2,240 matches
-
este momentul” și că, Întotdeauna, „momentul este acum”. Ca urmare, nu e nici o distincție de operat sau o relativizare de stabilit Între calitatea unei clipe anume În raport cu alta. Antrenamentul, meditația și acțiunea cea mai obișnuită sunt la fel de importante ca un duel a cărui miză e moartea (sau viața, ca să fim exacți)! Realitatea este o școală care se Înfruntă fără simulacre, În care te angajezi cu toată ființa. Obstacolul, rezistența, inamicul, ca și evoluțiile și constrângerile mediului, departe de a fi ocultate
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În armonie cu mediul și cel care, neputându-și Înțelege condiția, În consecință, nu s-a adaptat la ea. Aceasta presupune un efort permanent, independent de situațiile de conflict propriu-zise. Lupta nu este decât manifestarea a ceea ce preexistă, căci un duel „este câștigat mai Întâi În spirit”, scrie Miyamoto Musashi, ceea ce face ca, În Japonia, competiția să se situeze Înaintea sferei vizibilului, la nivelul cunoașterii imediate și al disponibilității capacităților. Tratarea informației face parte integrantă din acest proces, iar mijlocul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Începuturilor reprezintă o aplicație sublimă a principiului economiei de mijloace și al eficacității. „Esențialul execuției constă În păstrarea inițiativei, dejucând neîncetat ritmul adversarului și modificându-ți tactica de fiecare dată când este necesar, până la victorie”. În budo, referința constantă la duel Îi dă o conotație În primul rând tactică, chiar operațională, și Începem să ne Întrebăm unde se situează luarea deciziei strategice În Japonia? În această privință, literatura tradițională chineză utilizează imaginea arcașului, a arcului și a săgeții, pentru a denumi
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care, acționând În consecință, Îi poate anula eficacitatea”. În angajare, succesul său vine adesea dintr-o inițiativă bruscă, surprinzătoare, ce determină o decizie rapidă. Cu Întârziere - și, În cel mai bun caz, ca reacție -, adversarul se supune jocului. Într-un duel a cărui miză este supraviețuirea sau moartea, nu se poate concepe utilizarea unei tehnici sen În mod calm, lent și chibzuit. Întreaga activitate și antrenamentul sunt prealabile, astfel Încât, În momentul acțiunii, subiectul să aibă loc nevoie de timp pentru reflecție
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
adică manifestarea unei foarte efemere libertăți de mișcare În spațiu. Ea constă În a te adapta la mișcarea adversarului În acest moment precis și În ocuparea centrului interacțiunii, pentru a-i canaliza energia spre dispersare (proiectare) sau imobilizare. Într-un duel, aceasta Înseamnă „a intra În atacul adversarului ajungând Înaintea lui la impact printr-o tehnică mai integrată, deci mai justă și mai rapidă decât a acestuia”. Tehnica descrisă necesită o capacitate de a acționa pe ritmuri și mai scurte decât
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
and Administration. S-ar putea vedea aici o contradicție cu afirmațiile lui Bernard Nadoulek (1996), potrivit căruia cultura strategică japoneză este un model de anticipare. Nu e deloc așa, căci una e să anticipezi În interiorul logicii unei mișcări Într-un duel și alta e să creezi o ruptură prin punerea la punct a unui produs sau a unui serviciu inovator. În primul caz, anticiparea se Înscrie În continuitatea unei mișcări, pe cînd În al doilea există o ruptură. Vezi p. 72
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
une noble florentin", în Mélanges de l'École française de Rome. Moyen Age, Temps modernes, 98, 1986, pp. 1097-1151. Brânca, Vittore, Mercati scrittori. Ricordi nella Firenze tra Medioevo e Rinascimento, Rusconi, Milano, 1986. Bryson, Frederick R., The Sixteenth Century Italian Duel; A Study în Renaissance Social History, University of Chicago Press, Chicago, 1938. Bullard, Melissa Meriam, "Marriage Politics and the Family în Florence. The Strozzi-Medici Alliance of 1508", în American Historical Review, 84 (1979), pp. 682-683. Cicehetti, Angelo; Râul Mordenți, "La
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al XV-lea. 7 O schimbare ulterioară în procesul de rezolvare a disputelor este posibil să fi avut loc în secolul al XVI-lea când referirile la "onoare" au încercat să diminueze responsabilitatea familiei în apărarea rudelor îndepărtate, iar apariția duelurilor private a accentuat rolul individului, opus celui al grupului, în rezolvarea disputelor [Frederick R. Bryson, The Sixteenth Century Italian Duel; A Study în Renaissance Social History, University of Chicago Press, Chicago, 1938]. Astfel de dezvoltări ulterioare sunt consecvențe cu modelul
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
secolul al XVI-lea când referirile la "onoare" au încercat să diminueze responsabilitatea familiei în apărarea rudelor îndepărtate, iar apariția duelurilor private a accentuat rolul individului, opus celui al grupului, în rezolvarea disputelor [Frederick R. Bryson, The Sixteenth Century Italian Duel; A Study în Renaissance Social History, University of Chicago Press, Chicago, 1938]. Astfel de dezvoltări ulterioare sunt consecvențe cu modelul dinastic al lui Goldthwaithe cu privire la familia secolului al XVI-lea. 8 În secolul al XVI-lea, totuși, există indicații clare
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se discutau literatură, filosofie, artă, politică, se purtau dispute aprinse, zgomotoase, se înfruntau orientări literare, aici au fost proclamate programe literare, s-au legat și s-au destrămat prietenii, unii și-au clamat geniul (Al. T. Stamatiad), au avut loc dueluri de epigrame. Cu alte cuvinte, a fost locul de întâlnire al intelectualității bucureștene, inteligența fiind condiția sine qua non a „capșistului”, care - scria Tudor Arghezi - „e un individ inteligent și primejdios și critica reală se face la Capșa, nu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
domeniul circulației. Problema puterii relative a diferitelor dispoziții devine gravă atunci când există un conflict între diferite reguli de comportament. Exemplul clasic, discutat pe larg în literatura jurisprudenței, al unui conflict între două reguli ale aceluiași sistem de drept este interzicerea duelului în codurile penale ale anumitor țări europene, în timp ce codurile militare ale acelorași țări cereau ofițerilor să rezolve anumite dispute prin duel. Un sistem de etică ce ne ordonă să ascultăm de Dumnezeu mai degrabă decât de om și, în același
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
discutat pe larg în literatura jurisprudenței, al unui conflict între două reguli ale aceluiași sistem de drept este interzicerea duelului în codurile penale ale anumitor țări europene, în timp ce codurile militare ale acelorași țări cereau ofițerilor să rezolve anumite dispute prin duel. Un sistem de etică ce ne ordonă să ascultăm de Dumnezeu mai degrabă decât de om și, în același timp, să dăm Cezarului ce este al Cezarului prezintă un conflict similar atunci când o lege a statului contrazice una dintre poruncile
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
par Valmont, leș ravages de l'amour sur le visage et le corps de la Présidente de Tourvel, la fausse-couche de Cécile, la passion partagée par la Présidente et Valmont, leur séparation, la relation purement sexuelle entre Merteuil et Danceny, le duel entre Danceny et Valmont et la mort de ce dernier, la maladie de la Présidente de Tourvel et să mort. Et, pour que tous leș coupables soient punis, la Marquise de Merteuil quitte la France, désocialisée et défigurée par la petite vérole
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în gol. O altă interpretare a metaforei vizuale "bicicletă răsturnata plutind pe apă" ar mai putea fi și aceea a levitației à l'envers, starea de levitație fiind explicită în cazul lui Emanou 53. d.3. Mânușa albă: provocare la duel sau semn(al) de capitulare? Un alt oximoron vizual este mânușa albă transformată în steag de predare. S-a împământenit, în decodarea limbajului gestual, interpretarea aruncării mânușii că provocare la duel. Mânușa pusă pe un băț, cum e în imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lui Emanou 53. d.3. Mânușa albă: provocare la duel sau semn(al) de capitulare? Un alt oximoron vizual este mânușa albă transformată în steag de predare. S-a împământenit, în decodarea limbajului gestual, interpretarea aruncării mânușii că provocare la duel. Mânușa pusă pe un băț, cum e în imaginea de aici, își modifică sensul. Nu mai provoacă lupta, ci anunță abandonarea ei, predarea că prizonier. Duelul înseamnă salvarea onoarei. Statutul de prizonier, dimpotrivă, echivalează cu pierderea totală a libertății. Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
predare. S-a împământenit, în decodarea limbajului gestual, interpretarea aruncării mânușii că provocare la duel. Mânușa pusă pe un băț, cum e în imaginea de aici, își modifică sensul. Nu mai provoacă lupta, ci anunță abandonarea ei, predarea că prizonier. Duelul înseamnă salvarea onoarei. Statutul de prizonier, dimpotrivă, echivalează cu pierderea totală a libertății. Imaginea în sine nu apare nici în piesa, nici în montarea Garcia, dar sensul transmis, acela de schimbare a statutului (cuceritorul-cucerit, călăul-victimă) repezintă o constantă în opera
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
gândindu-se totodată că, prin faptele lui și ale mirmidonilor, îi va aduce glorie lui Ahile și îl va face pe Agamemnon să regrete că l-a jignit. Și că, odată ajuns pe câmpul de luptă, nu se mărginește la dueluri de la om la om, ci are și o idee strategică (ceea ce eroilor homerici li se întâmplă rar): aceea ca, în loc să-i respingă pe troieni spre pozițiile lor, să le taie drumul de retragere către cetate și să-i împingă către
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
chiar dintre cele zece rostite de alții, două se referă tot la el. Cât despre cele folosite de el însuși, mai atenta lor cercetare relevă ceva ciudat. Doar una ține de partea crud antagonică din Ahile, cea în care, înainte de duelul final cu Hector, îi spune acestuia că între ei doi nu poate fi vreo înțelegere sau chezășia vreunui jurământ, așa cum nu pot fi între oameni și lei sau între oi și lupi. Dar chiar aceasta stă în cumpănă cu alta
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Popescu, „Glasul”, CNT, 1957, 30; Mihail Petroveanu, „Glasul”, GL, 1957, 38; Regman, Confluențe, 67-77; Negoițescu, Însemnări, 175-186, 265-267; Mihai Dascal, „Ascultând nopțile”, RL, 1972, 23; Daniel Dimitriu, „Ascultând nopțile”, CL, 1972, 10; George Muntean, „Ascultând nopțile”, CNT, 1972, 43; Caraion, Duelul, 173-177; Corbea-Florescu, Biografii, I, 259-262; Crohmălniceanu, Literatura, II, 182-185; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 210-212; Micu, „Gândirea”, 636-637; Dragoș Vrânceanu, Materia literară și idealurile ei, București, 1976, 66-68; Titel, Pasiunea, 109-111; Lit. rom. cont., I, 130; George Muntean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
Micea Anghelescu, București - Paris, 1999 (în colaborare cu Alain Paruit și Odile Serre). Repere bibliografice: Oarcăsu, Opinii, 155-160; Martin, Poeți, I, 223-231; Regman, Cronicari, 167-170; Balotă, Labirint, 360-372; Felea, Poezie, 55-60; Ciobanu, Panoramic, 96-100; Stănescu, Poeți și critici, 71-74; Caraion, Duelul, 28-30; George, Sfârșitul, I, 300-303, 347-349; Tudor, Pretexte, 252-256; Poantă, Modalități, 173-179; Grigurcu, Idei, 247-252; Pop, Poezia, 143-156; Raicu, Structuri, 346-351; Mircea Anghelescu, Căderea în zenit, RL, 1991, 21; Mădălina Nicolau, Mirajul Citerei, VR, 1991, 1; Al. Călinescu, Ilie Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
nu s-ar ataca "între ei" și "fac front comun". Singurul caz în care un vrăjitor "atacă un seamăn" este cel în care se împotrivește desfăcătorului de farmece care pune obstacole magiei sale împotriva unui individ normal. În acest caz, duelurile "pe viață și pe moarte" sînt posibile, dar fără scopul de război de uzură, caracteristic atacului vrăjitoresc asupra unui individ oarecare. "Orice atingere la forța "magică", fie ea cea a vrăjitorului sau a desfăcătorului, se traduce deci printr-un efect
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
118), face greșeala de a pretinde candidaților declarații programatice, adresîndu-se adunării în limba moldovenească. „A urmat o tăcere înghețată. Chiar și «baronul Gulfstream» numai peste cîteva minute s-a priceput să urle: - Trădător! Separatist! Vîndut jidanilor! Afară cu el! La duel american!“ (1, 118). După ce la început noua administrație venea cu un program de dezvoltare a școlii în limba indigenilor, curînd limba moldovenească va deveni facultativă și ulterior scoasă definitiv din școală. Ioan Doncev, profesor de limba română la gimnaziul din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
poloneză Cinci piese mici - Air à Bercer - Air Populaire - Nöel Tarenghi, Mario (1870-1938) Pianist, pedagog și compozitor italian - La filleuse, op. 45 (1909) Bozzetti dal vero, op. 71 - 6 piese (1918) Tessier, Roger (n. 1939) Dirijor, compozitor și pedagog francez - Duel (1973) Thielman, Johannes (1906-1073) Compozitor și pedagog german - Kleine Musick für 3 und 4 Händen op. 36/2 (1946) - 5 Invențiuni (1949) Torbosch, Louis (n. 1916) Organist, dirijor, pedagog și compozitor olandez - Pasticcio di Rofena op. 105 (1973) Tutino, Marco
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
aparține lui Alexis Diomo "brun și delicat odinioară ca un tânăr cocon fanariot din stampe, cu nasul arcuit, cu părul negru ca pana corbului", cu obrazul brăzdat acum și părul căzându-i în bucle peste o ureche "sfârticată într-un duel", cu "dinții lungi și rari, pe care și-i dezvelea la supărare printr-o tremurare nervoasă a colțurilor gurii". Portretul trădează, nu-i greu de sesizat, firea pătimașă a personajului, incapabil să înțeleagă amorul altfel decât ca pe "un sentiment
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
geografică a țării, dar și programul "Partidei Naționale" din 1857, încerca să justifice acțiunea pe care semnatarii se angajau să o ducă pentru aducerea unui prinț străin pe tronul României 204. În aceste condiții, faptul că, în vara anului 1865, duelul putere-opoziție depășea faza declarațiilor politice, creând adevărate confruntări, nu mai era o surpriză 205 pentru nimeni. Incidente precum cele din 3 august 206, dată fiind implicarea unor lideri politici importanți, dar și a unora din autorități 207, nu mai lăsau
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]