2,664 matches
-
traiectorie. Honigberger a murit Într-adevăr la foarte puțin timp după ce s-a Întors din a cincea călătorie În India, În 1869, Însă nimic nu trimite la ipoteza extrem de teozofică - Între altele coincidentă cu ce spunea Sofia Zerlendi despre Bucura Dumbravă și Întoarcerea ei de la un congres de la Adyar - a unei misiuni eșuate. Secretul lui Honigberger trecuse Înainte În mâinile lui J.E., la Iași (ceea ce l-a motivat pe Culianu să-l caute acolo pe Zerlendi și „mai vechea știre de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății Hotinului, 1907. Fragmente). Peste toate se așterne regretul pentru un „a fost odată”: „Azi dumbrava stă pustie.../ Cântecele-au încetat/ Azi e multă sărăcie/ Și e multă vrajbă-n sat./ - Ce mai vii în traiul nostru, Domnule prea învățat?/ Nu mai e ce-a fost odată”. Alături de sonorități folclorice (ca în Cuculeț, drăguțe cuc), persistă
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum, Poeme, îi este publicat în 1936. S. s-a afirmat îndeosebi prin Cântece în singurătate, plachetă apărută în 1942, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor, reluată în 1943 cu adăugarea unui singur poem
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
humor”, susținută de D. I. Atanasiu (rubrică „Însemnări”), Victor Papilian, Simion Bărbulescu, George Păun, Aurel M. Șerban, Toader Gătej, Miorița Mușat, Al. Cerna-Rădulescu, Aurel Tita, George Frângă, Ion Apostol Popescu, Alexandru Olteanu, Ț. D. Măruța, Ștefan Dragu ș.a. Versuri publică Marioara Dumbrava, Toader Gătej, Dem. Bassarabeanu, Aurel Tita, iar proza semnează Octavian Lucian Zamela, Toader Gătej. Apar articole despre Dante, Dostoievski, Marcel Proust, André Gide, Paul Claudel, Paul Valéry, Pușkin, Kipling, Maiakovski, Nicolae Filimon, Ion Creangă, Duiliu Zamfirescu, Panait Istrati, Vasile Pârvan
TRIBUNA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290259_a_291588]
-
Urechia, Iosif Blaga ș.a. Secțiunea literară conține versuri, proză, teatru, critică și istorie literară, literatură populară, articole despre folclor, traduceri. Se publică poezii de D. Bolintineanu (Muma lui Ștefan cel Mare, Moartea lui Mihai Viteazu), V. Alecsandri (Altarul mănăstirii Putna, Dumbrava roșie) și inedite de Mihai Eminescu (numerele 59/1902 și 75/1905), precum și lirica unor scriitori precum George Coșbuc, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, D. Anghel, Octavian Goga, Emil Isac, G. Murnu, I. L. Caragiale, Elena Văcărescu, Andrei Bârseanu
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
utilizează, ca și cea românească, figura unui mentor - Andrei Jnepeanu (alias Genépin) - care inițiază un discipol (Mircea Trestianu) în tainele naturii. Acest traiect inițiatic nu ajunge să se transforme în mistică teozofică a naturii, precum în Cartea munților a Bucurei Dumbravă, unde U. apare ca personaj - Marele Urs -, nici nu contrapune figura întreprinzătorului (tot inginer francez, Bernard) imaginii unui arhaic templu al naturii (codrul Borzei), precum în Nopțile de Sânziene de Mihail Sadoveanu. Modelul pare să fi fost mai degrabă profesorul
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
în funcție de concordanța între idealul ei și idealul vremii. O importanță deosebită acordă cititorului și opiniei publice, pe care îi consideră factori esențiali în succesul unei opere de artă. Investigarea lor l-a preocupat, de asemenea, insistent. De pildă, faima poemului Dumbrava roșie de V. Alecsandri s-ar fi datorat faptului că publicul, dezabuzat de imitații, a primit cu încântare un poem de profundă inspirație națională. Ca la toți junimiștii, preferințele se îndreptau către echilibrul și armonia clasică, către acele scrieri care
VARNAV-LITEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]
-
mari literaturi, București, 2001. Traduceri: Igor Newerly, Băiatul din Stepele Salice, București, 1962 (în colaborare cu Al. Ștefănescu-Medeleni); Wladislaw Reymont, Fiu de nobili, pref. trad., București, 1967, Comedianta. Frământări, pref. trad., București, 1984, Vampirul, pref. trad., București, 1995; Jaroslaw Iwaszkiewicz, Dumbrava de mesteacăn, în Maica Ioana a îngerilor, I, București, 1971, [Proză], în Îndrăgostiții din Marona, București, 1972; Boleslaw Prus, Anielka, pref. trad., București, 1973, Avanpostul, pref. trad., București, 1992; Henryk Sienkiewicz, Prin foc și sabie, I-II, postfața trad., București
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
mai și 15 iulie 1914. Cuvânt înainte, care fixează traiectoria publicației, afirmă că Z. se bazează pe „concursul tinerilor”. Paginile vor fi deschise mai cu seamă acestora, dar și câtorva autori mai cunoscuți. I. Cosma, Octav Ștefănescu, Mihnea Dorin, Al. Dumbrava, Mihai Codreanu, Lolotte Vasiliu, Victor Ion Popa, N. Davidescu sunt prezenți cu versuri, iar Anicuța Cârje, Cecilia Sandu, Vespasian V. Pella, Scarlat Calimachi cu proza. Se mai publică recenzii și o „revista a revistelor”. M. Pp.
ZORILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290754_a_292083]
-
cartierele mărginașe, Fosta reședință domnească - penitenciarul Văcărești de Alexandra Mezincescu, Oameni care dispar: zarafii-bancheri de altădată de A. Preda. Însemnările eseistice de pe prima pagină sunt susținute de G. Spina (care semnează Ion Alexis), Dumitru Almaș, Ion Moldoveanu, B. Iosif, Dinu Dumbravă. De o atenție deosebită beneficiază premiile acordate de Academia Română, după cum sunt intervievate o serie de personalități, printre care Ionel Jianu, N. Gheorghiu, Virgil Madgearu, Titel Petrescu, Dem. I. Dobrescu. Se reproduc frecvent, cu ocazia unor evenimente politice, cuvântările lui Nicolae
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
îs locuri curate. Sfânta Miercuri stă aproape. Știi de ce mă tem eu? De ce te temi? De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău. N-are decât să vie, mormăi cu dispreț Patrocle: am eu ac de cojocul lui. “ (Mihail Sadoveanu Dumbrava Minunată) 2. Formuleză ideea principală a textului 3. Scrie substantivele proprii din text: 4. Alcătuiți propoziții în care cuvântul vie să fie: Substantiv, Verb, Adjectiv. 5. Găsește cuvinte cu sens opus pentru: a glăsui, strălucitor, curat, delicat 6. Găsește cuvinte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
STOICIU, Liviu Ioan (19.II.1950, Dumbrava Roșie, j. Neamț), poet, prozator și gazetar. Este fiul Ioanei (n. Sandu) și al lui Ioan Milea Stoiciu, șef de echipă la CFR. Urmează liceul la Adjud (1963-1967) și face studii (neterminate) de filologie și filosofie la Baia Mare și București
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
Ce s-a întors bogat la moș. Punguța cu doi bani-Ion Creangă Știu un moș cu coada-n clește Fiindc-a vrut să prindă pește. Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă Cu Sora-Soarelui se sfătui Ți -apoi spre căsuța bunicilor porni. Dumbrava minunată-Mihail Sadoveanu Bărboși și de mulți ani cărunți, Cei 7 se întorceau din munți. Albă ca zăpada și cei șapte pitici-Frații Grimm Ursul când în pom lovea, Vulpea rău se aolea. Dar când da pe la picioare, Ea zicea că nu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
al aripilor obosite; fir de ghiocel plăpând; cântec îngânat de vânt; zumzet viu prin zarzări; crengi de floare pline; bănuți de păpădii; cântă florile la soare; păsările aduc cântecul și voia bună; șuvoiuri de lumină blândă; boarea blândă a primăverii; dumbrava plină de lumină; mătăsuri lungi de vânt; bălți albastre și-nsorite de omăt abia topite; glasuri mici de rândunici; zbor subțire de gândac; se-nalță abur moale din pământ; și-a desprins din gluga lui cea verde capul, un clopoțel
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
curge deasă, măruntă și caldă ceru-i albastru ca o petală de miozot ploi vesele și calde cireșe roșii ca focul dulciamărui miresme calde de cimbrișor și ceară lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor cerul albastru se apleacă spre dumbravă iarba coaptă strălucește și se clatină în vânt umbra pare verde și de flori embălsămită aerul e-neclintire și devine arzător vara - stăpână ce împarte veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase a sosit în caleașcă aurită, toamna, cea mai darnică
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
un lăcaș sacru pentru că era situată pe „locul lui Akademos”8, vechiul erou atenian. Acest loc sfânt se afla la marginea cetății, pe drumul nordic spre Dipylon, presărat pe ambele părți cu morminte și monumente comemorative. Akademia era într-o dumbravă de smochini, caiși și lauri. Era un ansamblu arhitectonic maiestuos, armonizat cu rafinament în peisajul de-a dreptul edenic 9. Platon imita edificiile sacre ale egiptenilor în relieful mirific al Helladei. În centru se afla templul care se înălța cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
București, 1969; Maxim Gorki, Articole literare, București, 1950 (în colaborare); V. Maiakovski, Despre America, București, 1950; N. G. Cernâșevski, Ce-i de făcut?, București, 1951 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); V.G. Korolenko, Muzicantul orb, București, 1951 (în colaborare cu Isabella Dumbravă), Opere alese, București, 1953; A. S. Pușkin, Poezii, București, 1953, Povestea pescarului și a peștișorului, București, 1954; L.N. Tolstoi, După bal, București, 1953; Thomas Mann, Mario și vrăjitorul, pref. Alfred Margul Sperber, București, [1955], Lotte la Weimar, București, 1964, Moartea la
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Galați), „Comoara tinerimii”, unde activează în comitetul de redacție, „Votul universal” (Galați), „Revista generală a învățământului”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Liga «Deșteptarea»”, pe care o dirijează, „Școala Normală” (Iași), „Educația”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele N. Dumbravă, S.P. Rogojeanu, Tofan, N. Tofan. În 1912 a intrat în Societatea Scriitorilor Români. Nimeni și nimic nu l-ar putea abate pe P. din convingerile lui „țărăniste”. Chemarea lui e aceea de luminător. Înființează la Vaslui, împreună cu Mihai Pastia și
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
1967; Catedrala scufundată, București, 1968; Mănăstirea Neamț, București, 1969. Repere bibliografice: Virgil Bârlădeanu, „Și noaptea credeau în lumină”, „Presa noastră”, 1965, 1; I. Al. Barbu, „Și noaptea credeau în lumină”, TR, 1965, 4; Gheorghe Anca, „Călătorii”, LCF, 1967, 28; Lucian Dumbravă, „Călătorii”, IL, 1967, 9; Sevastița Bălășescu, „Călătorii”, „Revista bibliotecilor”, 1968, 1; Gabriel Dimisianu, „Catedrala scufundată”, GL, 1968, 14; Ioan Grigorescu, Constantin Prisnea, CNT, 1968, 17; Popa, Dicț.lit. (1977), 458-459. M.Dr.
PRISNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289026_a_290355]
-
de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad, Bisericuța din Răzoare de Gala Galaction. Cu articole de critică literară mai figurează Corneliu Moldovanu, Petre Aldea, C. Sp. Hasnaș (sub pseudonimul Const. Paul), Ion Dragoslav, Emil Nicolau, Dinu Dumbravă, Radu Baltag (care semnează Adrian Corbul). Importantă este colaborarea lui Liviu Rebreanu, prin cronica dramatică pe care o inaugurează în februarie 1913 și o încheie în august 1914, prin eseuri despre Mihail Sorbul, I. Al. Brătescu-Voinești și prin câteva articole
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
Constantin Cehan-Racoviță, Dumitru Fărcășanu, Ion Palodă (I. Weinfeld), cărora li se alătură Ion Dragoslav. Se includ în sumar și câteva incursiuni de istorie literară: N. Pora dă articolul Cafeneaua literară, Petru T. Gâdei scrie despre scriitorul basarabean Dimitrie Moruzi, Stelian Dumbravă prezintă volumul Stropi de rouă de V. Militaru și semnează articolul Evoluționism literar, iar Constantin Asiminei - articolul Directive literare. Interesante sunt notele de călătorie în Argentina ale lui Iustin Stancovschi și compunerea epică în versuri, „în douăzeci și patru de cărți”, Cântarea
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
neamului un poem al vechii evlavii țărănești și din M. un autentic poet religios. SCRIERI: Aripi negre, București, 1909; Aripi fantastice, București, 1925; Simfonia vieții, București, 1943; Bisericuța neamului, București, 1943. Repere bibliografice: [Informații biografice], „Anuarul magistraturei”, 1928, 337; Gh. Dumbravă [Il. Chendi], „Aripi negre”, ȚA, 1909, 27; A.T., „Aripi negre”, VR, 1909, 6; [Mihail Dragomirescu], „Aripi negre”, CVC, 1909, 9; [Ovid Densusianu], „Aripi negre”, VAN, 1909, 9; Perpessicius, Mențiuni și medalii critice, „Mișcarea literară”, 1925, 48; I. Foti, „Aripi
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
depus la Editura Albatros, după 1989 nu au mai fost găsite. SCRIERI: Pasărea paradisului, Iași, 1939; Arca lui Noe, București, 1968; Ursulețul călător, București, 1968; Versuri, București, 1968. Traduceri: V. G. Korolenko, Fără grai, București, 1955 (în colaborare cu Isabela Dumbravă); Varvara Karbovskaia, Persoane străine, București, 1956 (în colaborare cu V. Bimbulov); Victor Siveditis, Fabule, București, 1971. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, II, 209; George Ivașcu, „Pasărea paradisului”, JL, 1939, 21; Călinescu, Ist. lit. (1941), 819, Ist. lit. (1982), 904; Virgil Ierunca
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
și pref. Tudor Măinescu, București, 1966; Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, pref. Victor Crăciun, București, 1972. Repere bibliografice: I.C. Bacalbașa, „Saul”, LUP, 1894, 2190; E.D.F. [E.D. Fagure], Păreri și impresii, ADV, 1906, 6 040; Gh. Dumbravă, Un epigramist: Cincinat Pavelescu, VLT, 1907, 38; C.A. [G. Ibrăileanu], „Poezii”, VR, 1911, 8; Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, LU, 1911, 15-17; Vianu, Opere, III, 43-44; Aderca, Contribuții, I, 143-155; Lovinescu, Scrieri, II, 148-153, 419-421, VI, 109-111; Perpessicius, Opere, II
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de sânziene, urmată de Viața lui Ștefan cel Mare, Povestiri din război, Ostrovul lupilor, Dumbrava minunată. La fel, narațiuni de Ion Creangă, basme și Amintiri din copilărie, îi solicită atenția, cât și nuvele și schițe de I.L. Caragiale, povestiri de B. Delavrancea, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război al lui Camil Petrescu
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]