1,268 matches
-
70 0 ); se iau câte 20 picături, de 3 ori pe zi. *Tinctură 10% din amestec cu flori de arnică și gălbenele, stigmate de șofran, frunze de busuioc, coada șoricelului, rostopască, saschiu, tuia și urzică vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de 1-2 luni pe trimestru. *Suc din frunze proaspete de urzică vie sau măcrișul iepurelui din care se iau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Șah orb (1971) încearcă formule din vecinătatea poemului în proză și a eseului liric, combinat cu evocarea autobiografică (interpretarea unor experiențe semnificative în ordinea formării poetice). Orientarea către ludic, amorsată în câteva poeme în versuri, explodează în volumul Madona din dud (1973) - revanșă aproape ostentativă pe care și-o ia poetul ca replică la obiecția de abstracțiune și obscuritate: „Mă strigă umbra mereu:/ Cine iese-n locul meu?/ Azi o naștem pe Alcest, / testimonium ludus est / En, ten, tin, / o ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
Mircea Eliade. A continuat cu Dicționar al religiilor de Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu (1993) și cu Nostalgia originilor (1994) și Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului (1997) de Mircea Eliade. Dacă în volumele anterioare (inclusiv în Madona din dud) tendința dominantă era una hermetică, demersul caracteristic acum [în volumul Euridice și umbra] este unul orfic. Poezia speculativă (în toate sensurile) nu-l mai satisface pe autor. Cuvântul nu doar răsfrânge, el încearcă să întrupeze. Trecerea de la hermetism la orfism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
el inițiază acum într-o terapeutică a miracolului. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Comuna de aur, pref. Paul Georgescu, București, 1960; Vis planetar, București, 1964; Răsfrângeri, București, 1966; Monada, București, 1968; Odihnă în țipăt, București, 1969; Șah orb, București, 1971; Madona din dud, București, 1973; Unicorn în oglindă, București, 1975; ed. (Unicorn in the Looking Glass), tr. Stavros Deligiorgis, Iowa City (SUA), 1979; Poeme, București, 1981; Dialog la mal, București, 1985; Euridice și umbra, București, 1988; Eseuri, Galați, 1992; Chemarea numelui, București, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
neajutorați; - să aibă una sau mai multe școli; - să aibă un corp de pompieri; - comunele cu mai mult de 6.000 de locuitori, trebuiau să dețină un spital; - fiecare comună rurală trebuia să dețină o „grădină de plantațiune pentru răspândirea duzilor”. Conducerea comunei era încredințată unui Consiliu, format din 5-17 membri, în funcție de numărul de locuitori, aleși direct de „adunarea alegătorilor comunei” și unui primar, de asemenea ales sau numit de domn, pentru comunele urbane. Potrivit art. 67, Consiliul comunal se ocupa
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit., p. 138. 28 Cupa; Dudul, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 69, 71. 29 Acest revelator este însă de natură exterioară, un transcendent inaparent care își developează imaginea pe fondul cernit al lumii, el însuși rămânând nerevelat în sine, impregnare apofatică a chipului a cărui quidditate
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pot aplica numai în pepiniere sau plantații. Pentru pomii izolați nu se pot recomanda decât măsurile igieno-culturale. Soiurile Ciprian,Claudia și Geoagiu omologate în 2003 sunt mijlociu de reistente la această boală, iar Sibisel 252 este rezistent. 9.8. Bolile dudului Bacterioze 9.8.1. Arsura și ulcerația bacteriană a duduluiPseudomonas syringae pv. mori Boala a fost descrisă prima dată de către G. Cuboni în Italia, în anul 1890. În prezent ea se găsește răspândită pe tot globul, în țările unde dudul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dudului Bacterioze 9.8.1. Arsura și ulcerația bacteriană a duduluiPseudomonas syringae pv. mori Boala a fost descrisă prima dată de către G. Cuboni în Italia, în anul 1890. În prezent ea se găsește răspândită pe tot globul, în țările unde dudul se cultivă sau crește în mod spontan. La noi a fost semnalată în anul 1928 de Tr. Săvulescu si col. Simptome. Boala se manifestă prin apariția pe frunze a unor pete mici cu dimensiuni de 0,5-1 cm, care au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin stomate (deschideri naturale) sau prin diferite rupturi mecanice ce le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se va evita folosirea butașilor proveniți din pomii atacați. În perioada repausului vegetativ, duzii vor fi stropiți cu zeamă albastră 2 % (sulfat de cupru în apă) sau zeamă sulfocalcică 8-10 %. În perioada de vegetație, stropirile vor fi efectuate cu zeamă bordoleză 0,5 % sau Oxiclorură de cupru 0,5 % ori de câte ori este nevoie în pepiniere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau zeamă sulfocalcică 8-10 %. În perioada de vegetație, stropirile vor fi efectuate cu zeamă bordoleză 0,5 % sau Oxiclorură de cupru 0,5 % ori de câte ori este nevoie în pepiniere. Boli produse de ciuperci 9.8.2. Pătarea brună a frunzelor de dud Mycosphaerella mori Boala este destul de des întâlnită în anii cu primăveri și veri umede. A fost descrisă prima oară în România de Tr. Săvulescu în anul 1934, pentru ca astăzi să fie comună pe dudul alb și negru în toate zonele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2. Pătarea brună a frunzelor de dud Mycosphaerella mori Boala este destul de des întâlnită în anii cu primăveri și veri umede. A fost descrisă prima oară în România de Tr. Săvulescu în anul 1934, pentru ca astăzi să fie comună pe dudul alb și negru în toate zonele unde se cultivă dudul. Simptome. Pe frunze, începând din luna iunie, apar pete de culoare închisă, de dimensiuni până la 1 cm în diametru, în dreptul cărora frunza se sfâșie. Deseori, frunzele apar perforate, parcă ar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este destul de des întâlnită în anii cu primăveri și veri umede. A fost descrisă prima oară în România de Tr. Săvulescu în anul 1934, pentru ca astăzi să fie comună pe dudul alb și negru în toate zonele unde se cultivă dudul. Simptome. Pe frunze, începând din luna iunie, apar pete de culoare închisă, de dimensiuni până la 1 cm în diametru, în dreptul cărora frunza se sfâșie. Deseori, frunzele apar perforate, parcă ar fi fost lovite de grindină, deoarece zonele brunificate se desprind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu spori. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în combaterea bacteriozei dudului. 9.9. Bolile arbuștilor fructiferi 9.9.1. Bolile agrișului și coacăzului Boli produse de ciuperci 9.9.1.1. Făinarea americană a agrișului Sphaerotheca mors-uvae Boala este originară din America, fiind observată și descrisă pentru prima oară în acest
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu emisia sunetului. D este pronunțat perfect, și are loc în aceeași lecție introducerea lui în diferite cuvinte care îl conțin inițial, medial și final, astfel: dai, doi, din, deal, duc, doc, dac, dulap; ada, badea, ladă, cadă; pod, văd, dud, șed, mod, bold, dalb, șold. Conținutul ședinței este notat în amănunte pe caietul de lucru al copilului și se repetă des în timp, după alte activități ale zilei, cu ajutorul mamei, care a asistat la lecție și a învățat procedeele folosite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
periodicelor „Basarabia” și „Basarabia literară”. Sporadic îi mai găzduiesc versuri „Curentul magazin”, „Universul literar” și „Gândirea”. Între timp îi apare volumul de poezii Furtuni pe Nistru (1943), având pregătite pentru tipar alte patru cărți - Pământ de graniță (reportaje), Pridvorul cu duzi (versuri), Degetele moarte (nuvele) și Țara lui Dragobete (roman). Rămas în București după ocuparea Basarabiei de Armata Sovietică, va lucra într-o întreprindere de transporturi auto. În 1951 este arestat și condamnat la patru ani de detenție, confiscarea averii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
dușmănos. Din mersul lui automat, inconștient s-a oprit fără să-și fi propus acest lucru în mod rațional sub un copac mare cu o umbră deasă care te ademenea la un binemeritat popas pe o vreme caniculară. Era un dud uriaș încărcat cu fructe negre, zemoase, mari cât falanga degetului opozabil. S-a aplecat și a cules câteva exemplare din iarbă. Ah, cât de bune și dulci erau! Și-a adus aminte că nu mâncase nimic și că i-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dude negre. Doamne, ce bunătăți mai erau pe pământul ăsta...! Și-a dat jos cămașa. Corpul atletic, minunat alcătuit, respira cu plăcere aerul proaspăt înconjurător al unei frumoase zile de vară. Cățărat pe una din ramurile solide și înalte ale dudului, era într-adevăr o apariție inedită, singulară, șocantă. Deodată, din curtea vecină a irumpt strigătul celebru al omului maimuță: Tarzan! Uuuuuu! Uuuuuu! Uuuuuuu! Tata, care era de o bunătate inimaginabilă, având un suflet curat, nepervertit de răutățile și de mârșăvia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
numai de joacă nu-i ardea. Oricum, dușul acesta copilăresc a mai atenuat din asperitățile colțuroase, jignitoare și nedrepte proferate cu câteva minute înainte de niște oameni cu ochelari de cal. I-a mai răcorit nițel sufletul. A coborât din ospitalierul dud, mulțumindu-i atât lui, cât și lui Dumnezeu pentru breakfast-ul delicios și binevenit, s-a încălțat și a plecat mai departe în aceeași direcție. Moș Danilov... La un moment dat, s-a oprit în fața unui gard de scânduri lung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
oraș, mi-am petrecut Întreaga copilărie, până În pragul primei adolescențe. Pe Întunecatul general Boteanu de peste drum de noi și de bordelul șchioapei Îl vedeam zilnic ieșind din casa lui veche și posomorâtă, cât o cetate, cu ziduri mucede și cu duzi bătrâni; ca și pe institutorul G.D. Scraba, mândru de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bertrand Russel, Essais sceptiques) AFORISME, MAXIME, PROVERBE, BALADE* Bogat e acel care economisește. Cine nu se mulțămește cu puțin, n-are să aibă mult niciodată. Pământul gras învață pe om leneș. Încetul cu încetul se face oțetul. Cu vremea, și frunzele dudului se prefac în matasă. Ban bun e numai cel muncit. Sanatatea-i bogăția cea mai mare. Cine cruță al altuia, cruță al său. Nu țineți banii acasă. Măsuri de suprafață. Cum se cotește un butoiu. În America sunt case cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la moartea Sf. Gherasim leul i-a săpat groapă cu labele și deasupra mormântului a fost găsit și leul mort. Atât de mult a respectat pe stăpân. Minune. La vreo 3 km de Mănăstirea Sf. Gherasim se află mănăstirea cu dudul lui Zaheu. Lângă șoseaua frumos asfaltata este o frumoasă mănăstire cu un singur călugăr. E uimitor ce poți vedea de cum intri pe poartă. Poartă este înaltă, de câțiva metri, nu poți vedea nimic în spatele ei. Este încuiata. Părintele David bate
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nu poți vedea nimic în spatele ei. Este încuiata. Părintele David bate în poarta și în câteva clipe ne deschide o bunătate de om. Ne invită în curte. Ce să vezi!? Mare minune! La vreo 5 m distanță de poartă este Dudul lui Zaheu. Așa îi spunem noi - dud, dar este un copac ce se cheamă sicomor. Încă mai dau ramuri din tulpina lui milenara, fiindcă-i de pe vremea Domnului Iisus. Sunt ramuri multe și puternice și fac rod. Niște fructe că
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
încuiata. Părintele David bate în poarta și în câteva clipe ne deschide o bunătate de om. Ne invită în curte. Ce să vezi!? Mare minune! La vreo 5 m distanță de poartă este Dudul lui Zaheu. Așa îi spunem noi - dud, dar este un copac ce se cheamă sicomor. Încă mai dau ramuri din tulpina lui milenara, fiindcă-i de pe vremea Domnului Iisus. Sunt ramuri multe și puternice și fac rod. Niște fructe că de măr, nu prea mari. Dudul este
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
noi - dud, dar este un copac ce se cheamă sicomor. Încă mai dau ramuri din tulpina lui milenara, fiindcă-i de pe vremea Domnului Iisus. Sunt ramuri multe și puternice și fac rod. Niște fructe că de măr, nu prea mari. Dudul este putred la mijloc. E ca o scorbura. Și este pusă o icoană care înfățișează pe Domnul Iisus cu mulțime multă trecând pe cale. Și în calea lor văd un dud cu un om în el. Omul se suise în sicomor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]