1,129 matches
-
Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, Dragoș Protopopescu, George Voevidca, Emil Gârleanu, George Vâlsan, Eugeniu Ștefănescu-Est, Al. T. Stamatiad. Alte colaborări importante: Lucian Blaga cu fragmente din Filosofia stilului, C. Rădulescu-Motru - Ideologia revoluționară în cultura română, Ion Sân-Giorgiu - Expresionismul literar, Ion Marin Sadoveanu - Dualismul dramei. Sub genericul „Figurine” Anton Holban se ocupă de Calistrat Hogaș, Camil Petrescu, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu. Numărul 42-43/1925 omagiază personalitatea lui Ioan Slavici prin intermediul contribuțiilor lui Mihail Dragomirescu, Scarlat Struțeanu, Gala Galaction, Perpessicius, Pamfil Șeicaru, Vasile Savel. Semnatarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
a împăca cele două teorii prin acomodarea lor reciprocă. În acest sens, o vreme, oamenii de știință au operat cu un concept al cuantelor în care se amestecau logic, dar imposibil intuitiv, cuantele cu ondulațiunea. Soluția a doua a fost dualismul, propus de Louis de Broglie, sau situarea în paradox, în antinomie: același fenomen se manifestă uneori corpuscular, alteori ondulatoriu, discontinuu și continuu. Modul corpuscular și modul ondulatoriu se prezintă ca două aspecte ale uneia și aceleiași realități necunoscute în sine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pretinzând că vrea să arate cum poate fi înțeles răul în bine332. Ideea este acesta: răul se află chiar în sânul lui Dumnezeu, alături de bine, ca două elemente conaturale și necesare. Diavolul se află în interiorul lui Dumnezeu, coființial acestuia. "Contrazicerea, dualismul stă ascuns în sânul lui Dumnezeu, care este o "armonie a contrastelor" (Cusanus). În Dumnezeu și, mai mult, în toate lucrurile care purced din el se află un da și un nu, un principiu al iubirii și un principiu al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este creația lui Dumnezeu, "nu depinde ontologic de el", ci este prezent parcă dintotdeauna, "coetern lui Dumnezeu"421. Coparticiparea la crearea lumii și, mai mult de atât, coeternitatea celor două forțe opuse au fost interpretate ca o formă clară de dualism. Dualismul de tipul acesta are, însă, o răspândire mare în culturile vechi. Se pare că el este "un fenomen cvasiuniversal"422. Este unul dintre modelele lumii vechi, putând fi aflat în foarte multe spații culturale 423. De altfel, s-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
creația lui Dumnezeu, "nu depinde ontologic de el", ci este prezent parcă dintotdeauna, "coetern lui Dumnezeu"421. Coparticiparea la crearea lumii și, mai mult de atât, coeternitatea celor două forțe opuse au fost interpretate ca o formă clară de dualism. Dualismul de tipul acesta are, însă, o răspândire mare în culturile vechi. Se pare că el este "un fenomen cvasiuniversal"422. Este unul dintre modelele lumii vechi, putând fi aflat în foarte multe spații culturale 423. De altfel, s-a încercat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
are, însă, o răspândire mare în culturile vechi. Se pare că el este "un fenomen cvasiuniversal"422. Este unul dintre modelele lumii vechi, putând fi aflat în foarte multe spații culturale 423. De altfel, s-a încercat explicarea prezenței acestui dualism neobișnuit în spațiul românesc prin ceea ce ar fi propriu altor spații mentale. Astfel, s-a vorbit despre difuziunea unui vechi motiv iranian, preluat de către sectele eretice creștine (gnostici, mandei, manihei) și transmis mai departe bogomililor 424. Însă, Mircea Eliade, într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Tinând cont de faptul că "arhaismul folclorului sud-est european este în afară de orice îndoială", el nu exclude posibilitatea ca anumite credințe dualiste difuzate în Balcani și în regiunile carpato-dunărene să fie resturi ale credințelor religioase aparținând substratului traco-scitic. Cu alte cuvinte, dualismul este propriu acestor locuri, iar nu de împrumut. Ovidiu Papadima este chiar mai radical în legătură cu acest lucru. El crede că acest dualism ține de o viziune românească a lumii, o viziune creștină dar care conține o interpretare proprie a creștinismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Balcani și în regiunile carpato-dunărene să fie resturi ale credințelor religioase aparținând substratului traco-scitic. Cu alte cuvinte, dualismul este propriu acestor locuri, iar nu de împrumut. Ovidiu Papadima este chiar mai radical în legătură cu acest lucru. El crede că acest dualism ține de o viziune românească a lumii, o viziune creștină dar care conține o interpretare proprie a creștinismului 426. O "viziune organică", "un creștinism ... rudimentar, fără prea multe putințe de zboruri în transcendent dar organic și adînc"427. O viziune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al imperfecțiunii creației sau al păcatului originar, ci este un fapt ontologic 431. Aceste legende populare despre facerea lumii au fost considerate "secvențe narative de o însemnătate ultimă, paradigmatică"432, presupozițiile lor metafizice marcând definitiv spiritualitatea acestor locuri. Astfel, acest dualism ce amintește de gnoze poate fi recunoscut în gândirea filosofilor români de mai târziu 433. La Eminescu, în cosmogonia și speculațiile sale metafizice, cuprinse în diferite poeme (de exemplu, Demonism), la Ion Heliade-Rădulescu, în teoria echilibrului dintre antiteze, la Vasile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
creația unui Dumnezeu tarat, fără scrupule și că tot ce este viu e coruptibil, stând sub puterea creatoare a Răului, a Demiurgului rău. Putem adăuga la această listă pe Ștefan Lupașcu și pe Mircea Florian, primul cu viziunea sa despre dualismul antagonist, cel de-al doilea cu ideea dualității recesive 435. Din această listă nu putea să lipsească Lucian Blaga, prin concepția sa despre Marele Anonim, principiu cosmogonic ce manifestă o natură dual-antinomică greu de trecut cu vederea 436. Legătura dintre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosoful francez de origine română avea să intuiască în manifestările istorice ale spiritului ceea ce va forma miezul întregii sale filosofii și care îl va determina să întreprindă o încercare de schimbare radicală a modului de înțelegere. Este vorba de un dualism antagonism prezent în însăși constituția lucrurilor și fenomenelor, pe care îl privește drept o expresie a contradicției 453. Ștefan Lupașcu așează această idee în opoziție cu o întreagă tradiție filosofică occidentală, marcată de un soi de angoasă a contradictoriului, obișnuită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fiind funcții ale raportului dintre actualizare și potențializare 484. Deși pare să ne întoarcă pe căi ocolite la principiul clasic al noncontradicției (nu se poate să fie actual și e și non-e), cuplul actualizare-potențializare ne plasează, de fapt, într-un dualism contradictoriu ireductibil. Spun aceasta deoarece distincția actual-potențial nu se suprapune peste distincția ființă-neființă (existență-nonexistență). La Ștefan Lupașcu, actualul și potențialul sunt, ambele, moduri ale ființei (existenței) sau realității, astfel că elementul potențializat nu dispare, ci trece în secundar, însoțind din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nouă metodă, orientată spre minus-cunoaștere, care procedează prin formule contradictorii sau antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică dinamică a contradictoriului, ce instituie o nouă formă a rațiunii, una care funcționează pe un principiu al contradicției sau al dualismului antagonist. Există chiar și anumite asemănări în privința mecanismului contradicției, antinomia blagiană și starea T lupașciană ocupând un loc similar în structurile contradictorii ale realului 539. De aici încolo încep să apară diferențele. În primul rând, înțelesul pe care Ștefan Lupașcu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
similar în structurile contradictorii ale realului 539. De aici încolo încep să apară diferențele. În primul rând, înțelesul pe care Ștefan Lupașcu îl dă contradicției nu este identic cu cel dat de Blaga. Pentru Lupașcu, contradicția este ceva echivalent cu dualismul antagonist. Cu alte cuvinte, este vorba mai degrabă de un sens de tipul celui prezent în gândirea dialectică. Or, filosoful francez de origine română echivalează acest sens cu cel al contradicției logice sau formale, întreținând o anumită ambiguitate. La Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
genetic de revoluția produsă în gândirea științifică de apariția, la începutul secolului al XX-lea, a teoriei cuantice. Această teorie venea cu o serie de noutăți greu de asimilat în cadrele conceptuale ale fizicii clasice: discontinuitatea, inseparabilitatea, cauzalitatea globală, indeterminismul, dualismul undă-corpuscul etc.632. Basarab Nicolescu crede că cel mai amplu impact al revoluției cuantice a fost punerea în discuție a conceptului de Realitate și, mai ales, a dogmei filosofice oficiale a existenței unui singur nivel de Realitate. Deși existența mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Humanitas, București, 1997. Horia, Vintilă, "Préface à une rénovation", în Lucian Blaga, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. Iftimie, Gheorghe, Lucian Blaga și creștinismul românesc, Tipografia "Liga culturală", Iași, 1944. Ioan, Petru, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996. Ioan, Petru, Adevăr și performanță, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Ioan, Petru, Logic and dialectics, "Al.I. Cuza" University Press, Iași, 1990. Ioan, Petru, Lucian Blaga, în orizontul unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 2001. Lucica, Iancu, "Logica și filosofia contradicției. Incursiune în problematica paraconsistenței", studiu introductiv la vol. Ex falso quodlibet. Studii de logică paraconsistentă, Editura Tehnică, București, 2004. Lupasco, Stéphane, Logica dinamică a contradictoriului, Editura Politică, București, 1982. Lupasco, Stéphane, Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1935. Lupașcu, Ștefan, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992. Lupașcu, Ștefan, Logică și contradicție, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. Lupașcu, Ștefan, Omul și cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în op. cit., p. 80. 440 Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Petru Ioan, Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996, pp. 223-224. 441 Petru Ioan, "Stéphane Lupasco et la propension vers le contradictoire dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Éditions du Rocher
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
15-18, 2000). 450 Stephane Lupasco, L'expérience microphysique et la pensée humaine, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", București, 1940. 451 Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, Editura Științifică, București, 1992, p. 280. 452 Stéphane Lupasco, Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit și Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1935. 453 Iată în acest sens o mărturisire a sa: "... cu deosebire în primele noastre lucrări, descopeream în economia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
descopeream în economia existențială a fiecărui fenomen, la originea oricărei experiențe și sub imperativele moniste ale logicii clasice, sub axioma indiscutabilă și nediscutată a unei non-contradicții absolute drept condiție sine qua non a noțiunii de adevăr și coerență rațională, un dualism antagonist ireductibil, structural și funcțional, care determină o contradicție fundamentală (orice fenomen se descompune neîntârziat într-o dualitate, într-un cuplu analitic opozițional de natură logică contradictorie; într-un fenomen apare întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, un antifenomen, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Castaneda, pe care îl numește "pseudoantropo logist", sau chiar "șarlatan". În fine, o altă polemică avea să poarte cu reprezentanții școlii germane a religiilor : W. Anz, W. Bousset, R. Retzenstein sau F. Cumont, foarte preocupată de tradiția persană, de unde aduce dualismul gnostic. Pornit pe propriul drum, Culianu propune, de pildă, teza "tradiției culturale", pe cea a "transmiterii cognitive" prin tradiție, cea a lumii de dincolo, căreia i-a dedicat și o carte, republicată la Polirom, Iași, în 2012, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
summum bonum reprezentat de unirea cu divinul, în ei și dincolo de ei, și imortalitatea, iar asta înseamnă că omenirea mai are o șansă : Orientul revine la putere, care pentru ei este sfîntă. Ambii poli cultural-civilizaționali cunosc și manifestarea unui alt dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin, chiar dacă înfățișările concrete sunt diferite, în căutarea idealului androgin. Din acest punct de vedere, la putere se ridică din nou principiul feminin, după o lungă perioadă de patriarhat. Poate că
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
care pentru ei e sfîntă, nu înseamnă să îl domini pe altul, ci să te cunoști pe tine. Orientalii nu au făcut niciodată o distincție clară între produsele gîndirii și realitate. Ambii poli cultural civilizaționali cunosc și manifestarea unui nou dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin (noi suntem androgini). După o lungă perioadă de lupte patriarhale, la putere pare că emerge principiul feminin, vălul lui Isis este din nou aruncat asupra lumii. De pildă, în Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de la sud de fluviu au toți aceeași origine”evoluând din “ amestecul tracilor și geto - dacilor cu romanii “ Sec. XIX Premise - 1859, unirea Principatelor Române 1877-1878, câștigarea independenței, trecerea la alfabetul latin, numele țării România sunt expresii ale conștiinței romanității, 1867 dualismul austro-ungar lupta de eliberare națională, ideea romanității este folosită ca armă politică În obținerea de revendicări naționale, Pronunciamentul, Memorandumul. Daniel Philippide, Dionisie Fotino, Ienăchiță Văcărescu, Naum Râmniceanu au subliniat problema romanității și sintezei dacoromane: istoria românilor Începe de la fondarea Romei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]