1,538 matches
-
Ion D. Sîrbu despre sine și lume, Craiova, 1999; Simion, Fragmente, III, 238-248, IV, 281-314; Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal. Jocurile semnăturii, Craiova, 1999; Elvira Sorohan, Ion D. Sîrbu sau Suferința spiritului captiv, Iași, 1999; Dicț. esențial, 744-750; Ștefan Aug. Doinaș, Scriitori români, București, 2000, 238-247; Ghițulescu, Istoria, 335-337; Micu, Ist. lit., 602-605; Nicolae Oprea, Ion D. Sîrbu și timpul romanului, Pitești, 2000; Regman, Ultime explorări, 173-176; Alex. Ștefănescu, Ion D. Sîrbu, RL, 2001, 2; Bârna, Comentarii, 164-175; Cristea-Enache, Concert, 557-584
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Bârna, Comentarii, 164-175; Cristea-Enache, Concert, 557-584; Pop, Viață, 36-41; Popa, Ist. lit., II, 991-998; Simion, Ficțiunea, III, 340-362; Mihai Barbu, Dicționarul personajelor petrilene din opera lui Ion D. Sîrbu, Petroșani, 2002; Mircea Muthu, Modul Isarlâk, APF, 2003, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 12-16; Firan, Profiluri, II, 238-243; Antonio Patraș, Ion D. Sîrbu - de veghe în noaptea totalitară, Iași, 2003. D. C.-E.
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Biografia debuturilor, Iași, 1978, 328-346; Emil Manu, „Aventură la Brașov”, SPM, 1980, 487; Sorin Titel, Aventurile unui adolescent, RL, 1980, 16; Micu, Scurtă ist., III, 71-71; Popa, Ist. lit., I, 1 029-1 030; Dicț. scriit. rom., IV, 477-479; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 119-124. D. Gr.
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
Popescu, Viorel Cacoveanu, Constantin Cubleșan; Vasile Pop-Silaghi și Octav Bour - cei doi graficieni), iar din colegiul redacțional au mai făcut parte, temporar, Octavian Fodor, Crișan Mircioiu, Dumitru Dumitrașcu, Hadrian Daicoviciu, Eta Boeriu, Leon Baconsky, Paul Sima, Ion Vlad, Ștefan Aug. Doinaș, Viorica Guy Marica, Valentin Tașcu, Caius Dragomir, V. Fanache, Petre Stoica, Camil Mureșan, Nicolae Șarambei, Gheorghe Apostu ș.a. Structura a suferit, de asemenea, puține modificări în cele cinci decenii de apariție neîntreruptă: un editorial, versuri, proză (și reportaj), traduceri, mai
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
E. Baconsky, George Bacovia, Maria Banuș, Horia Bădescu, Marta Bărbulescu, Vlaicu Bârna, Mihai Beniuc, Lucian Blaga, Eta Boeriu, Radu Boureanu, Ion Brad, Constanța Buzea, Nina Cassian, Alexandru Căprariu, Radu Cârneci, Doina Cetea, Ion Cocora, Sina Dănciulescu, Nicolae Diaconu, Ștefan Aug. Doinaș, Anghel Dumbrăveanu, Victor Eftimiu, Victor Felea, Dinu Flămând, Matei Gavril, Ovidiu Genaru, Gheorghe Grigurcu, Bazil Gruia, Romulus Guga, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Negoiță Irimie, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Mircea Micu, Teohar Mihadaș, Virgil Mihaiu, Ion Mircea, Modest Morariu
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Socotit al patrulea baladist al Cercului Literar la apariția Străzii care urcă la cer (în echivalență proprie, Himmelsberggasse sau La Rue qui monte au ciel), S. se deosebește însă de tonul solemn hieratic, neoromantic în fond, caracteristic lui Ștefan Aug. Doinaș sau vărului său Radu Stanca. Evocând Strada Dealului și Orăștia copilăriei, emblemă, de fapt, a provinciei patriarhale interbelice, poetul se apropie mai curând, prin prozaismul intenționat, de Ioanichie Olteanu. Acest spațiu sacralizat al amintirii este populat de o galerie de
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
5; I. Negoițescu, Policromia realismului, CRC, 1971, 16; Al. Piru, Spețe revolute, RL, 1971, 37; Ion Vartic, Baladescul antieroic, ECH, 1974, 4; Cornel Regman, Reflexivitate, LCF, 1974, 38; Balotă, Universul, 125-129; Ioanichie Olteanu, Dominic Stanca, RL, 1976, 31; Ștefan Aug.Doinaș, Prezentul - câmp heraldic al trecutului, RL, 1976, 31; Ioana Diaconescu, Ca o sălbatică floare, VR, 1976, 9; Al. Cistelecan, „O sălbatică floare”, F, 1976, 12; Octavian Soviany, „O sălbatică floare”, ECH, 1977, 1; Emil Manu, „O sălbatică floare”, SPM, 1977
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
1977, 47; Virgil Nistor, „Strada care urcă la cer”, ST, 1977, 11; Popa, Dicț. lit. (1977), 518; Regman, Explorări, 302-308; Cornel Ungureanu, „Strada care urcă la cer”, O, 1978, 5; Monica Lazăr, „Strada care urcă la cer”, CRC, 1978, 7; Doinaș, Lectura, 175-181; Felea, Aspecte, II, 20-27; Cornel Regman, „Timp scufundat”, VR, 1981, 9; Nicolae Balotă, Timp scufundat și revelat, RL, 1981, 39; Doina Uricariu, Utopia lui Dominic Stanca, RL, 1981, 45; Vartic, Modelul, 152-163; Ion Lungu, O carte reprezentativă, ST
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
5; Gheorghe Tomozei, Un mare scriitor - Dominic Stanca, F, 1983, 10; Valentin Tașcu, „Un ceas de hârtie”, ST, 1984, 9; Cristian Moraru, „Un ceas de hârtie”, RL, 1984, 42; N. Steinhardt, „Un ceas de hârtie”, RL, 1985, 12; Ștefan Aug. Doinaș, Masca lui Dominic, RL, 1986, 5; Regman, De la imperfect, 213-215; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 396-405; Negoițescu, Scriitori contemporani, 405-407; Ioan Holban, „Un ceas de hârtie”, RL, 2000, 28; Regman, Ultime explorări, 177-180; Popa, Ist. lit., II, 804-805; Dicț. scriit. rom., IV, 331-334
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Dominic, RL, 1986, 5; Regman, De la imperfect, 213-215; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 396-405; Negoițescu, Scriitori contemporani, 405-407; Ioan Holban, „Un ceas de hârtie”, RL, 2000, 28; Regman, Ultime explorări, 177-180; Popa, Ist. lit., II, 804-805; Dicț. scriit. rom., IV, 331-334; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 96-103. G. Dn.
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
contextul de idei care a generat cartea, precum și principiile fundamentale pe care este construită teza lui Booth. În paralel cu articolele despre autori englezi ori americani, S. scrie studii despre Constantin Brâncuși, Aron Cotruș, Radu Petrescu, Mircea Ivănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Traian Chelariu. O antologie din versurile lui Mircea Ivănescu, other poems, other lines (1983), la care a asigurat selecția, traducerea și prefață, fusese propusă pentru Premiul Uniunii Scriitorilor. După stabilirea în Statele Unite face parte, încă de la înființare, în 1997, din
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
politologiei românești: doamna A.L.L. n-a făcut decît să culeagă roadele." Alergie la cultură Și, fiindcă tot a venit vorba despre politicieni și cultură, semnalăm în Viața românească nr. 3-4 unul din, probabil, ultimele interviuri acordate de Șt. Aug. Doinaș. Interviul luat de d-na Tatiana Rădulescu n-a rămas fără ecou. Și pe drept cuvînt. Citează din el, de exemplu, dl Vasile Iancu în CRONICA ieșeană nr. 6 în cadrul rubricii Un altfel de dialog. Ce spune regretatul poet? "Eu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
parcă să-și resacralizeze lumea” (I. Negoițescu). SCRIERI: Ce vânăt crâng, Cluj, 1971; Dezordine de umbre, Cluj, 1973; Risipă de iubire, București, 1976; Miere de întuneric, Cluj-Napoca, 1980; La capătul meu de înserare, îngr. I. N. Boeriu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1985; Din pragul frigului statornic, îngr. I. N. Boeriu, pref. Gh. Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Boccaccio, Decameronul, I-II, pref. Al. Balaci, București, 1957; Cesare Pavese, Tovarășul, pref. E. Schileru, București, 1960; Giovanni Verga, Mastro don Gesualdo, pref. Nina
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
București, 1979; Antologia poeziei italiene (secolele XIII-XIX), București, 1980; Giacomo Leopardi, Cânturi-Canti, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1981; Rolando Certa, Trinacria. Poeți sicilieni contemporani, Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 222-230, 405-408; Regman, Colocvial, 189-191; Negoițescu, Analize, 299-304; Poantă, Radiografii, I, 208-210; Doinaș, Lectura, 165-170; Felea, Aspecte, II, 161-164, III, 22-26; Lit. rom. cont., I, 401-404; Tașcu, Poezia, 74-78; Grigurcu, Existența, 85-91; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 451-456; Grigurcu, Arhaic dinspre modern, CNT, 1991, 24; I. Vartic, Dosar Eta Boeriu, APF, 1993, 6; Adrian Popescu
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
Dosar Eta Boeriu, APF, 1993, 6; Adrian Popescu, Amintindu-ne de Eta Boeriu, ST, 1993, 2; Negoițescu, Scriitori contemporani, 44-51; Simpozion comemorativ Eta Boeriu, TR, 1994, 50 (semnează Cornel Regman, Mircea Opriță, Ion Pop, Helga Tepperberg, Marian Papahagi, Ștefan Aug. Doinaș); Dicț. scriit. rom., I, 303-305; Papahagi, Interpretări, 107-109; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 40-65; Regman, Dinspre Cercul Literar, 64-71; Poantă, Dicț. poeți, 34-36; Dicț. analitic, II, 319-322; Popa, Ist. lit., II, 588-589. C.Pp.
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
G. Călinescu (despre N. Filimon, Gr. Alexandrescu ș.a.), Vladimir Drimba, Dămian P. Bogdan, D. Păcurariu (corespondență inedită A.I. Odobescu - B.P. Hasdeu), Octav Păun. La rubrica „Ancheta noastră” sunt intervievați scriitori contemporani importanți, printre care Mircea Dinescu, Al. Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, Andrei Pleșu, Victor Felea. Scriu cronici literare și recenzii Perpessicius, C.I. Botez, I.C. Chițimia, D. Vatamaniuc, Mihai Novicov, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Dan Hăulică, Valeriu Ciobanu, Gh. Bulgăr, Stancu Ilin, Stan Velea, Cornelia Ștefănescu, Marcel Duță, Al. Săndulescu. Revista realizează
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
ST, 1991, 2-3; Sorin Vieru, Mihai Șora la 75 de ani. Un filosof al dialogului, „22”, 1991, 45; Andrei Ionescu, Ajunge să fii atent, VR, 1992, 5; Virgil Nemoianu, Mihai Șora și tradițiile filosofiei românești, LAI, 1993, 48; Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Șora și condiția dialogului interior, VR, 1997, 1-2; Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, București, 1998, 33-50; Dorin-Liviu Bâtfoi, Febra întrebărilor, RL, 1999, 25; Mariana Filimon, Întrebări și răspunsuri, CNP, 1999, 9-10; Dan C. Mihăilescu, Grația libertății, „22”, 2000
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
berlinez (1942-1945), București, 2000. Traduceri: Albert Emil Brachvogel, Tragedia unui geniu (Friedemann Bach), București, 1969 (în colaborare cu Nestor Gheorghiu); Hermann Kesten, Maurul din Castilia, pref. Tudor Olteanu, București, 1974; Wolf von Aichelburg, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1975 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Inge Borde Klein, Teatrul de păpuși, București, 1980; Klaus Kessler, Cronică târzie, București, 1984; Otto Flake, Castelul Ortenau, București, 1986; Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, postfață Ion Ianoși, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
Tragedia unui geniu (Friedemann Bach), București, 1969 (în colaborare cu Nestor Gheorghiu); Hermann Kesten, Maurul din Castilia, pref. Tudor Olteanu, București, 1974; Wolf von Aichelburg, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1975 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Inge Borde Klein, Teatrul de păpuși, București, 1980; Klaus Kessler, Cronică târzie, București, 1984; Otto Flake, Castelul Ortenau, București, 1986; Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, postfață Ion Ianoși, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Janina Ianoși); Goethe despre „Faust”, în Goethe
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
București, 1980; Klaus Kessler, Cronică târzie, București, 1984; Otto Flake, Castelul Ortenau, București, 1986; Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, postfață Ion Ianoși, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Janina Ianoși); Goethe despre „Faust”, în Goethe, Faust, tr. și introd. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1996. Repere bibliografice: Ardeleanu, Opinii, 113-116; Gabriel Țepelea, „Fragmentarium clujean”, RL, 1988, 16; Nae Antonescu, „Fragmentarium clujean”, ST, 1988, 5; Zaharia Sângeorzan, „Așa a fost să fie...”, ST, 1995, 1-2; Carmen Varfalvi-Berinde, Repere pentru un spațiu armonic, APF, 1995
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
compunere scrisă în prozodie tradițională, apărută în colecția revistei „Meșterul Manole”. Poemul, o căutare a înălțimilor inaccesibile, „nu e conceput plastic, ci creat muzical-contrapunctic” (Ovidiu Papadima), folosind cu virtuozitate și eficiență laitmotivul, anticipând tehnica și chiar temele lui Ștefan Aug. Doinaș: „- Străine, ce vezi peste ape? / Afară tu singur nu sta, / Ci vino de noi mai aproape. Străinul nimic nu zicea”. Versurile din ciclul Elegii pentru Ardeal sunt tot niște laude, închinate de data asta „supremei ființe ardelene”: evocare nostalgic înflăcărată
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Nistor, Ilie Sălceanu ș.a. O biografie a lui Aleksandr Soljenițân (cu prezentare și traducere de Al. Pintescu), eseul lui Mircea Eliade Patanjali și Yoga, transpus de Paul Emanuel Silvan, poezia Întoarcerea în patrie de Friedrich Hölderlin, tălmăcită de Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu, un fragment din romanul Moarte pe credit de L.-F. Céline, tradus de Maria Ivănescu, versuri de Carlos Drummond de Andrade, în versiunea lui Dinu Flămând, completează sumarul revistei, care mai cuprinde articole cu caracter politic, istoric
SOLSTIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289789_a_291118]
-
în primă instanță, o violentă respingere în paginile ziarului „Scânteia” sub titlul, elocvent pentru acel moment, Cu mituri de ocazie și tristeți confecționate, aripile poeziei bat în gol, cu referire la antologia din 1972. Apoi, prin Nicolae Manolescu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Dinu Gheorghiu, Laurențiu Ulici ș.a., au urmat lecturi adecvate și o dreaptă evaluare: modalitatea imnică și elegiacă va fi apreciată, iar originalitatea viziunii recunoscută. Poeme istorice, primul ciclu din Apărătorii, figurează, într-o stilizare subtilă, o mitologie în care
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
ocazie și tristeți confecționate, aripile poeziei bat în gol. Însemnări pe marginea unei antologii, „Scânteia”, 1973, 9 602; Petru M. Haș, „Apărătorii”, AST, 1975, 4; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1975, 36; Constantin Țoiu, „Apărătorii”, RL, 1975, 44; Ștefan Aug. Doinaș, Triptic poetic, RL, 1975, 45; Ion Marcoș, „Apărătorii”, TR, 1975, 49; Mihai Dinu Gheorghiu, Poezia apocrifelor și poezia gestului, CL, 1975, 12; George Țâra, Pseudoreportaj, ECH, 1978, 10-12; Iorgulescu, Scriitori, 151-153 ; Poantă, Radiografii, I, 291-294, II, 95-99; Regman, Explorări, 5-6
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a da titlu” și „nevoia de definiție”. Cu sugestii poetice venite din acumulări succesive, următoarea carte, Universul din piatră (1996), continuă ideea unei poeme anterioare: „Nimic nu
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]