iunie 1941, a venit războiul nostru. Apoi au venit rușii. De la Petru ce Mare și pînă în zilele noastre, poporul român a fost osîndit să cunoască Rusia, să știe ce năpaste pot veni de dincolo de Nistru, din adîncuri
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
victorii. În lipsă de bizoni și piei roșii, instinctul atavic Își găsește acum plasament În loviturile cu picioarele și pumnii. A doua zi 13 iunie continuăm drumul spre vest. Câmpia Începe să fie mai ondulată. Suntem acum În fața unui aspect dobrogean, atât cât privește topografia cât și climatul. Cred că grație alimentației ușoare evit insolația. La un moment dat un cetățean e coborât din mașină și stropit cu apă. La Salina, intrăm Întru-un bufet cu aer condiționat. E plăcut, dar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
special pasărea lor națională, curca, și mai ales curcanul, pentru ziua gratitudinii și anul nou. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 102 Prin preeriile bizonilor Spre Oakley, prin fosta regiune a bizonului, drumul continuă ca printrun decor dobrogean. La plecarea din Illinois, Petru Pană mi-a cerut impresiile. Mi-a adăugat atunci că i-a recomandat tatălui său care a fost În SUA În 1934 să mediteze dacă nu ar fi mai bine să vândă tot ce are
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la familia Hașdeu, 1920), M. Dragomirescu (Viața și opera lui Panait Cerna, Lucian Predescu (Marea Neagră în poezia noastră populară,1929). Apare și o prescurtată versiune a Țiganiadei lui Ion Budai Deleanu, scrisă în 1928 de M. Pricopie. Se publică folclor dobrogean, studii despre poetul latin Ovidiu: Carol Blum, Cauzele renegării poetului roman P. Ovidius Naso la Tomis (1928), Șt. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Naso (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Atacurile barbarilor, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Victor Hugo. Colaborează și semnează versuri: Gr. Sălceanu, Al. Gherghel, Ion Bentoiu, N. Timiraș, R. Vulpe și D. Iliescu, recenzii la cărți și reviste, iar necrologurile pentru Ioan N. Roman și Vasile Pârvan apar nesemnate. * Analele Dobrogei, revista Societății culturale Dobrogene, apare în 1920 la Institutul de arte grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, anul V și VI (1924 și 1925), director C.Brătescu. „Dl. C. Brătescu, care fiind în învățământul secundar din Constanța, a inițiat în Dobrogea un curent de preocupări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Oradea-Mare, Demetriu Radu, căzut jertfă odiosului atentat comunist de la Senat din 8 decembrie 1920. Semnalăm îndeosebi biserica ridicată de episcop în satul său natal, Rădești, cu pictura murală bizantină „datorită marelui pictor român Octavian Smighelschi.” V. Morfei, Din graiul dobrogean, p. 154-157. Se dă o listă de cuvinte particulare și ideomatice graiului dobrogean. C. Brătescu, Noile numiri de sate din Dobrogea - veche, p. 193-202. Interesantă contribuție pentru încercările de a descoperi și reînvia vechea toponimie românească din Dobrogea. De semnalat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
decembrie 1920. Semnalăm îndeosebi biserica ridicată de episcop în satul său natal, Rădești, cu pictura murală bizantină „datorită marelui pictor român Octavian Smighelschi.” V. Morfei, Din graiul dobrogean, p. 154-157. Se dă o listă de cuvinte particulare și ideomatice graiului dobrogean. C. Brătescu, Noile numiri de sate din Dobrogea - veche, p. 193-202. Interesantă contribuție pentru încercările de a descoperi și reînvia vechea toponimie românească din Dobrogea. De semnalat ar mai fi partea asupra „Instrumentelor pescărești”, p. 69-75 din articolul „Balta Ialomiței
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă.” - Universitatea din Cernăuți, Anul I, 1924, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, 1925; Bibliografie, pag. 620621). * Înainte de a ajunge la Cernăuți, profesorul C. Brătescu, împreună cu alți intelectuali, în cadrul Societății Culturale Dobrogeana, în 1920, au pus bazele revistei Analele Dobrogei, tipărită la Constanța, volumul I, la Tipografia Dacia, str.General Lahovari nr. 1, vol. II la Tipografia Cooperativa Dacia, strada General Lahovari nr. 11, vol. III și IV de Institutul de arte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Theodor Pallady (1871-1956), cel mai parizian dintre artiștii români, opusul, s-ar zice, al lui Petrașcu, cu o linie netă, expresivă și ironică și un colorit discret și rafinat; Nicolae Tonitza (1886-1940), ale cărui portrete de copii, nuduri sau peisaje dobrogene frapează prin expresivitatea formelor și simțul decorativ. Dar și acești pictori sunt În situația marilor scriitori români; cota lor În afara României nu este prea ridicată. Ei oferă o bună pictură de nivel european, dar nici unul dintre ei nu a revoluționat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
române pe toată întinderea și pe întreaga-i istorie nu pierde nici un prilej pentru a-i ilustra tezaurul. Relatările diaristului perspicace, notele lui de drumeție pe itinerarii de la Balcic și Mangalia până în Deltă (1908 și 1914) cu rezonanțe în Priveliști dobrogene (1914) și-n Ostrovul lupilor (1941), cele din 17 iulie-2 august 1919, stilizate în Drumuri basarabene (1921) ori contactele transilvane (din luna mai 1927) la Deva, Uioara, Blaj, Crăciunel și Cheresig toate vorbesc de particularități și regionalisme. Precum textele prozatorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cât de mic e... Nu-i mic, e departe. E departe? Da mai avem mult până la M-rea Neamțului? Nu-i aici? De-abia am plecat. Aici e o căsuță. Așa? Uite, tată, ce fântână frumoasă! Uite, tată, uite. [ITINERAR DOBROGEAN] Din urmă: un cerșetor bătrân, așezat pe o movilă de prund, cu crucea și cutia lui de tablă, e bucuros de ziua lui de azi. Ține de mână pe un bătrân care l-a miluit și-i spune zâmbind "cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Perieslav și urme de pod, se văd când scade apa; iar forturile vechi au fost stricate de Ruși. Romula. Două mori de vânt. Români. Siluete de femei cu copii în brațe. Zarea la răsărit înegurată de ploae, pe munții Dobrogeni. Pârlita supt o culme de deal cu vegetație măruntă. Beștepe (5 dealuri). În dreptul celor cinci dealuri, pe stânga luncă deasă și mândră de sălcii. Pe stânga, Carasuhat. Ruși. La Ceatalchioi, un oarecare țigan, Taraboi, face pe veteranul, înfinge un băț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari. Itinerar dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și șiret; cellalt cinstit. Istoria lui Neculai cu cuiul, cu dracul și istoria lui cu Vornicul și cu boerul din iad, din care reese că Neculai Prună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
monumentul lui Vladimir, cel care, împreună cu cneaghina Olga, a botezat pe slavi. Tot din acele timpuri istorice ne povestește de Asoldi de Sviatoslav și Pereiaslav care au făcut expediții cătră sud. Amintiri despre aceștia au rămas în Dobrogea (vezi Priveliști Dobrogene). La Kiev Lavra Pecevska, soborul Sfânta Sofia și amintirile mitropolitului Petru Moghilă, care a păstorit aici și a fost unul dintre scriitorii însemnați bisericești, lângă cei laici: Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir și Spătarul Milescu, primul ambasador la Kitai, în vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
coleg cu Mihail Sadoveanu la "Liceul Național" din Iași. 13. Vasile Sadoveanu inginer agronom, frate mezin al prozatorului. 14. N. N. Beldiceanu (1881-1923) coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu la "Liceul Național" din Iași, prozator. 15. Ivan Maiorul evocat în Priveliști dobrogene (1914). 16. A. Mirea pseudonimul asociaților D. Anghel Șt. O. Iosif. Redactori la Cumpăna, coautori ai Caleidoscopului lui A. Mirea (I 1908; II 1910) și ai altor scrieri. 17. Jurnalul de campanie (pag. 73-86) stă la baza volumului 44 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care imită zeii este voinicul moldovean care îl salvează din gura șarpelui. Calul acestuia este tot șarg și vine din cea mai însorită zonă românească: „Tare-m' vine, frate dragă,/ Să vez', d-un mic moldovean/ P-un cal galben, dobrogean/,/ Coama-i galbenă șiofran,/ Coama-i bate bocnița” (Giurgiu). Accentul apăsat pe descrierea calului sugerează forța numinoasă cu care este încărcat și tocmai această energie solară va înfrânge bestia ofidiană. Atât șarpele, cât și eroul înghițit pe jumătate, repetă structura
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mișcării proprie astrului diurn. Mai mult decât atât, ca o culminare a forței luminii, voinicul venit în ajutor este sfătuit să se așeze în lumina soarelui pentru a se sustrage privirii malefice: „ - Ale-j', mic d moldovean/ P-un cal galben, dobrogean,/ Dă-te-n raza soarelui,/ Din vederea șearpelui,/ Taie capu șearpelui!” (Giurgiu). Apelativul Galben al calului, frecvent întâlnit, are echivalențe multiple în textele citate. Jocul și săriturile lui furnizează însă unul dintre cele mai impresionante implicații solare. În colinda soarelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în creștere pe parcursul baladei, ea fiind, precum Fulga sau Mama câinilor în colindele de cioban, toată nădejdea eroului. Apariția suitei provoacă admirație instanței narative și, prin ea, întreaga comunitate percepe natura excepțională: „Un voinic călare,/ Voinic iortoman;/ Pi-un cal dobrogean,/ Ficior de mocan./ Cu șoimii pe mână,/ De m-e de minună,/ Cu ogarii-n pază,/ De m-e de mirază,/ Cu Vidranainte,/ Ca un om cuminte” (AlexandrovățTimocul sârbesc). Cel mai important însoțitor este, desigur, calul, „izomorf cu bezna și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nici fund” (Peceneaga - Tulcea). Similitudinea cu pădurea susține ideea unei fuziuni a vânătorii inițiatice cu cea a inițierii pescărești, diferența constând în faptul că eroul ales a fost înlocuit aici de un număr magic de neofiți: nouă năvodari. În colindele dobrogene predomină întrebarea profesională adresată puiului vidrei. Tortura și dobândirea cunoașterii dezvăluie un sens inițiatic: „Îl bătură, îl căzniră:/ - Spune, pui de Iudicioară,/ Unde-i toana crapului,/ Potmolul morunului,/ Liniștea cosacului?/ Și mi-l bat și mi-l căznesc/ Și cu toții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prezintă antidotul la agresiunea haosului reprezentat de șarpe. Armele sclipitoare și cruciulița de argint opresc aspirarea totală în amorf: „La brâu cu șeapte pistoale/ La ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul soare”. Salvatorul, dublu al eroului, călărește „Un cal galben, dobrogean”, adică din spațiul românesc cel mai scăldat de soare, iar soluția pentru a scăpa de privirea malefică este în aceeași „lumină”: „Dă-te-n raza soarelui,/ Din vederea șearpelui,/ Taie capu-șearpelui”. Odată întâlnit șarpele, încercarea eșuată de a scăpa de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
26] a desființat Școala normală Costachi Negri, de la Galați, și au mai venit de colo încă 30 de elevi și 70 fac drept 100. Eram mulți și foarte răi și obraznici. Eram și moldoveni și munteni hărțăgoși și mândri și dobrogeni, adică chiar bulgari. Și până în clasa a III-a am mers noi cum am mers, dar atunci am dat de greu cu Algebra. De la 1 septembrie și până mai era 2 săptămâni până în Crăciun, am avut 7 suplinitori-studenți, nici ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
G. Comunicată la Cercul Șt. 1957) În care atrăgeam atenția asupra particularităților morfopatologice ale acestui complex morbid etc. Consider că este cazul să menționez aici și câteva cuvinte despre colaboratoarea mea Moisescu Glafira (Bebe), fiica maestrului Dan Moisescu, inimosul folclorist dobrogean al acelor vremuri, proaspătă tehniciană la disciplina noastră care, fiind de vârstă apropiată cu Milly, sau Împrietenit. Mi-a fost de un ajutor inestimabil În activitatea de laborator, prelucrându-mi preparatele histologice necesare, cu toată opoziția titularei de disciplină. Îi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
poate c-ar fi reușit; acționând însă împreună, au mers la un rapid dezastru. În urma acestui fiasco, ai mei s-au mutat la Constanța, unde aveau rude bine situate și unde, prin ele, tata a găsit de lucru la librăria Dobrogeana, de pe strada Mangaliei. La izbucnirea războiului s-au întors însă la Brăila, acolo socotindu-se mai feriți de bombardamente, cum au și fost, iar tata și-a reluat, îmi închipui că destul de spăsit, slujba la Teodor Manea. Acesta l-a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
rezervație naturală geologică, unde poți contempla în liniște, granitele și varietățile sale în zona Măcin; Pădurea Valea Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); Dunărea Veche (Brațul Măcin); Izvorul de leac din Munții Măcinului; Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturiiă și „Balaurul dobrogean” (cel mai mare șarpe veninos din țară, 2,6 m.); Castrul roman Arrubium - Măcin (sec. I. e.n.) localizat la 467 m; Cetățile romane de la Troesmis, lângă Turcoaia (sec. al III-lea - al IV-lea e.n.
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]