14,279 matches
-
ce mi-a fost dată: Biblioteca. Aici, la LVA, doamna bibliotecară din anii 1962-1966 (nu-mi mai amintesc numele, păstrez doar silueta sa de fum, o doamnă blândă, cu păr nins de vreme), mi-a arătat într-o zi fondul documentar al Bibliotecii. Cărți apărute în anii de demult, ascunse în câteva dulapuri din fundul sălii cu multe alte dulapuri. Volume, autori, ediții interzise în acei ani, poprite în fondul documentar și, oricum, de nerecomandat unui elev. Mi le-a arătat
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
nins de vreme), mi-a arătat într-o zi fondul documentar al Bibliotecii. Cărți apărute în anii de demult, ascunse în câteva dulapuri din fundul sălii cu multe alte dulapuri. Volume, autori, ediții interzise în acei ani, poprite în fondul documentar și, oricum, de nerecomandat unui elev. Mi le-a arătat, mi-a recomandat ce să citesc, cu rugămintea doar ca să nu spun nimănui. Să fie un fel de taină doar a noastră. Astfel am ținut în mână ediții rare din
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
Astfel am ținut în mână ediții rare din Arghezi, Emil Isac, Victor Eftimiu, Bacovia, publicistica lui Eminescu și multe altele. Mă impresionaseră frumoasele "ediții definitive" publicate la Editura Fundațiilor Regale, pe hârtie mătăsoasă, cu filigran, cu literă luminoasă... De la fondul documentar al Bibliotecii noastre de la LVA, am trecut, în clasa a X-a, la Colecțiile Speciale ale Bibliotecii "V.A. Urechia". Bunul meu profesor Laurențiu Bourceanu, cu care făceam adeseori lungi plimbări pe sub castanii de pe Dr. Carnabel (mă lua de la internat
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
meu profesor Laurențiu Bourceanu, cu care făceam adeseori lungi plimbări pe sub castanii de pe Dr. Carnabel (mă lua de la internat, să discutăm despre literatura pe care nu o întâlneam în cărțile de școală), mi-a obținut un permis la acele fonduri documentare ("S") aflate și ele sub pecetea interdicțiilor de tot felul. Am putut răsfoi atunci reviste precum Literatorul, Viața românească, Semănătorul, Vieața, ziare interbelice, scrieri de critică literară de Lovinesu, Sanielevici, Vianu. Istoria... lui Călinescu. Și multe alte astfel de mirifice
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
de valori în viziunea politică a deceniului șase. Tot ce am putea culege din presa literară a timpului, din manualele școlare, din producția editorială a anilor '50, din valorizările date de premiile de stat, avem aici într-o singură sursă documentară, extrem de prețioasă tocmai prin fidelitatea față de epoca proletcultistă, prin vehicularea clișeelor conjuncturale de istorie literară, prin manipularea ideologică a valorilor literare. După o prezentare inevitabil schematică și expeditivă a începuturilor, după trecerea în revistă a cronicarilor, a lui Dimitrie Cantemir
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
marchează apogeul prieteniei lui Geo Bogza cu tinerii scriitori ardeleni, autorul Cărții Oltului își rărește dialogul epistolar, pentru că, sprijinind pe câțiva dintre dizidenții români (Mihai Șora, Mircea Dinescu ș.a.) a intrat el însuși în observatorul serviciilor de Securitate. Dincolo de valoarea documentară și biografică, această corespondență se citește și ca o pledoarie pentru solidaritate în breasla scriitorilor. Ea ne arată un Geo Bogza afectuos, aproape patern, deși asaltat de mizeriile vieții politice românești și de slăbiciunile vârstei. Bine ar fi ca apelul
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
premiu IPIFF 2008 pentru cel mai bun film de lung metraj de ficțiune i-a revenit filmului lui Nae Caranfil, Restul e tăcere, aș zice reprezentativ pentru un festival al producătorilor de film. Filmul lui Nae Caranfil reinventează pe bază documentară istoria primului lung-metraj românesc și realizează un plonjeu sensibil în lumea plină de capcane și imprevizibil a producției de film aflată la începuturile sale, cînd competențele nu erau clarificate și producătorul, omul cu banii, putea trece foarte bine drept regizor
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
Do major, de George Enescu, organizatorii amplei manifestări muzicale doresc să reînvie, cu acest prilej, spiritul tradițiilor muzicale lugojene ante- si interbelice, tutelate de aură lui George Enescu. O primă interferență a creației enesciene cu spațiul cultural bănățean, potrivit surselor documentare cercetate până în prezent, s-a petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul” (IV, 149, 1904, 3) sunt detaliate aspecte de la o serata literar- muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
l-ați încheiat în 10 volume. Exista însă și două volume apărute din Enciclopedia muzicii românești. Ce aduce ea în plus față de lexicon și față de tot ceea ce ați scris până acum ? V. C.: Este lucrarea în care exploatez practic materialul documentar pe care l-am cules o viață întreagă, aici și în străinătate. În același timp relevă conexiunile care se pot face între muzica românească și cea de pretutindeni și conduc la anumite concluzii pe care pot să le formulez cu
Omul celor 100 de cărți by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
149-155), Constantin Catrina are darul de a sistematiza și tezauriza informații diverse și disparate existente în surse bibliografice și arhivistice multiple. Rețin atenția cele opt portrete și profiluri de muzicieni, pe care autorul le surprinde cu maximă acuratețe și acribie documentară: „Folcloriștii și folclorul muzical din județul Covasna. Privire istorică” (p. 157-164), Dimitrie Cioflec (p. 165-168), I.G. Bibicescu (p. 169-172), Andrei Bârseanu (p. 173-177), Alexandru Bogdan (p. 179-186), N.I. Dumitrașcu (p. 187-194), Horia Teculescu (195-202) și Matei N. Jurebiță (p. 203-207
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
cu 40 de ani. Împreună cu subsemnatul scrie o biografie romanțată Pro Musica, iar cu siguranță lansarea va fi acompaniată de un concert (dacă nu turneu) al revenirii gloriei timișorene a anilor ’70 - ’80 - ’90. Cu siguranță, pe lângă cele două emisiuni documentare despre fenomenul de atunci, TVR va reveni cu cel puțin un reportaj, rămâneți pe recepție.
PRO MUSICA, din nou pentru muzic? by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83150_a_84475]
-
critice, apărut la Editura Grinta din Cluj-Napoca. în noua culegere sunt discutate un număr de 44 de lucrări cu structuri și tematici variate, atestând că exegeza eminesciană s-a menținut la dimensiuni majore, clasificată în secțiuni distincte: I. Biografia. Contribuții documentare; II. Opera. Coordonate ideatice; III. în volume colective; IV. în context universal; V. Rememorări; VI. Stilul și limba; VII. Bibliografie. Ediții; VIII. Interpretări didactice; IX. Caleidoscop. Din genericul acestor secțiuni, dar mai ales din comentariile întreprinse asupra cărților însumate în
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
primele sale studii. Aplecarea lui Bălcescu spre efectul potențial literar al narațiunii istorice s-a arătat încă de la schițele compuse, în 1845, pentru Magazin istoric..., portrete ale unor personalități din istoria noastră (Miron Costin, Ioan Cantacuzino, Constantin Cantacuzino). Din mărturiile documentare despre cei portretizați, autorul nostru a ales, cu mînă sigură, cele mai "literare" episoade și documente, relevante prin încărcătura lor stilistică. Bălcescu a învățat, de la început, să decupeze literatura din documentul non-literar. Să observăm că paginile selectate de el din
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
texte ilizibile. Ar fi fost normal ca documentele scanate/ xeroxate să fie însoțite de numerele de inventar și de precizarea fondului în care pot fi găsite de cei dornici să continue investigările pe documentele originale. Pot pune la dispoziția fondului documentar ploieștean și unor viitoare reeditări și investigări, trei importante încercări exegetice a creației muzicianului, începute în anul 1997{\cite 12} și continuată în 2001{\cite 13} - ce dovedesc sporirea atașamentului celui ce a dat numele filarmonicii ploieștene - la a cărei
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
astfel de notă "subiectivă" nu joacă întotdeauna în favoarea regizorului, așa cum întregul capital simbolic al unui eveniment tragic cum a fost masacrul de la Katyn trebuie gerat cu atenție. O opțiune firească a lui Wajda a fost să confere și o tentă documentară filmului său fără a-l rigidiza, prin intermediul afișării momentelor esențiale ale dramei începînd cu atacarea Poloniei din două părți de către Germania și Rusia sovietică aliate în urma pactului Ribbentrop-Molotov, decizînd împărțirea Poloniei (o clauză a acestui pact prevedea și dezmembrarea României
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
însă într-o notă dramatică stă și jurnalul ținut de ofițerul Andrzej (Artur Zmijewski) și care se încheie cu cîteva ore înaintea execuției sale, jurnal care precizează atît ora Rusiei, cît și ora Poloniei, iar regizorul folosește fragmente de film documentar cunoscute deja cu dezhumarea și autopsierea cadavrelor stivuite în gropile comune. Wajda amînă deznodămîntul, pentru a reda întregul set de evenimente care s-a succedat deportării către o zonă necunoscută a ofițerilor polonezi, perioada ocupației germane fiind concentrată într-un
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
fel încât să reziste filtrului cât mai multor grile de lectură. Cronica de familie trebuia să răspundă imperativelor anului 1957 și să fie în același timp un punct de reper pentru romanul românesc. Câteva detalii Fie și din simplu apetit documentar, se cuvin amintite câteva dintre avatarurile surprinzătoare ale apariției Cronicii de familie. Circumstanțele istorice și politice ale perioadei în care apare scrierea reprezintă un teritoriu derutant, populat și el de oglinzi deformatoare. Pornind de la acestea, prin detalii și detalii ale
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
înregistrările realizate cu diferite prilejuri. În seara de 29 octombrie 2001, Iancy Körössy revenea la Uniune, în cvartet cu Nicolas Simion (saxofon tenor și sopran), James Singleton (bas acustic) și Peter Perfido (baterie).<footnote Recitalul a fost editat pe discul documentar Iancy Körössy & Nicolas Simion Group „Sweet Home”, live in concert, Bucharest, october 29, 2001, Aula of Cantacuzino Palais footnote> Locul cu totul special în care a fost organizat recitalul a impus un program alcătuit exclusiv din compoziții românești. Dintre ale
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
în scenă, Lacul lebedelor, ne-am bucurat că îl vom putea cunoaște, direct, și în calitate de coregraf. Lacul lebedelor are deja o istorie în cultura coregrafică din țara noastră, fiind montat prima oară de Vera Karalli, în 1932 sau 1937 (izvoarele documentare existente, până la noi cercetări, nu concordă) și a avut ca primă interpretă în rolul Odette-Odile pe Elena Penescu Liciu (prima mea profesoară de balet), alături de Nicolae Iacobescu în Siegfried și de Bela Balogh în Rothbart. Cea de-a doua montare
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
decenii, se află de aproape înrudită cu jurnalul și memoriile. Spontană, fără nici o preocupare stilistică a autorului, ea dă la iveală uneori pagini ce surprind prin expresivitate, prin caracterul efectiv literar al conțintului, ce ne ridică simțitor deasupra valorii cognitive, documentare. Să mai amintesc savuroasele scrisori ale tânărului Kogălniceanu către "babaca", numeroasele epistole-jurnal ale lui Al. Odobescu, unele misive ce concurează cu Momente și schițe ale lui Caragiale, scrisorile lui Duiliu Zamfirescu, multe mustind de literatură, cele care au condus la
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
țipă, se zbat în brațele mamelor înnebunite, alături de bătrâni ce trag de niște hățuri de sfoară și biciuiesc cu gesturi largi animale famelice, istovite..." Nu presimțim, oare, în acest pasaj descriptiv de o mare densitate, pana unui prozator? Sigur, valoarea documentară a memoriilor lui Constantin Argetoianu, Ion Ioanid și ale Mariei Cantacuzino-Enescu este incontestabilă. Dar ele nu se pot confunda în totul cu istoria, oricât de important i-ar fi rolul. Cum sper că s-a văzut, are într-o mai
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
tezist implicat de o astfel de orientare programatică. Mai puțin de o treime din volumul Octombrie, ora opt (în versiunea sumarului din 1997), partea cea mai impresionantă, e ocupată de experiența deportării și a repatrierii. Biografia generică, îndepărtată de accepția documentară a unei autobiografii, e continuată cu alte episoade, din adolescență și tinerețe, care, dacă nu certifică, indubitabil, o eliberare de trecut, relevă măcar o uitare temporară și o atenuare a traumei. Povestirea Lipova ne arată un protagonist ezitând dramatic să
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, contează punerea în pagină a informațiilor într-o structură funcțională, accesibilitatea interpretărilor, mobilitatea adecvărilor la subiect, utilitatea bibliografiei etc. Sunt multe aspecte aici, care necesită o bună combinație a stilului documentar, specific istoriei literare, cu exegeza deschisă și lejeră, fără mari ambiții critice. Pe de altă parte, e de pus în balanță obiectivitatea atât de greu de îndeplinit, care înseamnă neutralitate față de diversele orientări estetice și politice ale scriitorilor și publicațiilor
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
eminentul critic și istoric literar Constantin Cubleșan a adoptat o modalitate extrem de interesantă, explorând cu atenție și o intuiție sigură propriile mărturii, adesea șocante, ale scriitorului, în conexiune cu reverberațiile ideatice ale operei sale. Cu o amplă și pluridimensională viziune documentară, Constantin Cubleșan și-a extras observațiile sale din cercetarea mărturiilor lui Emil Cioran publicate la noi în ultimele aproape două decenii, fie în forma originală, în limba română, fie în traducere, cuprinse în confesiuni autobiografice, jurnale intime, corespondență, interviuri, articole
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
negustori greci, țărani bănuitori, lăutari, țigani etc., rămîn prototipuri ale umanității eterne. Precursorul involuntar al lui Creangă și Sadoveanu a rămas multă vreme în umbră, după cum în umbră a rămas și alt aspect al operei lui: este vorba de caracterul documentar excepțional al textelor lui Anton Pann. Bazată pe fond ancestral, poezia sa nu se mișcă mai puțin în mediul bucureștean al epocii regulamentare. Dacă în proza lui Negruzzi, Russo, Kogălniceanu ori Alecsandri, palpită, cu intensitate diferită, Iașul pașoptist, Bucureștiul aceleiași
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]