1,121 matches
-
aduce aminte de mama și de vodă Constantin Cârnul, fratele ei... și-și face sieși o biserică, doar pentru ea. Și vrei să nu mă înspăimânt? Ce mi trebuia acum testamentul mamii, nu puteam oare să mi dobândesc averea ca dregător al lui vodă frate-meu, ce-mi trebuia ura doamnei Maria, ura lui Șerban? — Când o să ajungem la noi, la Sfânta Ecaterina, o să-ți dau să citești din Cartea Sfântă, de la Facere, capitolul douăzeci și trei, ca să poți să o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cere trufandale chilipir fără să plătească nimic. Praful drumului îi coclise cerul gurii. Soarele se ridicase sus. De Înălțare, după liturghie, vodă își poftise toate neamurile la prânz. Putea să țină divanul cu ele, că mai toate neamurile erau și dregători sau mai curând mai toți dregătorii erau neamuri cu măria sa. Poruncise să vină toți cu nevestele, iar marelui spătar Mihai îi spusese s-o aducă și pe doamna Ilinca, pentru că venea și mitropolitul. Doamna Ilinca, nu și nu, că ea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
buze cerându-i arnăutului să vorbească încet și se îndreptă spre treptele de marmură albă. Târgul abia se trezea. Intrând în cancelaria domnească, Constantin Brâncoveanu nu întâlni grămăticii cu care lucra de obicei, ci fețele simandicoase ale celor mai înalți dregători ai țării, unchii săi. Nașul Dinu, marele stolnic Constantin Cantacuzino, moțăi din cap la salutul răspicat al finului său, marele spătar Mihai zâmbi abia, abia prin barba stufoasă, iar unchiul Iordache nu-i acordă nici o atenție; vorbeau șoptit cu sfințiile lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-și facă datoria, se lăsă condus în dormitor și masat, își dictă programul pentru a doua zi, ceru să i se dea drumul să intre ieromonahului Ștefan de cum va sosi în zori și anunță că, înainte de liturghie, dintre înalții dregători nu vrea să-l vadă decât pe marele logofăt Constantin Brâncoveanu. Ceru să i se aprindă candela din fața icoanei Mântuitorului și să i se stingă toate lumânările. Rămas singur își potrivi pernele și se întinse în pat. Candela fixată de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
observă armăsarul pursânge arăbesc împodobit cu harnașament voievodal și zâmbi mulțumit. Punerea în scenă era perfectă; înghiți saliva care-i umpluse gura și se hotărî să-și joace până la capăt rolul. Intră semeț și trecu în față în rândul marilor dregători. — Logofete, noi cu toții pohtim să ne fii domn, răsunară bolțile Mitropoliei. Dar de ce aș vrea eu domnia, de vreme ce ca un domn sunt la casa mea? Nu doresc să fiu, răspunse marele logofăt, așteptând să fie rugat. Și rugămintea veni: — Ne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pricep nimic din ce fac. — Atât? — Mai știe și... — Cine? — Doamna, mama. Știi, măriei sale îi este frică de trădarea neamurilor. Să nu mai faci. Oprește-te, drumul pe care ai pornit nu este bun. Nu vreau să am taine față de dregătorii mei. — Dar ei? Nici ei nu au, doar că mi le spun la timpul potrivit. Toată lumea știe că am zăcut de răceala aceea, că sunt supărat că de când a răposat cumnatul tău Scarlat, Mavrocordat tot trage ițele la sultan împotriva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trimis vorbă monahii de la mânăstirea Colțea că neamul cantacuzinesc or să facă fiecare Paștele la ctitoriile lor. Marele stolnic a plecat azi în zori la Târgoviște. — La Târgoviște, spuseși sfinția ta? De câte ori voievodul era enervat sau doar emoționat, spre mirarea dregătorilor lui începea să vorbească oltenește, iar bătrânii povesteau că așa făcea și moșul său Matei Vodă. Roaba țigancă mută strângea talgerele unele peste altele. Domnul izbucni: — Constantine, rogu-te oprește-te, că măsurași sala în lung și-n lat de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
preferată a lui Ștefan; frumoasă și intimă, lambrisată cu panouri din lemn de cireș abia, abia lustruit, tavanul albastru cu stele argintii de diferite mărimi desenate cu meșteșug era cel care-i dăduse numele, căci atât grămăticii cât și marii dregători îi spuneau toți într-un singur fel, spătăria cu stele. Duminică la ora aceea nu era nimeni înăuntru. Cei trei bărbați se opriră la câțiva metri de ușa în spatele căreia în grabă se așeză un dorobanț din gardă. — Ștefane, marele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
eu un ochi să privesc și să-mi aleg prietenii. Rudenii ne sunt credincioși. Să mergem să prânzim! — Taică, știai de Cantacuzini? se hazardă Ștefan. — Lui vodă, oricine ai fi, să nu-i pui niciodată întrebări. Când o să fiți mari dregători sau domni sau ce-o da Dumnezeu, să știți să-i țineți lângă voi mai abitir pe cei ce cârtesc decât pe cei ce vă sunt supuși. Să mergem. La prânz domnul nu mâncă mai deloc. De băut nici atât. Doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prânz domnul nu mâncă mai deloc. De băut nici atât. Doamna îi arunca din când în când o privire îngrijorată. Fusese chemată și doamna Stanca la masă, lucru cu totul neobișnuit, pentru că domnul mânca de obicei doar cu beizadelele și cu dregătorii cei mai apropiați. Din ochi, cele două femei se înțeleseră că ceva nu este în ordine, așa că Stanca se sculă de la locul ei și ceru permisiunea de a se retrage. Domnul încuviință, supusă Stanca se apropie, îngenunche în fața lui și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
există, fața lui nu și-o arată nimănui, el stând așezat dintr-o parte și, aruncându-și privirea undeva unde se îmbină bolta azurie a sălii seraiului cu mozaicul din pietre semiprețioase al peretelui din față, lasă în voia contemplării dregătorilor doar profilul său. Ascultă impersonal dările de seamă și proiectele miniștrilor săi fără să facă vreun semn. Toate acestea le știa foarte bine Kuciuk Selin. Întâmpinat personal de domn în afara orașului, pășind alături de el pe ulița podită cu trunchiuri de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că atunci când groaza de moarte și de boala aceea urâtă pusese stăpânire pe el, nu a căutat să se ascundă, să braveze. Ca un copil, s-a lăsat în seama ocrotirilor celor din preajmă, a beizadelelor, a doctorului, a marilor dregători și chiar a lui, a imbrohorului. Selin își dădu seama că ceea ce-l adusese înapoi nu era grija ca domnitorul să nu fugă, ci pur și simplu prietenia pentru el. Traversarea Dunării la Giurgiu a durat trei zile. Treceau în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
voastră și pe sora noastră. Doamne, o fi încărunțit de atâta îngrijorare”. Și scriau mereu. Niciodată drumurile de la Edirne la București nu au fost străbătute de mai mulți călărași, galopând până ce pleznea calul sub ei. În zilele ce au urmat, dregătorii imperiului însoțiți de dragomani destoinici au venit să-și prezinte omagiile domnitorului muntean. Toți plecau dăruiți cu pungi de aur, bijuterii și blănuri. Abia la 3 iunie au venit marele dragoman Nicolae Mavrocordat și Kuciuk Selin aga; amândoi, foarte eleganți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iunie au venit marele dragoman Nicolae Mavrocordat și Kuciuk Selin aga; amândoi, foarte eleganți și plini de importanță, au intrat la domnitor și, după ce au fost rostite toate formulele de politețe la adresa sultanului, marelui vizir și pe rând a tuturor dregătorilor implicați, s-a dat citire unui document prin care Constantin bei era încunoștințat că are permisiunea de a intra în Edirne, capitala Imperiului Otoman, doar cu o parte din boieri, într-o suită modestă, având ca loc de găzduire saraiul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
om politic. Dar între timp reușise să influențeze demnitarii otomani ca să-l recheme pe Constantin Duca la Adrianopol. Aflase că fostul său ginere, ca domn al Moldovei, îi dorise cu toată puterea mazilirea. Imensa muncă diplomatică, darurile bogate oferite marilor dregători otomani începuseră să-și arate roadele; politica celor două principate române se hotăra acum, la întâlnirile de taină din saraiul Mitropoliei. Voievodul încărunțise, slăbise și nasul subțire îi devenise mai prelung, dând feței sale un aspect ascetic. Frica aceea că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Două Zări, Cârmuitorul Globului de Pământ și Ape, să ți aducem la cunoștință, Constantin bei, dorința sa. Brâncoveanu ridică privirea. Fusese convins că scopul chemării a fost ca să fie mazilit și deportat undeva departe cu familia, urmare a intrigilor unor dregători otomani instigați de Ludovic al XIV lea, a unui Constantin Duca al Moldovei și a câtorva boieri valahi. Existase și o oarecare trădare din partea diplomației ruse care a periclitat realizarea unor țeluri comune creștinilor ortodocși de dragul păcii cu Poarta otomană
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nefirească a feței domnitorului începe să se ducă. Constantin Brâncoveanu întoarse privirile spre boierii săi, încercând să le citească gândurile, apoi, liniștit, începu să vorbească românește. Își dădu seama că toată politețea și atenția cu care se adresase până acum dregătorilor otomani în chiar limba lor se risipise în van. Îi trecură prin minte cuvintele Mântuitorului și se mustră pentru că le-a nesocotit și a aruncat mărgăritare în hrana porcilor. Avea senzația că nu-și va putea rosti ideile pentru că simțea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
obișnuința vorbitului. Privilegiu împărătesc! Oricum, onoarea a fost de partea noastră, vorba românului: obrazul subțire cu cheltuială se ține. A doua zi un emisar din partea lui Rami Efendi pătrunse cu calul galopând în bătătura saraiului Mitropoliei. Beiul valah, cu cinci dregători mari din suita lui, era invitat la marele vizir, după ce muezinii vor chema pentru a treia oară credincioșii lui Allah la rugăciune. Mai era un ceas și jumătate. Până la reședința vizirului cu rădvanul se făcea mai puțin de un sfert
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
strâmbă a mare durere. Auzea în spate foșnetul straielor și respirația celor din suita lui, făcând temenele și începu să adreseze celor de față salutul său într-o limbă turcă elegantă. — Mă plec cu tot respectul cuvenit celor mai mari dregători, spunea el, ținându-și capul în sus și privind undeva mult deasupra feței lui Rami Pașa, apoi trase zgomotos aer în piept, ai Înaltei Porți Otomane, destoinicilor sfătuitori ai Împăratului celor Două Continente, Stăpânului celor Două Mări, Umbra lui Allah
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
două degete câteva fire, aduse particulele aproape de ochi, le examină atent și rămase mulțumit. Se îndreptă de spate și ieși din odăiță să caute rachiul de care avea nevoie. În timpul cinei, din colțul lui unde sta nebăgat în seamă printre dregători de rangul trei, observă surprins că domnul, cu un zâmbet amabil pe față nu mânca aproape nimic, teancul de talgere din fața sa fiind mai înalt decât al celorlalți, pentru că măria sa nu termina nici un fel de mâncare. Să fie oare iarăși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câteva ori. În sfârșit în țara lui, era domn pe viață și asta îi va face să înțeleagă pe unchii săi că își câștigase dreptul de a domni, învingându-și spaima de a se confrunta cu perfidia și arghirofilia tuturor dregătorilor Înaltei Porți. Se întoarse cu fața spre odaie și se arătă surprins când îi văzu pe cei invitați așezați pe lavițele neprietenoase dimprejurul zidurilor. Pe peretele opus ferestrelor, sub icoana Maicii Domnului ardea candela. Doamne, iartă-mă că o să stric
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-se de noi. Am spus toate astea, sfinția ta, ca să afle fiii mei de ce a fost nevoie să se verse sânge la Zărnești. Nu-mi plac luptele, este adevărat. Dar mă întorc acum cu domnie nouă iar la domnie nouă dregători noi vor fi. După ce vom fi întâmpinați în București de divan, plecăm cu toată curtea la Târgoviște, dar la culesul viilor, fără supărare, ca de la sine vom avea alt mare spătar, alt mare logofăt, alt mare stolnic... Și asta în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se păru deodată că asta durează încă din prima zi a domniei. Parcă mai auzea vorbele blajine ale nepotului, ajuns domn, care cu recunoștință îi mulțumea stolnicului că îl îndrumase în viață, el fiind orfan de tată de mic. Nici un dregător pe lume, nici o rudă de domn nu se bucurase vreodată de cinstirea pe care o primise fostul mare stolnic de la Brâncoveanu. Acum își amintea de nunta domniței Maria cu vodă Constantin Duca, unde cea mai domnească mireasă din lume fusese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
schimbă vizirii ba chiar și pe preaînaltul stăpân al mărilor și continentelor, fiecare cum urcă treptele seraiului se jură pe Coran și pe sabia lui Ali să stârpească hoția și bacșișul. Hârtia asta, neică Dinule, dacă ajunge la Poartă, mulți dregători or să cadă, iar cei care or să rămână pe cei care au adus-o sau doar au văzut-o or să-i scurteze de-un cap... De vodă nici nu mai vorbesc! Stai, măi omule, nu te pripi, asta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
auzul oricărui tropot de cal. Brâncoveanul, cu aurul țării și de multe ori al familiei sale, cumpărase pentru ei siguranța și pacea și pentru el domnia; pungi grele cu taleri și aspri de aur luaseră calea Stambulului spre sultan și dregătorii lui sau spre Bender, la hanul tătarilor, de i-au scos păgânii numele de Altîn Bei, adică Prințul Aurului. Douăzeci și cinci de ani de pace, fără ca oamenii trudiți de munca zilnică să sară noaptea din somn la auzul tropotului copitelor cailor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]