1,491 matches
-
Așa vă știm: alături de o viață Mereu pe-aceeași cale ne-ntreruptă, Întru aceeași cauză măreață Reazim având tovarășa de luptă.“ („Omagiu“, România liberă, 6 ianuarie 1979) „Pământul tău, pustie de dezastre, Și pentru noi, românii, genocidul Se stinge-n vadul Dunării albastre, De n-ar fi fost eroicul, lucidul, Supremul crez al națiunii noastre De-a dăinui prin comuniști: Partidul!“ („Supremul crez“, Luceafărul, 19 august 1989) STOICA Chivu Un spirit de răspundere - Petru Groza (nota V. I.) „Cu adâncă înțelegere politică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aproape; pline de strălucire și de prestigiu în orice caz. Gloria lor întunecă pe a predecesorilor, pe a lui Asaki, a lui Russo, a lui Negri, a lui Kogălniceanu ca și pe a vechilor, admirabile publicațiuni: Albina, Dacia literară, Steaua Dunărei, Propășirea și în fine a României literare, acea "soră bună a Convorbirilor" cum o numește Alecsandri. Spunând aceasta, mă refer în particular la primele două decenii, ale Junimii, adică la acea parte din existența sa, care se desfășoară în vechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
locurilor, el n-a cunoscut totuși, în agitata-i existență, decât o strălucire îndoielnică și de scurtă durată. Așezat pe unul din cele mai înalte podișuri, la încrucișarea marilor drumuri care, străbătând Moldova, legau Răsăritul de Apus, Polonia de gurile Dunărei, Țarigradul de unele ținuturi apropiate de noi ale Europei, Iașul a început să se afirme ca un centru cu destulă importanță, încă din secolul al XV-lea. Destul de târziu, firește, dacă țineam seama de faptul că dezvoltarea unui oraș cere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Păcii de la București, semnată de două imperii extrem de ticăloase și de periculoase pentru noi românii: cel rus și cel otoman. Totuși, În urma pierderii războiului Crimeii de către pravoslavnicii cotropitori de la Răsărit (1853-1856), puterile europene au hotărât să taie accesul la Dunăre al acestora retrocedând Moldovei cele trei județe de mai sus În urma Congresului de Pace de la Paris. După cum se știe, soarta acestora a fost iarăși crudă după terminarea războiului rusoromâno-turc din 1877-1878 când orgoliosul țar Alexandru al II-lea (18551881, perioada
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
au ținut isonul: "Cruciatul!" "Spaima păgânilor!" "Eroul Creștinătății!" "Sabia Domnului!"... "Măscăriciul lui Hristos!" Ajunge! Și?!... Te ridicau în slăvi, dar în ochi le citeam disprețul. Hainele noastre erau ponosite, prăfuite... Cine eram noi? Niște valahi împuțiți, niște varvari de la Gurile Dunării; pe când ei, numai catifele, numai aur... numai... Mă cinsteau cu buzele, că inima lor... Cunosc! Nu o dată, în surghiunul meu, am cunoscut disprețul și m-am simțit mândru în țoalele mele ponosite. Fiecare arată ce are mai de preț, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întărește Mihail. "Ia-l de pe mine că-l omor!"... Să nu ne îmbătăm cu apă chioară. O să fie greu, tare greu, măi băieți. Suntem încercuiți. Și nu știu cum... bolborosește Ștefan. Oricum o dăm, n-avem scăpare... "Stârvuri! Jaf! Robie! Sânge! O Dunăre de sânge!", își face apariția silueta Sfântului, propovăduind halucinante blesteme. E grozav "Sfântul" aista cu Apocalipsa lui. O fi Vocea Destinului, șoptește Ștefan. Sfântul cade în genunchi, cu ochii, cu brațele implorând Cerul. "Doamne!! Aruncă-i în întunericul unde-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Carâmbul cizmei e spintecat și lasă să se vadă, alb, bandajul de la gleznă. Mihail îl ajută să-și scoată cămașa de zale; a rămas într-o cămașă albă, nădușită-lac. Ștefan se întoarce spre boieri, cu îngrijorare: Ați auzit! Turcii forțează Dunărea în vad la Oblucița! Șendrea îi hărțuie prin smârcuri! În zori, îndemnăm în goana mare spre Dunăre! Vedeți de cai! Apoi, la culcare! Harști! Harști! Din goana calului! strigă, luptă, picotește și cască Alexandru. La culcare! poruncește Ștefan. Dormi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i că, pentru români, deja ești... îngână Țamblac. Ștefan izbucnește într-un hohot homeric de râs. Hai! Hai! îi îndeamnă Vlaicu. Să-l lăsăm să se odihnească. Noapte bună, Măria ta! Noapte bună! Și mâine! În zori! La Dunăre! La Dunăre!... Ioane, rămâi puțin, îi face semn lui Țamblac. Mă... mă obsedează, zice el pe gânduri, face câțiva pași și privește undeva, departe. Cum... cum spunea Constantin? "Dacă nu te lași și nu te lași..." Mă obsedează cuvintele aiestea. Spune Ioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ia o precauție excesivă, anume : „Eventualei întrebări (și dojane) cum de poate fi așezat alături de Mozart sau de Bach un simplu vals, i-aș răspunde : pentru că nu-i vorba de un simplu vals, ci de o bucată care este contrariul Dunării albastre...” (ibid.). Aș veni și eu cu o dojană inversă, zicând : nici Dunărea albastră nu e un simplu vals, ci, în genul său, o capodoperă care de un secol și jumătate străbate de bucurie orice suflet european la fiecare audiție
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
așezat alături de Mozart sau de Bach un simplu vals, i-aș răspunde : pentru că nu-i vorba de un simplu vals, ci de o bucată care este contrariul Dunării albastre...” (ibid.). Aș veni și eu cu o dojană inversă, zicând : nici Dunărea albastră nu e un simplu vals, ci, în genul său, o capodoperă care de un secol și jumătate străbate de bucurie orice suflet european la fiecare audiție. Evident, Valsul imperial e altceva, e o capodoperă de alt palier al creației
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
debutat cu Divertisment rustic de Sabin Drăgoi, urmat de Jocuri II de Sabin Păutza, ambele interpretate cu un rafinament artistic greu de egalat de alte colective artistice. Ultimul punct din program, intitulat Moment vienez, a cuprins Uvertura Liliacul, Trisch-trasch Polca, Dunărea albastră, Tunete și fulgere, toate de Johann Strauss-Fiul și Radetzky Marsch de Johann Strauss-Tatăl. Mărturisesc faptul că avem destui termeni de comparație pentru a evalua nivelul artistic. De pildă, toți melomanii ascultă concertul anual de Anul Nou de la Viena. Ei
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
contemporani. Dar el nu era singurul care vedea pericolul slavismului, convingerile sale fiind și ale altor oameni politici, cum era cazul lui Kogălniceanu. Acesta credea că Rusia victorioasă va lua Basarabia, fapt ce ar fi dus la formarea dincolo de Dunăre a unor state slave puternice, care ar fi contrarii intereselor românești. Considera că României nu avea nici un interes de a face alianță politică cu Rusia sau să coopereze cu ea, recunoscând faptul că „din cauza acestei alianțe am putea suferi mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
etravei, sub bompres, pe care, simetric, le avea și pupa. iar după Războiul de Independență, pentru România, devenită stat distinct pe harta Europei, o nouă epocă navală începea. Ea era favorizată de accesul la mare și la bună parte din Dunărea navigabilă prin preluarea Dobrogei, în urma tratatelor ruso-austro-turce din 1878. Și pentru ea, ca și pentru restul statelor cu ieșire la mare, a explodat epoca vaselor cu aburi și motor, în umbra cărora bătrânele corăbii din lemn, cu pânze, au dispărut
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nu aveam ce să băgăm În ea. Pe ziua de 6 decembrie ne-au lăsat să ieșim pe punte și spre partea de nord erau rușii... Vedeam puțin, era o zi urâtă, cu fulgi de zăpadă, cu vânt, cu o Dunăre pe care n-o mai văzusem niciodată așa, parcă era ca sufletele noastre... Simțeam cerul că mă presează, Încearcă să se apropie de pământ sau pământul de cer... Totul era tulbure. Dunărea, și ea potrivnică, parcă și prin culoare, se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
malurile Senei Unde-un geniu infernal Străbătea prin focul Ghenei P-un cadavru bucefal, Spulberând cu pași profani Gloria a mii de ani, Galicul alectrion Anunța în depărtare Sfărâmarea unui tron Și a unui Cesar mare.8 De p-al Dunărei mal verde, Unde geniul roman Rătăcise pân-a perde Calea divului Traian, Prin căi alte nerăzbite De mâini vitrege urzite, Buciumul lugubru sună, Anunțând și el de sus Că-ntr-a nopții noapte brună Un luceafăr a apus. 204 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
principatul autonom Muntenegru, mișcarea revoluționară fiind sprijinită efectiv de Serbia. Tot în august, la București - oraș în care își găsiseră un generos adăpost mulți patrioți bulgari -, Comitetul central revoluționar bulgar din care făcea parte și Hristo Botev hotărăște proclamarea peste Dunăre a răscoalei generale, dar aceasta, slab organizată, izbucnește numai la Stara Zagora, lângă Plovdiv, la 16/28 septembrie, fiind repede înăbușită de forțele Clasele dominante au, ca orice organism, boalele lor specifice. Clasele stăpânitoare suferă de boala rivalităților. Cu cât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
evoluții urbane sunt cele șase cartiere ale orașului, în trecut sate: Dudești, Fetești-Oraș, Fetești-Gară, Buliga, Vlașca și Coloniști. Continuitatea populației autohtone pe meleagurile la care ne referim se leagă fără îndoială de resursele ecologice existente: vecinătatea râului Borcea și a Dunării bogate în pește; prezența pânzei freatice la adâncimi relativ mici; abundența lemnului de construcții oferit de întinsele păduri de odinioară. Prima așezare atestată din vatra orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
numărului unor grupuri confesionale existente de decenii, iar cauza acestor scăderi este migrația sau îmbătrânirea membrilor. Aceste fenomene nu au modificat totuși raportul dintre confesiunea majoritară - ortodoxă - și celelalte confesiuni. Tabelul 12. Scrie despre Dunăre în studiile: Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală și mijlocul de a o pune în valoare, Institutul de Arte Grafice, XII, București, 1910; Pescăria și pescuitul în România, Librăriile Socec, București, 1916; Dunărea și problemele ei științifice, economice, politice, Librăria Cartea Românească și Pavel Suru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Grafice, XII, București, 1910; Pescăria și pescuitul în România, Librăriile Socec, București, 1916; Dunărea și problemele ei științifice, economice, politice, Librăria Cartea Românească și Pavel Suru, București, 1921. Publică în 1927 articolul „Infiltrări românești dintr-o parte în alta a Dunărei, peste Balta Ialomiței”, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XLVI, București. Unul dintre primele studii de geomorfologie realizate în România aparțin geografului francez Emm. de Martonne. Acesta se oprește și asupra Câmpiei Bărăganului în lucrarea sa La Valachie, Essai de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comandant era un oarecare Grecu. Fac o paranteză: în 1952, când s-a rupt digul la Salcia, Dunărea l-a distrus, au fost puși deținuții să ia câte un sac de nisip în brațe să sară în apă să oprească Dunărea iar cei care n-au sărit au fost împușcați în ceafă. Grecu a fost unul din echipa din 1952, când au făcut acest pogrom la Salcia. C. I.: Asta v-au povestit cei care au fost martori și încă erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Ce ați făcut în locul acela necunoscut, la acea oră? S. Ț.: După ce autobuzul a dispărut din raza mea vizuală, m-am întors și am coborât către Dunăre. În primă instanță, am dat peste o mai veche albie a Dunării care era plină de apă cam până la nivelul buricului. Cine știe când se formase, că acum Dunărea avea altă albie. Am trecut această albie veche și am ajuns pe un imaș unde erau vite la păscut păzite de niște băieți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de-a face cu realitatea! Am auzit odată la TV, eu consider că este exagerare, pentru că n-am mai auzit pe nimeni spunând lucrul acesta: un fost deținut politic povestea că la Salcia, în Bălțile Brăilei, când a venit odată Dunărea mare, într-un început de primăvară, deținuții au fost luați și puși să facă un cordon mare pentru ca apele să nu treacă și că astfel au murit înghețați. Eu nu pot să cred lucrul acesta, nu pot! Salcia: foame și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Călărași, parte componentă a obiectivului de investiții "Portul Combinatului Siderurgic Călărași, inclusiv canalul de legătură cu brațul Borcea, pod rutier peste canal și devierea drumului național D.N. - 3 București - Călărași", se aprobă: (1) transmiterea fără plată din patrimoniul Administrației Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu - R.A. în patrimoniul Societății Comerciale "Siderca" - Ș.A. Călărași a bunurilor din suprastructura Portului Industrial Călărași, potrivit anexei nr. 1 la prezența hotărâre; ... (2) transmiterea, pentru o perioadă de 20 de ani, a investițiilor din infrastructura și a lucrărilor
HOTĂRÎREA nr. 682 din 29 noiembrie 1993 privind unele măsuri de finalizare a lucrărilor de investiţii şi exploatare a obiectivului de investiţii "Portul Combinatului Siderurgic Calarasi, inclusiv canalul de legătură cu bratul Borcea, pod rutier peste canal şi devierea drumului naţional D.N. - 3 Bucureşti - Calarasi". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109684_a_111013]
-
Siderca" - Ș.A. Călărași, care preia obligațiile de continuare a execuției, de punere în funcțiune, întreținere și exploatare a acestora, potrivit anexei nr. 2. ... După punerea în funcțiune a fiecărui obiectiv de investiție, acesta devine proprietate publică, în administrarea Administrației Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu - R.A., raminind în folosință Societății Comerciale "Siderca" - Ș.A. Călărași până la expirarea perioadei menționate. Predarea-primirea bunurilor și a investițiilor de către agenții economici menționați se va face prin protocol, în termen de 30 de zile de la publicarea prezenței hotărâri în
HOTĂRÎREA nr. 682 din 29 noiembrie 1993 privind unele măsuri de finalizare a lucrărilor de investiţii şi exploatare a obiectivului de investiţii "Portul Combinatului Siderurgic Calarasi, inclusiv canalul de legătură cu bratul Borcea, pod rutier peste canal şi devierea drumului naţional D.N. - 3 Bucureşti - Calarasi". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109684_a_111013]
-
1 BUNURILE din suprastructura Portului Industrial Călărași din cadrul obiectivului de investiții "Portul Combinatului Siderurgic Călărași, inclusiv canalul de legătură cu brațul Borcea, pod rutier peste canal și devierea drumului național D.N. - 3 București - Călărași" care se transmit de la Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu - R.A. la Societatea Comercială "Siderca" - Ș.A. Călărași
HOTĂRÎREA nr. 682 din 29 noiembrie 1993 privind unele măsuri de finalizare a lucrărilor de investiţii şi exploatare a obiectivului de investiţii "Portul Combinatului Siderurgic Calarasi, inclusiv canalul de legătură cu bratul Borcea, pod rutier peste canal şi devierea drumului naţional D.N. - 3 Bucureşti - Calarasi". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109684_a_111013]