1,425 matches
-
lucruri pe care le-am discutat. Așa că, dacă renunți la ideea asta cu despărțirea, atunci și eu pot să te suport așa cum ai fost în trecut. Presupun că n-ai fost chiar așa de rea, mi-a declarat el cu dușmănie. Am simțit cum mă umplu de furie. Preț de-o clipă am uitat că nu-mi mai pasă. Vreau să spun: omul era de-o nesimțire de neînchipuit! Ce tupeu pe capul lui! Nu-mi venea să-mi cred urechilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și domnul Scarlat îi povestea grav, alegându-și cu vintele, despre câte un caz interesant care îl frământa. Bobo se uita la el atent, prin pleoapele lui pe jumătate căzute, și simțea, dincolo de admirație, un soi de invidie lipsită de dușmănie la gândul că tatăl său se luptă deseori cu morile de vânt, dar nu se lasă. O ia de la capăt cu o încredere nestrămutată în viitor. Chiar dacă unele dintre cazurile povestite de domnul Scarlat se repetau și multe dintre ele
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
animal și pregătește-te să savurezi o poveste despre nerușinare, exces și răzbunare. Fiindcă, te asigur, n-am să te plictisesc cu o scenă prăfuită În care, din pricina unei averi picate din senin, un grup de prieteni ajunge măcinat de dușmănii și lăcomie. Nu, nici pe departe. Am urmat și noi logica generoasă a Întâmplărilor anterioare, a cotizațiilor, a aventurii cu etichetele răzuite și cu taloanele completate, a traiului În comun. Am Împărțit suma la șase, din nou logic, biletele fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
zis, critică de întâmpinare fără să țină seama de unde vine opera. Să se resemneze, adică, în fața adevărului estetic, cum a zis știm noi cine cu aproape 100 de ani în urmă. Criticii literari trebuie să stea departe de interesele, idiosincraziile, dușmăniile, intoleranțele - emanații, toate, ale spiritului primar agresiv din domeniul culturii. Nu zic să fie îngeri, dar să învingă în ei acest nenorocit spirit de aroganță și revanșă ce domină, azi, comunitățile intelectuale românești. Sunt semne că tinerii critici merg într-
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
se uite un lucru. Tratatul de Berlin însemnează într-adevăr o înțelegere între toate puterile cele mari, dar acea înțelegere e numai formală. Sub forma netedă a articolelor așezate pe o hârtie care nici se supăra nici bănuiește fierb totuși dușmăniile și esclusivitatea intereselor; din cutele păcii, decretate în mod formal și solemn, se scutură insurgenții din Bosnia, liga albaneză, nemulțămirile din Rumelia, revolta lazilor, rezistența Porții contra cererilor grecești, iar pentru noi: concediarea cu nepusă în masă a colonelului Fălcoianu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu un cuvânt Camera dîndu-și aerul de Convent național, iar comitetul ei luîndu-și rolul și puterile unui Comitet de Salut Public. Astfel statul român devine în mâna așa-numiților liberali o unealtă pentru ca indivizi obscuri să-și realizeze urele și dușmăniile, să-și sature lăcomia, pentru a da vânt în sus nulităților, iar, spre a scăpa de urmările legiuite a unor asemenea turpitudini, tot guvernul, de la ministru până la copist, se ascund îndărătul unei majorități care ca mâni ți se va părea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
românul n-are de înregistrat în decursul unor lungi veacuri nici o răscoală religioasă, nici o persecuție în contra vreunei naționalități. Ceea ce cere numai azi, ca și în veacurile trecute, este ca și limba lui să fie respectată în același chip și singura dușmănie pe care-o are românul este cea în contra elementelor cari nu supun silei numai trupul, ci și sufletul. Și există asemenea elemente cotropitoare înlăuntrul granițelor cărora a-ți vorbi limba se consideră ca un păcat, a o scrie sau a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
surîs), totuși priviri care întîrziau asupra mea mult mai mult decât o clipă, ca să mă pot înșela: avea ceva cu mine! Dar ce? Mă plăcea? Desigur, nu erau priviri ostile, cum mi se întîmplase odată când văzusem la alta aversiunea, dușmănia chiar. "De ce te uiți tu așa la mine?" o întrebasem în cele din urmă; fiindcă, fără să fie frumoasă cum era căprioara, nu era lipsită de farmec și pe de altă parte mă făcuse curios să aflu pricina acestei aversiuni
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care în câteva clipe a devenit moșneag cu barbă. Dar ea nu tăcea, mângâierile ei nu se opreau. Că eu știu? Că eu am înțeles? Că de-atunci, o, de-atunci când ne aflam în bibliotecă și eu o priveam cu dușmănie și-a dat seama că e pierdută, că o iubeam cum n-o iubise nimeni până atunci și că... Da, da, da, răspundeam din ce în ce mai furios și că atunci, o, da, atunci, dacă am fi fost singuri, relua ea. I-auzi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
desbatere de conștiință, orice risc. Firește că mă așteptam și la o sancțiune gravă, adică să mi se ia catedra, dar nu credeam că o să fiu întîmpinat la poarta universității de un individ brutal, care să-mi notifice cu o dușmănie personală că n-aveam, de-aici înainte, ce mai căuta în această clădire. Ce-i făcusem eu ăstuia? Ce-avea cu mine? Nu-l văzusem în viața mea și nu-mi aminteam să fi făcut cuiva rău, unui necunoscut, care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aflat aici de față; într-un cuvânt, nu știe nimeni. Răspunsul Nastasiei Filippovna i-a uluit pe amândoi. Nu numai că nu se observa la ea nici cea mai mică urmă din fosta ei dorință de a ironiza, din fosta dușmănie și ură, din fostul hohot de râs, numai la amintirea căruia și acum pe Toțki încă îl mai treceau fiori reci pe șira spinării, ci, dimpotrivă, părea să se bucure că, în sfârșit, poate discuta sincer și prietenește cu cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
recăpăta viața! Și toată ar fi a mea! Fiecare minut l-aș transforma într-un secol, nimic nu aș pierde, fiecare minut l-aș socoti, ca să nu-l cheltuiesc degeaba!“ Spunea că până la urmă acest gând degenerase într-o asemenea dușmănie, încât voia să fie împușcat mai iute18. Prințul tăcu brusc; toate se așteptau să continue și să tragă concluzia. — Ați terminat? întrebă Aglaia. — Poftim? Am terminat, spuse prințul, smulgându-se din scurta lui îngândurare. Pentru ce ne-ați povestit toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mai înainte ți-am explicat că n-o „iubesc cu dragoste, ci cu milă“. Cred că definesc destul de exact situația. Mi-ai spus atunci că ai înțeles aceste cuvinte ale mele; e adevărat? Oare le-ai înțeles? Uite cu câtă dușmănie mă privești! Am venit ca să te liniștesc, pentru că și tu îmi ești foarte drag. Te iubesc mult, Parfion. Iar acum plec și n-o să mai vin niciodată. Rămâi cu bine. Prințul se ridică. — Mai stai cu mine, spuse încet Parfion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiu critic literar, vă promit că voi scrie critica literară cea mai convingătoare, în care voi demonstra clar ca lumina zilei că fiecare pagină din cărțile, broșurile și memoriile lor e scrisă în primul rând de un fost moșier rus. Dușmănia, ura, inteligența lor sunt de moșieri (chiar înainte de Famusov!); încântarea, lacrimile lor, poate, sunt lacrimi adevărate, sincere - dar sunt de moșieri! De moșieri sau de seminariști... Iar râdeți; și dumneavoastră râdeți, prințe? Nici dumneavoastră nu sunteți de acord? Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că nu mai erau în toate mințile de bucurie. N-o să uit niciodată expresia de pe chipurile lor. Am luat o birjă și am plecat imediat spre Vasilievski Ostrov. În decursul celor câtorva ani de gimnaziu, tot timpul am fost în dușmănie cu acest Bahmutov. Printre noi, era considerat aristocrat, cel puțin așa îl numeam eu; se îmbrăca excelent, venea la școală cu trăsura personală, n-o făcea deloc pe fanfaronul, era întotdeauna un bun coleg, era întotdeauna vesel și câteodată foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
numai ca să aflu... Nu cred în fericirea ei alături de Rogojin, deși... într-un cuvânt, nu știu ce aș putea face aici pentru ea și cu ce s-o ajut, însă am venit. Tresări și o privi pe Aglaia; aceasta îl asculta cu dușmănie. — Dacă ai venit fără să știi de ce, înseamnă că o iubești foarte mult, rosti ea în sfârșit. — Nu, răspunse prințul, n-o iubesc. O, dacă ai ști cu ce groază îmi amintesc timpul pe care mi l-am petrecut alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îți înălță capul cu trufie. — Puneți-vă frâu la limbă! N-am venit să ne duelăm cu arma aceasta... — A! Deci ați venit totuși să ne „duelăm“? Imaginați-vă, vă credeam mai... spirituală... Se priveau fără să-și mai ascundă dușmănia. Una dintre cele două femei era chiar cea care cu puțin timp în urmă îi scria celeilalte scrisori atât de sincere. Și iată că toate sentimentele se spulberaseră de la prima întâlnire, de la primele cuvinte. Și? Se părea că în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
colera a bântuit țara. O criză generală apasă asupra acestei frumoase provincii a Imperiului otoman. Recolta n-a fost strălucită; mătasa, productul principal al Siriei, a fost în cantitate destulă, dar de o calitate mediocră. Pe lângă acestea mai vine și dușmănia dintre mahomedani, druji și creștini. În Damasc sunt arestările la ordinea zilei și anume din cauza placatelor revoluționare cari pe timpul lui Midhat Pașa se afișau pe ziduri. Astfel Siria prezintă o icoană tristă, atât sub raportul politic cât și sub cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
multe spirite bulgare pentru cari ordinea nu e încă bunul suprem se vor întoarce contra lui. Europa și atunci va putea să aplaude pre prințul, însă silințele lui pentru restabilirea unor condițiuni regulate vor deștepta în țară numai ură și dușmănie. Cei nemulțumiți vor mări șirurile liberalilor, cari, după cum bine se vede, au un sprijin în România. Cei din București par a se fi familiarizat deja cu ideea unei uniuni a Bulgariei cu România și vrăjmășia față cu Austria a bărbaților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar răzbuna sângeros de toate suferințele și de apăsarea ce-a avut a o suporta sub domnia maghiară, o frică care, de la memorabilul an 1848, împle mica minoritate de maghiari în Transilvania cu spaimă și îngijire și a introdus o dușmănie și oțărâre nenaturală între cele două rase, ar fi încetat demult dacă în Pesta nu s-ar da ascultare știrilor neroade iscate din când în când despre introducerea pe ascuns de arme din Țara Românească în Transilvania și despre pretinse
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și ca limbă de propunere în școale. Ori chinezește, ori ungurește este mai acelaș lucru. Pentru populațiile ario - europee ale Ungariei limba ungurească e fără îndoială egal de străină, prin organismul ei, cu cea chineză. Aceasta n-o spunem din dușmănie contra maghiarilor, ci pentru că ne-am convins după o sumă de fenomene că studiul acestei limbi formează o piedică însemnată pentru dezvoltarea intelectuală a populațiunilor de dincolo de munți. Pe români [î]i mărginește, [î]i coboară cu câteva grade mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-i făcuse nimic celei dîntîi. Se poate ca aceste instincte de solidaritate între ei, de esclusivism față cu alții să fie contractate prin persecuțiunile Apusului. Poate da, poate nu. Unii sunt din contra de părere că acest esclusivism și această dușmănie sunt înnăscute din vechime rasei izraelite, din timpul formațiunii poporului, mulți ajung a acuza "monoteismul" ca cauză principală a acestui rău psicologic, alții iar conchid că, tocmai din cauza predispozițiilor caracterului evreiesc, Baal (Saturn) a trebuit să devie unicul Dumnezeu al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de stat egalitatea lor de drepturi, [î]l supără mai puțin decât împrejurarea ca marea majoritate a presei germane [î]l dușmănește în privire politică și personală, calomniază intențiile sale și că majoritatea alegătorilor germani e determinată - sau prin proprie dușmănie sau prin agitațiuni contrarie adevărului - să aleagă pe niște adversari cu cari e imposibilă consolidarea Imperiului și a principiului monarhic. Din asemenea adversari va consista, probabil, majoritatea noului Reichstag. E prea adevărat că majoritatea nu e omogenă și nu se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răbdării, scrie următoarele : ,, Răbdarea este aceea care atrage spre noi bunătatea lui Dumnezeu. Răbdarea este aceea care potolește mânia, care pune frâu limbii, care călăuzește mintea și păzește pacea, care conduce purtarea noastră, frânge asaltul poftelor, potolește violența, stinge focul dușmăniei, Îngrădește puterea bogatului, ușu‑ rează strâmtorarea săracului, ține nepătată fecioria și casti‑ tatea văduvei și dragostea În căsnicie. Răbdarea ne face modești când ne merge bine ; dacă ne merge rău, ne Întărește și ne Îmblânzește, când ni se Întâmplă nedreptăți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Iorga și cu revista „Sămănătorul”, cu Ovid Densusianu, Al. Macedonski, M. G. Holban, G. Ibrăileanu, teoretizează chiar nevoia de polemică (Luptele literare) și de confruntare ideatică (Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănătorul”, Apostolomania, Lipsa de corectitudine, Convingeri... literare, Literatura decadentă, Dușmănii, Pro pudore, Papagali antipatici, Domnul care stă la dispoziție, Suflete sterpe, Răspuns d-lui Iorga, multe texte fiind semnate Gh. Dumbravă și Cronicar). Alături de Chendi participă la dispute Ion Gorun (Studii și ciorovăieli, Pleava tiparului, Gelozie, Jubileul și literatura, Obolul
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]