810 matches
-
realității". Există două momente indicate în ambele imagini. Oaza se află în pustiul însuși; același vînt care stîrnește indispoziția provocată și sunetul mîngîietor. Așadar, valoarea este atît ceva ce contrastează cu realitatea cît și o parte dintr-însa. Prin această duplicitate devine posibilă o stare sufletească vitală cum este humorul o mentalitate ce nu pierde simțul pentru valoros și credința în valabilitatea lui doar fiindcă nu se poate deduce și explica totul prin el, ori fiindcă tot restul pare să se
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Măgarul de aur al lui Apuleius ș.a. În volumul al doilea se află o analiză a principalelor „arhitecturi epice”, de la aceea a romanului arab, japonez sau bizantin până la cea de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale ale bizantinismului (estetismul duplicității, destinul individual privit ca teleologie mistică) ar explica predilecția pentru cultivarea romanului hagiografic sau a celui „secret” (cele două cronici ale lui Procopiu din Cezareea); scenariul călătoriei și imaginarea schemei „aventurii personalității” sunt întrupate, în maniere specifice, în hagiografie, romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Există atâția pieteni prefăcuți în lumea literară, în ciuda idealurilor lor înalte. Nu m-a prea dus capul ori prefăcătoria să declar că-mi place cineva doar fiindcă mi-ar putea ajuta în "carieră". În ciuda cinismului meu înăscut, mă uluiesc încă duplicitatea și superficialitatea unora. LV. Unde te simți mai acasă, la Londra ori la New York? ES. După atâția ani, tot la New York. Când mă duc acasă, mă simt de parcă mi-aș fi ținut mult timp respirația. Pot să oftez din rărunchi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unei alte tragedii, în care se intra în interese complet noi, iar el pusese laolaltă într-o singură piesă două acțiuni diferite, din care una servește ca materie Fenicienelor lui Euripide, iar cealaltă Antigonei lui Sofocle. Am înțeles că această duplicitate de acțiuni putuse dăuna piesei sale, care de altfel era plină de multe părți frumoase". De aceea, când compune Tebaida, a cărei materie o împrumută din Fenicienele, Racine își centrează drama exclusiv pe conflictul dintre Eteocle și Polinice. Unitatea de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
deranjează. El declară, în Examen la Mincinosul: "Le-am (aparteurile) făcut cât am putut de scurte și rareori mi le-am permis, fără să las doi actori împreună, vorbind încet, în timp ce alții spun ceea ce aceia nu trebuie să asculte. Această duplicitate specială de acțiune nu rupe câtuși de puțin unitatea acțiunii principale, dar deranjează puțin atenția auditoriului, care nu știe spre care să și-o îndrepte și care se vede obligat să împartă în două ceea ce obișnuia să acorde uneia singure
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ca Molière să fi tratat toate subiectele ca Le Tartuffe; este capodopera sa, capodoperă unică, și în care este deasupra lui însuși. Și cum să simți ură față de ceea ce a făcut să apară zâmbetul pe buze? Dacă avariția, înșelătoria, insolența, duplicitatea, trădarea, sunt vicii detestabile, Vicleniile lui Scapin (Les Fourberies de Scapin), Georges Dandin, Școala femeilor, Moștenitorul universal (Le Légataire universel) etc. sunt piese periculoase; căci dacă moravurile nu sunt formate, sunt corupte." (Noul Eseu despre arta dramatică, cap. 5 "Desfășurare
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trupului și cea a gândirii” (Yasna 28, 2). Trebuie să se țină cont de faptul că cele două existențe nu se referă doar la viață și la ceea ce va fi după, ci au o semnificație mai amplă, explicând tocmai conceptul duplicității lui ahu, despre care s-a mai vorbit. Tradiția zoroastriană ulterioară va păstra această doctrină și o va elabora sensibil, distingând mereu două stări ale existenței (sti): mayniava „spirituală” și ga¶thya „materială” (literal, „vitală”), care În literatura pahlavi vor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
s-a încadrat de timpuriu în grupul „ortodoxist” al generației sale. Dar manifestărilor în această direcție li s-au adăugat, îndeosebi în intervalul 1931-1933, altele, situate într-un câmp diferit, dacă nu la polul contrar. Răspunzând celor care îi reproșau „duplicitatea” sau nesinceritatea (Al. Sahia, G. Călinescu), el declară că întotdeauna a fost mânat de „aceeași nestăvilită sete de aventură spirituală, de neîncetată creștere în duh”, că există o „unitate [a] spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
procese rezidă tragedia decăderii sufletului nostru contemporan. Psihiatrul va reține ceea ce Îi aparține, adică partea marcată de un proces care Îl pune În față cu un subiect uman nou. O caracteristică elementară a omului de tip nou este o inevitabilă duplicitate. Este un proces precoce, apărut odată cu conștiința raportului dintre eu și ceilalți, a raportului dintre sfera micului său univers (familie, anturaj, grup social restrâns) și societatea În ansamblul ei. Acest subiect „nou” constituie aria pe care se desfășoară psihiatria actuală
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Iorga scria sarcastic despre "dimensiunile și măsura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze". Op. cit., vol. I, pp. 94-295. După părerea lui, această fățărnicie l-a iritat și pe Mihai Viteazul, care, descinzînd din bizantini, ar fi trebuit să știe ceva despre duplicitatea acestora 81 Op. cit., vol. I, p. 248 82 Op. cit., vol. I, p. 258. "N-am uitat dragostea, o dragoste care nu m-a părăsit nici o clipă, adică dragostea pe care o nutream eu pentru literatură" 83 Op. cit., vol. I, pp.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]