1,046 matches
-
gândul de a se certa cu el. Simțea că îi amorțesc picioarele când se gândea că una dintre labele acelea de urs ar putea să i se înfigă în păr și să-l târască poate, ca pe o carpetă, peste dușumeaua neregulată a biroului. Patru dintre muncitorii din fabrică îmbrățișaseră strâns cele două șunci de Smithfield care erau coapsele lui Ignatius și, cu mare efort, îl ridicau pe una dintre mesele de croitorie. De pe umerii cărăușilor săi, Ignatius lătra instrucțiuni, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cei care îl ridicau. Masa-i chiar la spatele nostru acu’. Voi fi aruncat într-unu dintre cuptoarele aprinse, înainte ca aventura asta nenorocită să ia sfârșit. Ar fi fost mult mai înțelept să mă adresez grupului, vorbind de la nivelul dușumelei. — Pune picioarele jos, domnu’ R. Masa-i chiar sub tine. — Încet, spuse Ignatius întinzând cu multă prudență în jos degetul mare de la picior. Da, așa. Foarte bine. Când mă voi propti bine în picioare, puteți să-mi dați drumul. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se strădui să-și manevreze extremitățile, reuși să se așeze pe marginea mesei. Observând că picioarele i se legănau doar la vreo zece centimetri de podea, se hotărî să riște un salt. Pe când se desprindea de masă și ateriza pe dușumea, aparatul de filmat îi lunecă de pe umăr și se lovi de ciment cu un zgomot surd, de obiect care se sparge, iar din măruntaiele lui ieși filmul, întinzându-se pe podea ca niște intestine. Ignatius ridică aparatul și apăsă butonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
făcut în birou. A atârnat de tavan ghirlande de hârtie, a pus o cruce mare drept în mijlocul încăperii și astăzi, de îndată ce am ajuns acolo, a venit la mine să mi se plângă că cineva din fabrică i-a răsturnat pe dușumea niște ghivece cu fasole. — Ghivece cu fasole? Dar ce-și închipuia, că Levy Pants e grădină de legume? Cine știe ce-o fi în capul lui! Vrea să-l dau afară pe cel care i-a răsturnat plantele și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Se vedeau dâre de podea măturată și brazde de praf. Deși Lana nu știa, Jones făcea astfel o încercare subtilă de sabotaj. Iar pentru viitor avea niște planuri și mai mărețe. — Hei, tu de colo! Ia privește nenorocita asta de dușumea. Jones privi fără chef prin ochelarii de soare și nu văzu nimic. — Mda! Ai o dușumea faină. Toate aici la Bucuria Nopții e de clasa-ntâi. — Vezi mizeria aia? — La două’j’ de dolari pe săptămână tre’ să te-aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
astfel o încercare subtilă de sabotaj. Iar pentru viitor avea niște planuri și mai mărețe. — Hei, tu de colo! Ia privește nenorocita asta de dușumea. Jones privi fără chef prin ochelarii de soare și nu văzu nimic. — Mda! Ai o dușumea faină. Toate aici la Bucuria Nopții e de clasa-ntâi. — Vezi mizeria aia? — La două’j’ de dolari pe săptămână tre’ să te-aștepți la un dram de mizerie. Începe a dispărea abia cân’ salaru’ crește ș-ajunge pe la cinzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a mai venit în cap nici o slujbă unde să porți uniforma aia albă. La urmă mi-a spus: „N-ai nimerit deloc. M-am angajat ca vânzător de crenvurști.“ Mi-a venit să leșin, Santa, să cad jos, acolo, pe dușumeaua bucătăriei. Asta mai trebuia, să zac cu capu’ spart acolo jos, pe linoleum. — Nici nu i-ar păsa, ăstuia nu-i pasă. — Nici un pic! — Nici într-un milion de ani! Nu-i pasă de biata lui mamă, spuse doamna Reilly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de la un filipinez care vindea astfel de jucării prin vecinătate. Pe o parte a yo-yo-ului era un palmier pe care filipinezul îl scrijelise la cererea lui. Ignatius îl lansă în jos, dar sfoara se rupse și mosorelul se rostogoli pe dușumea, intrând sub pat unde ateriză pe un teanc de însemnări pe foițe Big Chief și reviste vechi. Scoțând firul care îi atârna de deget, scotoci din nou mai în fundul sertarului și găsi o coală de scris cu antetul Levy Pants
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să se umple de glorie în poliție, dar ce glorie era să mori de pneumonie în toaleta unei autogări? Până și rudele lui ar râde! Și ce vor povesti copiii lui prietenilor de la școală? Agentul Mancuso privi la dalele de pe dușumea. Le vedea ca prin ceață. Intră în panică. Se uită apoi mai de aproape și constată că ceața nu era decât umezeala care forma o pojghiță transparentă pe toată suprafața toaletei. Privi din nou spre Consolația filozofiei care era deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
groaznic? Și tocma-n fața unui cărucior cu cârnați. Ignatius, cred că ai nevoie de ajutor. Mă duc să mă uit la televizor, spuse furios Ignatius. Urmează programul cu ursul Yogi. Stai o clipă, băiete. Doamna Reilly se ridică de pe dușumea și scoase un mic plic cafeniu din buzunarul sveterului. Uite! A sosit astăzi pentru tine. — A, da? întrebă Ignatius cu interes, luând în mână plicul. Îmi imaginez că până acum ai învățat pe de rost conținutul. — Mai bine ține-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
lăsă în genunchi și-și scoase ochelarii pentru prima dată de când era la Bucuria Nopții. La început ochii lui trebuiră să se obișnuiască cu lumina ceva mai puternică, dar tot slabă care dădea la iveală o crustă de murdărie pe dușumeaua din spatele barului. Privi în interiorul casetei si văzu, puse unul peste altul, vreo zece pachete învelite în hârtie simplă. Îngrămădite într-un colț erau un glob, o cutie cu cretă și o carte mare, care părea să fie scumpă. Nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
piele neagră, făcea demonstrații de judo, spre enorma desfătare a discipolilor săi hermafrodiți. — O, învață-mă și pe mine mișcarea aceasta, țipă cineva de lângă sportiv, după ce un musafir elegant fusese răsucit într-o poziție obscenă și apoi aruncat jos pe dușumea, unde căzuse în zornăitul butoanelor de manșetă și al altor bijuterii asortate. — N-am invitat decât persoanele mai bine, îi spuse Dorian lui Ignatius. — Mamă Doamne! exclamă Ignatius. Îmi dau seama că vom avea multă bătaie de cap ca să obținem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Dorian, începu să fandeze spre un adversar imaginar cu hangerul, ca să-și ascundă stânjeneala. Mulți dintre cei prezenți își uniră vocile cu discul. Doi începură să danseze alături de patefon. Dansul se răspândi ca un foc în pădure și peste puțin, dușumeaua era înțesată de perechi care se legănau și se aplecau împrejurul acelui Gibraltar rămas lângă perete: Ignatius. Când Dorian trecu pe lângă el, în brațele cowboy-ului, Ignatius încercă, fără succes, să-i atragă atenția. Se strădui să-l înțepe pe cowboy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
în pasăre cu mâinile lui iritate care îl mâncau. Ce amenințare avicolă făcuse oare să derapeze roata Fortunei în așa hal? Când se ridică dintr-un salt și porni clătinându-se spre ușă, sticlele de șampanie și paharele căzură pe dușumea și se sparseră. Vino înapoi cu papagalu’! strigă Darlene. Lana Lee era acum pe scenă și țipa. Orchestra se oprise. Cei câțiva clienți bătrâni se feriră din calea lui Ignatius, care înainta anevoie printre măsuțe urlând ca un bivol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
că senilitatea ei nu era decât o poză, se îndoia că bătrâna ar fi fost în stare să scrie o asemenea scrisoare. Dar deocamdată trebuia să iasă din dormitorul acesta claustrofobic, înainte de a voma peste foile scrise care acopereau toată dușumeaua. Când domnul Reilly stătuse aproape de el ca să-i indice pasajele, mirosul devenise insuportabil. Căută cu mâna clanța, dar nebunul de Reilly se aruncă cu spatele la ușă. — Trebuie să mă crezi, suspină el. Șleampăta aia de Trixie avea o idee fixă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cutii de carton. Undeva, dedesubtul acestora, se afla mobila. Dar suprafața, terenul vizibil, era un peisaj format din haine vechi, lăzi și ziare. Muntele de vechituri era străbătut la mijloc de o trecătoare, o porțiune defrișată, un culoar îngust de dușumea goală care ducea la fereastra unde domnișoara Trixie stătea pe un scaun, degustând prăjiturile olandeze. Domnul Levy înaintă pe culoar, trecu de peruca neagră care atârna în vârful unei lăzi și de escarpenii cu tocuri înalte puși pe un teanc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
copiez și eu floarea mirobolantă. Cel mai mult aducea cu o uriașă portocală cojită care explodase, secționată În linii subțiri și roșii aidoma unor vase capilare. Pe moment am fost dezamăgită. Îi știam doar toate desenele cu care ornase pereții, dușumelele, sticlele, cutiile, dar nici unul nu aducea cu cel din carte. Da, mi-am zis, pînă și ei pot greși. Apoi, terminînd de copiat uriașa portocală cojită, citind ultimul alineat, am scos un țipăt. M-am trezit lac de sudoare. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
după răsucirea cheii În broască. „Nu trebuie nimeni Îndurerat“, spunea el. „Eu nu am dreptul la dragoste.“ Astfel ne vom despărți de mai multe ori „definitiv“, rupînd legătura noastră precum se rupe firul mătăsii „cînd perlele se rostogolesc pe scîndura dușumelei galbene“ (din apartamentul meu de la ultimul etaj al unei clădiri din strada Merzliakov din Moscova), ca imediat să cădem „inevitabil“ unul În brațele celuilalt (poezia „Limb“ este congruentă cu sfîșierile noastre). În final - spun În final pentru că a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ale inspirației sale - pe un ton voit ambiguu - Împărțind cu ea ceea ce credeam eu că ne aparține, doar mie, doar lui, precum jus primae noctis, m-a scos din minți, mi-a pus la Încercare stăpînirea de sine. Dintr-odată dușumeaua galbenă de sub tălpi s-a deschis parcă sub impulsul unei perturbații tectonice și am simțit că mă scufund ca-ntr-un coșmar. Am Înțeles că acea cădere vertiginoasă putea fi curmată doar dacă săvîrșeam ceva iremediabil, eu știu, să sparg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
avânt brusc la final, În timp ce Amory vorbea și visa, războiul a trecut iute cu tăvălugul pe țărm, spălând și plaja unde jucau cei de la Princeton. Seară după seară, sala de sport răsuna de strigăte și pluton după pluton mărșăluia pe dușumea, distrugând marcajul pentru baschet. Călătorind până la Washington la sfârșitul săptămânii următoare, Amory a fost Întrucâtva afectat de sentimentul de criză, preschimbat În repulsie În vagonul Pullman cu care s-a Întors, fiindcă vizavi de el cușetele erau ocupate de imigranți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fii prusac cu totu’, mai ales cu muierile. La colegiu eram co’ect cu femeile. Nu mai, gata. Și-a subliniat lipsa de scrupule măturând cu un gest larg un flacon de seltzer, care și-a găsit sfârșitul zgomotos pe dușumea, dar Amory nu și-a Întrerupt tirada.) Ca’tă plăcerea unde-o găsești mâine mori. Asta-i filosofia mea de-acu’. Carling a căscat, dar Amory a continuat, strălucitor ca lustruit cu ceară: — Mă mirau unele lucruri - oamenii satisfăcuți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
poezie»“, iar noi, care o citim de mulți ani, știm că într-adevăr ar putea. Octavian Soviany evocă un spital în care, un oarecare Petre, când este interpelat... (o toamnă ca oricare alta) „nu spune nimic. Tușește și scuipă pe dușumea. / Șterge flegma cu / vârful papucului“. (Mă gândesc la pachetele noastre de chesterfield roșu) Ca și gânditorul de la Hamangia, acest petre care tușește și scuipă pe dușumea ar putea rămâne celebru. Liviu Ioan Stoiciu realizează doar o parte din bolboroseala divină
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este interpelat... (o toamnă ca oricare alta) „nu spune nimic. Tușește și scuipă pe dușumea. / Șterge flegma cu / vârful papucului“. (Mă gândesc la pachetele noastre de chesterfield roșu) Ca și gânditorul de la Hamangia, acest petre care tușește și scuipă pe dușumea ar putea rămâne celebru. Liviu Ioan Stoiciu realizează doar o parte din bolboroseala divină cu care este comparată de un celebru filozof poezia, și anume bolboroseala: „Îngrămădire a unor umbre. O îndrăcire / a pașilor lor... // Doamne, ce pași se aud
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cœur. — știam eu că nu poți. Vino imediat ce poți! Margaret a pus telefonul În furcă și s-a dus În sufragerie, unde Adam dormea În continuare Întins pe canapea, cu un braț care atârna moale, cu degetele Îndoite aproape atingând dușumeaua. Cu celălalt braț strângea o pernuță pusă pe față, să se ferească de lumina dimineții târzii care se strecura prin perdelele prea subțiri. Margaret a remarcat cu neplăcere că nailonul lor ieftin Începuse să-și piardă culorile. Din roșii, cum
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
casa! Căzuse și ea moartă de oboseală În fotoliu și se trezise cu gâtul strâmb, din pricina căruia resimțea tot felul de dureri sâcâitoare, mai ascuțite sau mai surde. I-au revenit În minte câteva dintre locurile pe unde dormise, pe dușumeaua de lemn a unei colibe Dayak, ascultând cum grohăiau porcii pe dedesubt, pe pardoseala de lut a unei locuințe Sepik, În bena unui camion care mergea la Bromo, proptită de niște saci de orez, Înconjurată de cuști cu pui pline
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]