1,250 matches
-
legendelor cosmogonice vechi românești și metafizica cosmogonică a lui Blaga o face și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic al dualității a primit o turnură specială în spațiul românesc, în acord cu matricea stilistică de aici, lucru recunoscut de Blaga însuși: nu mai e vorba aici de lupta dintre cele două principii, ci de înfrățirea și conlucrarea lor437. Blaga comentează în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
punct intervine "intuiția contradictoriului"461 a lui Ștefan Lupașcu: "dincolo de reprezentarea fizico-matematică a fenomenelor naturale, bazată pe datele macroscopice ale experienței și țesând un fel de pânză diafană omogenă și continuă (prin intermediul infinitului matematic), țâșnește de pretutindeni un discontinuu de dualități antinomice și un antagonism contradictoriu, atât structural, cât și funcțional"462. Existența lumii pare să fie subîntinsă de un gen de ordine a contradictoriului, în totală opoziție cu modelul metafizic substanțialist 463. Cel mai puternic a alimentat această reprezentare a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nici potențială (sau semiactuală și semipotențială) a unui termen față de termenul antitetic. Formula clasică a noncontradicției, exprimabilă prin (e . ē), este înlocuită cu "conjuncțiile contradicționale de bază": eA . ēP ; ēA . eP ; eT . ēT pe care Lupașcu le mai numește și "dualități elementare contradicționale" sau "cuante logice", acestea fiind funcții ale raportului dintre actualizare și potențializare 484. Deși pare să ne întoarcă pe căi ocolite la principiul clasic al noncontradicției (nu se poate să fie actual și e și non-e), cuplul actualizare-potențializare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să dea un răspuns problemei raportului actual-potențial din mecanica cuantică 486. El va prelua ideea de "realitate potențială" sau de "stare virtuală" din teoria mecanicii cuantice, punând-o la egalitate cu aceea de "realitate actuală", văzând în relația lor o dualitate contradictorie dinamică ce devine un fel de structură elementară, de tip transcendental, prin care "posibilitatea se determină ontologic plenar, încetând a mai fi doar o "umbră a actualității""487. Ceea ce dă o și mai mare specificitate acestei logici pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de complementaritate (...) sau fenomenul izotropiei, care ar ilustra încă mai bine...ideea sa"591. În acest sens, Athanase Joja afirmă că principiul identității concrete este un instrument logic la dispoziția științei contemporane, prin care s-ar putea explica fenomene precum dualitatea undă-corpuscul, pe care legea identității abstracte nu le poate explica 592. Așadar, această idee pare să fie racordată la același set de situații antinomice care a declanșat și cercetările lui Lucian Blaga sau Ștefan Lupașcu. Hegel spunea, la vremea sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complexă contradictorie seamănă, într-o anumită măsură, cu structura logică ce stă la baza metodei antinomiei transfigurate. Se poate spune că și în metoda blagiană este angajată un fel de predicație complexă contradictorie. Unele dintre exemple, precum cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a realității, cea a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în interiorul "fortăreței simplității", care este fizica fundamentală 644. În aceste condiții, logica terțului exclus este contraproductivă. Ea acționează ca o logică de excludere, acolo unde este nevoie de coexistență și chiar de unitate 645. Ștefan Lupașcu a avut intuiția că dualitatea contradictorie însoțește orice manifestare a energiei. Această structură complexă pe care el a descoperit-o în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un flux de conștiență ce traversează într-o manieră coerentă diferitele niveluri de percepție"667. Astfel, zona aceasta de non-rezistență pare să joace rolul unui "terț inclus în mod secret", care permite unificarea Subiectului transdisciplinar cu Obiectul transdisciplinar. El transgresează dualitatea subiect-obiect, în felul acesta cunoașterea apărând "în același timp exterioară și interioară"668. Dacă ne-am reprezenta ansamblul nivelurilor de Realitate și ansamblul nivelurilor de percepție, adică Obiectul și Subiectul, ca două realități paralele, iar fluxurile de informație, respectiv conștiență
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică a luminii era pentru Lucian Blaga un motiv serios de regândire a teoriei cunoașterii. El va recunoaște mai târziu acest lucru, într-o autoprezentare filosofică, spunând că a văzut în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ideea complementarității Această idee a fost pusă în circulație de către Niels Bohr, în deceniul al treilea al secolului trecut, cam în aceeași perioadă în care Lucian Blaga inaugura metoda antinomiei transfigurate. Ea era răspunsul sau soluția fizicianului danez la "paradoxul dualității lumii fizice"725, descoperit în experiența microfizică la începutul secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria ondulatorie apăruseră încă din secolul al XVII-lea ca ipoteze legate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
treilea al secolului trecut, cam în aceeași perioadă în care Lucian Blaga inaugura metoda antinomiei transfigurate. Ea era răspunsul sau soluția fizicianului danez la "paradoxul dualității lumii fizice"725, descoperit în experiența microfizică la începutul secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria ondulatorie apăruseră încă din secolul al XVII-lea ca ipoteze legate de natura luminii, avându-i ca protagoniști pe Isaac Newton, respectiv Christian Huygens 727. La
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se excludeau reciproc, dincoace, "devenise clar nu numai că interpretarea ondulatorie se dovedea plină de succes, în anumite fenomene care exclud viziunea corpusculară, dar și că interpretarea corpusculară putea avea pretenții asemănătoare pentru alte fenomene, care exclud interpretarea ondulatorie"734. Dualitatea undă-corpuscul nu a rămas la nivelul explicației luminii, ci a fost generalizată la nivelul radiației în genere și al întregii realități microfizice (a tuturor obiectelor cuantice)735. Rezolvarea acestui paradox al experienței microfizice avea să angajeze energii ample. În ciuda efortului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
factură analitică, pozitivistă, reducționistă 743. În această perspectivă sunt interpretate filosofiile care încearcă depășirea opoziției dintre interpretările extreme ale unor teme, așa-numitele post-isme și beyond-isme, foarte numeroase în a doua jumătate a secolului al XX-lea744, care se referă la dualități conceptuale asemănătoare celor din fizică: obiect-subiect, unitate-diversitate, mental-fizical, individual-social, fapt-valoare etc., și care încearcă să depășească dispute doctrinare de tipul realism antirealism, absolutism relativism, empirism pragmatism, mentalism fizicalism, internalism externalism, fundaționism deconstructivism etc. Ele tind să accepte perspectiva deschisă de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transdisciplinar, dinspre antagonism spre complementaritate 754. Acest punct de vedere a fost alimentat de Blaga însuși, care vedea în ideea complementarității metoda sa a antinomiei transfigurate. Însă, el părea să nu distingă foarte clar ideea complementarității de alte interpretări ale dualității undă-corpuscul din microfizică. Astfel, într-o notă de subsol din Experimentul și spiritul matematic, asimila teoria duală cu privire la natura luminii a lui Louis de Broglie cu ideea complementarității a lui Niels Bohr755. Cu toate acestea, Blaga sugera că nu ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logic al complementarității: "Având în vedere imposibilitatea de a separa comportamentul obiectului cuantic de interacțiunea cu instrumentul de măsură și, deci, de a dezvălui, de a cunoaște simultan manifestarea ondulatorie și cea corpusculară, postulatul lui Bohr ne arată că membrii dualității sunt reciproc exclusivi, noi putând surprinde când pe unul, când pe celălalt, succesiv, în reprezentări complementare"758. Deci, "complementaritatea, ca principiu epistemologic (...), nu face drumul până la contradicție, ci se centrează pe principiul contrarietății", lucru cuprins în interpretarea dată mai târziu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complementare"758. Deci, "complementaritatea, ca principiu epistemologic (...), nu face drumul până la contradicție, ci se centrează pe principiul contrarietății", lucru cuprins în interpretarea dată mai târziu de către Bohr postulatului său: contraria non contradictoria sed complementa sunt759. Cei doi termeni ce formează dualitatea, unda și corpusculul, coexistă doar în succesiune. "Ei nu pot ființa simultan, nu sunt adevărați în același timp. Logic, principiul noncontradicției este respectat. Caracterele ondulatorii și corpusculare ale obiectului cuantic sunt realități pozitive și alternative, ele se resping reciproc, sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la fel a gândit, se pare, în epocă Louis de Broglie, care a avut rezerve mari în legătură cu interpretarea mecanicii cuantice prin prisma complementarității, atacând-o din două unghiuri: al manifestării succesive a aspectelor duale și al interpretării strict epistemologice a dualității undă-corpuscul761. Adoptând un realism fizic de descendență einsteiniană, de Broglie "face pași în plus pentru o înțelegere mai nuanțată a dualității", afirmând simultaneitatea opușilor și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prisma complementarității, atacând-o din două unghiuri: al manifestării succesive a aspectelor duale și al interpretării strict epistemologice a dualității undă-corpuscul761. Adoptând un realism fizic de descendență einsteiniană, de Broglie "face pași în plus pentru o înțelegere mai nuanțată a dualității", afirmând simultaneitatea opușilor și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel, atunci echivalarea metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a aspectelor duale și al interpretării strict epistemologice a dualității undă-corpuscul761. Adoptând un realism fizic de descendență einsteiniană, de Broglie "face pași în plus pentru o înțelegere mai nuanțată a dualității", afirmând simultaneitatea opușilor și încercând o interpretare ontologică a dualității, în sensul unei veritabile coexistențe a membrilor acesteia 762. Dacă lucrurile stau astfel, atunci echivalarea metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu urmărește complementaritatea aspectelor antinomice, ci afirmarea lor simultană, adică asumarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metodei antinomiei transfigurate cu principiul complementarității este, în sens strict, greșită. Metoda lui Blaga nu urmărește complementaritatea aspectelor antinomice, ci afirmarea lor simultană, adică asumarea contradicției acestora. Prin aceasta, Blaga se apropie mai mult de interpretarea lui de Broglie în privința dualității microfizice, decât de cea a lui Bohr. De altfel, teoria în care el recunoștea o posibilă aplicație inconștientă a metodei antinomiei transfigurate era cea a lui de Broglie, pe care apoi o identifica în mod greșit cu ideea complementarității. Metoda
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care înseamnă în primul rând condamnarea doctrinei naturilor simple și absolute date prin intuiție. Într-adevăr, spune Bachelard, această intuiție nu mai poate fi de acum înainte primitivă, ea este precedată de un studiu discursiv care realizează un fel de dualitate fundamentală. Toate noțiunile de bază pot fi oarecum dedublate; ele pot fi mărginite de noțiuni complementare. De acum orice intuiție va purcede dintr-o alegere; va exista deci un soi de ambiguitate esențială la baza descrierii științifice, iar caracterul imediat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logica dinamică a contradictoriului a lui Ștefan Lupașcu 887. Acest model este, în opinia lui Wunenburger, specific pentru reprezentarea complexității. Gândirea identitară acționează în virtutea unui postulat de simplitate și de substanțialitate a formelor, nereușind să-l depășească chiar atunci când angajează dualitatea, conflictul sau contradicția, cum se întâmplă în gândirea dialectică. Dimpotrivă, gândirea dual-contradictorială asociază realul cu o tensiune în profuzime, cu o conexiune între elemente extreme "după niște nervuri și tensiuni necunoscute în gândirea identitară, astfel încât ele sunt conjugate în funcție de cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tradiția răsăriteană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Afloroaei, Ștefan, Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Editura Științifică, București, 1991. Afloroaei, Ștefan, Întâmplare și destin, Editura Institutul European, Iași, 1993. Afloroaei, Ștefan, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. Afloroaei, Ștefan, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iași, 1994. Afloroaei, Ștefan, Metafizica noastră de toate zilele. Despre dispoziția speculativă a gândirii și prezența ei firească astăzi, Editura Humanitas, București, 2008. Afloroaei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în filosofia științei, Editura Eurobit, Timișoara, 2003. Petrescu, Liviu, "Modelul Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000. Pop, Traian, Lucian Blaga. Sistemul cunoașterii, Casa Cărți de Știință, Cluj-Napoca, 2003. Popescu, Ioan-Ioviț; Belea, Andrei, "Conceptul de dualitate undă-corpuscul", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Popescu, Ion Mihail, O perspectivă românească asupra teoriei culturii și valorilor, Editura Eminescu, București, 1980. Popescu, Ion Mihail, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
399 Ibidem, p. 98. 400 Ibidem, pp. 98-99. 401 Ibidem, p. 105. 402 Ibidem. 403 Ibidem, p. 107. 404 Ibidem, p. 108. 405 A se vedea Lucian Blaga, Încercări filosofice, partea I. 406 Cf. Ștefan Afloroaei, "Lucian Blaga și fenomenologia dualității originare", în Opinia, nr. 3, 1978. 407 Vasile Bancilă, Lucian Blaga, energie românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. 408 Acestea ar fi: categoria esențelor ontologice, miticul, stihialul, dogmaticul, divinul și agnosticismul înțelegător (Ibidem, pp. 25-37). 409 Ibidem, pp. 145-146. 410 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]