3,195 matches
-
în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
obținute de clasele cuprinse în experiment și le vom analiza comparativ. Tracțiuni Această probă ne furnizează date în legătură cu nivelul de dezvoltare a forței musculaturii flexoare a antebrațelor pe brațe (M. biceps brahial, M. deltoid), dar și a musculaturii spatelui (M. dorsal, M. șanțurilor vertebrale, M. subspinos etc.). Tracțiunile au fost numărate doar cele executate corect (tabelul 1). Indicatorul omogenității este foarte ridicat (C.V este cuprins între 20,5 și 26,7%) și se datorează unei mari dispersii a rezultatelor individuale
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3024]
-
20 de secunde la băieți și 15 secunde la fete. Am realizat această testare pentru a urmări evoluția acestui parametru, deoarece se înregistrează, la nivelul întregii țări, o valoare scăzută, având efecte negative asupra atitudinii posturale. Forța abdomenului. Din culcat dorsal, cu mâinile la ceafă, ridicarea trunchiului în așezat și revenire, timp de 30 de secunde, atât la băieți, cât și la fete. Tot timpul execuției picioarele se mențin perfect întinse și imobilizate de un partener sau la o ladă de
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3022]
-
solearului pe fața anterioară a gambei (în loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pedioasei și artera plantară medială din convexitatea arcadei pornind arterele metatarsiene plantare (aa. metatarsales plantares în număr de patru) care se continuă cu arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea, a. fibularis) este ramura de bifurcație laterală a trunchiului tibio peronier sau colaterala cea mai importantă a arterei tibiale posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig. 3.12). Fiecare compartiment (anterior, posterior și lateral) conține propria inervație, proprii mușchi și propriul ax vascular 8. ARTERA PEDIOASA (dorsala piciorului - a. dorsalis pedis) este continuarea directă a arterei tibiale anterioare, se îndreaptă de-a lungul unei linii care unește mijlocul liniei intermaleolare cu primul spațiu intermetatarsian situându-se pe planul osos al piciorului, lateral de tendonul mușchiului extensor al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unește mijlocul liniei intermaleolare cu primul spațiu intermetatarsian situându-se pe planul osos al piciorului, lateral de tendonul mușchiului extensor al halucelui. Ramuri colaterale: a. tarsală laterală și medială (a. tarsalis lateralis și medialis), artera arcuată (a. arcuata), arterele metatarsiene dorsale (aa. metatarsales dorsales) continuate cu ramurile digitale dorsale corespunzătoare (aa. digitalis dorsales), artera metatarsiană dorsală I (a. metatarsea dorsalis prima) și ramul plantar profund (r. plantaris profunda). Această caracteristică se numește “geometric tapering” (îngustare progresivă fig. 3.13 și 3
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
situându-se pe planul osos al piciorului, lateral de tendonul mușchiului extensor al halucelui. Ramuri colaterale: a. tarsală laterală și medială (a. tarsalis lateralis și medialis), artera arcuată (a. arcuata), arterele metatarsiene dorsale (aa. metatarsales dorsales) continuate cu ramurile digitale dorsale corespunzătoare (aa. digitalis dorsales), artera metatarsiană dorsală I (a. metatarsea dorsalis prima) și ramul plantar profund (r. plantaris profunda). Această caracteristică se numește “geometric tapering” (îngustare progresivă fig. 3.13 și 3.14 ). Modificările de arie pot fi modelate ca
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
lateral de tendonul mușchiului extensor al halucelui. Ramuri colaterale: a. tarsală laterală și medială (a. tarsalis lateralis și medialis), artera arcuată (a. arcuata), arterele metatarsiene dorsale (aa. metatarsales dorsales) continuate cu ramurile digitale dorsale corespunzătoare (aa. digitalis dorsales), artera metatarsiană dorsală I (a. metatarsea dorsalis prima) și ramul plantar profund (r. plantaris profunda). Această caracteristică se numește “geometric tapering” (îngustare progresivă fig. 3.13 și 3.14 ). Modificările de arie pot fi modelate ca o funcție exponențială simplă: Unde A0 este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
iar cealaltă de “creveți”. Când profesorul va pronunța cuvântul „crabii”, ei vor trebui să prindă „creveții” până la un punct prestabilit. Variante: * Elevii pot pleca din diferite poziții: din ghemuit (cu fața sau cu spatele pe direcția de deplasare), din culcat dorsal sau facial etc.; * Între cele două echipe se regăsesc mingi iar echipa care trebuie să prindă, trebuie să țintească cu mingea, jucătorii care aleargă; * Ambele echipe se vor deplasa prin alergare cu spatele sau prin pas adăugat lateral. 8. “Ține
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 2. Plecări bruște de pe loc pentru a prinde mingea sau după pasarea mingii. Ex. 3. Plecări În alergare de viteză pe distanțe scurte, din diferite poziții: stând ghemuit cu fața și cu spatele pe direcția de alergare, așezat, culcat dorsal, culcat facial. Ex. 4. Porniri În alergare pe contraatac, la semnal vizual sau auditiv. Ex. 5. Mers: cu pasul Întins, cu rularea tălpii pe sol, pe vârfuri sau pe călcâie, cu alternarea lungimii pașilor, cu fandări, ghemuit. Ex. 6. Mers
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucători de câmp); * invățarea recuperării rapide a mingii și a repunerii ei În joc (la intermediar sau la vârful de contraatac, dar cu pasă scurtă). III.1.1. Poziția fundamentală Exerciții de bază Ex. 1. Din așezat sau culcat facial, dorsal sau ventral, ridicare rapidă și adoptarea poziției fundamentale, la diferite semnale (fig. nr. 89). Ex. 2. Deplasări (lente) Între cele două bare ale porții, deplasarea putând fi dirijată de pase executate de jucătorii aflați la 9m. Ex. 3. Deplasare laterală
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
stă În poziție fundamentală cu fața spre teren, iar mingile sunt aruncate la distanță mai mare (față de portar). Ex. 4. Recuperarea de către portar a mingilor aruncate de profesor sau coleg; portarul poate pleca din următoarele poziții: așezat, culcat ventral sau dorsal, din sprijin pe mâini sau antebrațe, etc. Ex. 5. Portarul execută repunerea mingii de la margine, plecând din spațiul de poartă. Obs.: Se va urmări repunerea cât mai rapidă și mai precisă a mingii În joc. Ex. 6. Recuperarea minilor ce
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
căderea" specifică fiecărui procedeu al plonjonului, pentru a se evita unele accidentări nedorite. De exemplu, se vor efectua rostogoliri simple Înainte, Înapoi, lateral (fără brațe); din poziția pe genunchi și din ghemuit, se vor efectua rulări pe coapse, șold, lateral dorsal (cu mingea la nivelul feței); din poziție fundamentală, portarul va efectua un pas Încrucișat și apoi rulare (plonjon), pentru a apropia centrul de greutate de sol. III.2. Tactica portarului Vom prezenta foarte succint o serie de aspecte referitoare la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fiind conectată strâns cu cea a motricității vaselor sangvine. Mecanismul neuroreflex acționează prin componenetele simpatică și parasimpatică ale sistemului nervos vegetativ. Parasimpaticul exercită o acțiune inhibitorie prin nervii vagi stâng și drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul are o acțiune cronotrop negativă, inotrop negativă, dromotrop negativă, batmotrop negativă și tonotrop negativă. Fibrele parasimpatice ajung la cord după ce au format împreună cu fibrele simpatice plexul cardiac. De aici fibrele parasimpatice ajung la neuronii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acțiuni conștiente, noi ne putem fixa poziția corectă a capului, umerilor, trunchiului și picioarelor în diferite atitudini pe care le luăm când executăm mișcări sau poziții din gimnastică. Pentru aceasta, în lecțiile de gimnastică trebuie să dezvoltăm la elevi musculatura dorsală a trunchiului, mușchii regiunii cervicale, ai centurii scapulare, ai abdomenului și ai picioarelor. Ținuta nu este înnăscută; ea se formează atât în timpul creșterii și dezvoltării, cât și în perioada de școlarizare, prin practicarea exercițiilor fizice. Ținuta corectă nu este legată
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]