5,351 matches
-
efectivul eșantionului, n, radicalul raportului este un factor ce corectează de o manieră aproape imperceptibilă valoarea lui e obținută în cazul precedent. Deci apariția efectivului populației în formula (4) nu introduce, propriu-zis vorbind, acest efectiv în calculul reprezentativității. În cazul eșantionării prin stratificare, vom presupune că populația este împărțită în s straturi, de mărime N1, N2, ..., Ns și că din fiecare strat se alege un subeșantion cu efectivul n1, n2, ..., ns. Dacă subeșantioanele sunt proporționale cu mărimea straturilor, adică dacă: , i
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe care se află, cu o anumită probabilitate, valorile din populație. Cu alte cuvinte, vom spune, în asemenea cazuri, că o diferență este semnificativă dacă depășește eroarea maximă admisă, adică ea nu poate fi pusă (integral) pe seama fluctuațiilor firești de eșantionare. În caz contrar, se va spune că diferența nu este semnificativă și nu că este nesemnificativă. O diferență care nu este semnificativă reflectă o deosebire despre care nu se poate spune cu o probabilitate suficient de mare că este reală
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cealaltă (pe eșantioane independente). Ne vom imagina că avem o variabilă X definită pe populațiile din care au fost extrase cele două eșantioane. Pentru fiecare eșantion se obține o medie a acestei variabile. Luând toate perechiile de medii de eșantionare și scăzând mereu valoarea obținută pe un eșantion din cea obținută pe celălalt, se va ajunge la o nouă variabilă aleatorie a cărei abatere standard (eroarea standard a diferenței mediilor) este dată de expresia: (9) unde simbolurile sunt cele cunoscute
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mulți aderenți în primul județ. În cazul de față, „ipoteza nulă” înseamnă presupunerea că populațiile celor două județe sunt identice din punctul de vedere analizat și că diferența dintre procentele 25,8 și 21,3 se datorează fluctuațiilor normale de eșantionare. Pentru aplicarea testului Z, avem nevoie de calcularea pătratelor celor două abateri standard. Fiind vorba de proporții, acestea sunt egale cu produsul q(1-q). Deci: Așadar Sau, lucrând în procente: e = 2% Deci Z = (25,8 - 21,3)/2 = 4
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantion aleatoriu. Este foarte clară în contextul teoriei statistice, dar destul de nebuloasă în cazul cercetărilor concrete, mai ales pentru cei care aplică mecanic niște formule fără să le înțelegă sensul. Iatăcâteva aspecte ce pot lămuri mai bine caracteristicile erorii de eșantionare. Prima idee care trebuie reiterată este aceea că doar eșantionarea strict probabilistică permite calculul erorii maxime; orice eșantion a cărui alegere încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
destul de nebuloasă în cazul cercetărilor concrete, mai ales pentru cei care aplică mecanic niște formule fără să le înțelegă sensul. Iatăcâteva aspecte ce pot lămuri mai bine caracteristicile erorii de eșantionare. Prima idee care trebuie reiterată este aceea că doar eșantionarea strict probabilistică permite calculul erorii maxime; orice eșantion a cărui alegere încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic această calitate (dincauza cadrelor de eșantionare inexistente, incomplete sau depășite, a lipsei de rigoare a operatorilor în respectarea cerințelor formale de alegere a subiecților, din pricina imposibilității de a găsi o parte dintre subiecți, a refuzului de fi primiți în locuință sau de a răspunde la chestionar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de care practic nimeni nu a auzit, are 1.000 de susținători între cele circa 16 milioane de persoane cu drept de vot din România, ceea ce reprezintă o proporție sub 0,01%. Institutul X de sondaj are un cadru de eșantionare perfect, adică o listă la zi și completă cu alegătorii români. Trăgând la sorți, în modul cel mai riguros posibil, 1.000 de persoane de pe această listă, institutul nostru poate avea ghinionul ca lotul ales să reprezinte în integralitate adepții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceea că eroarea de selecție despre care vorbim aici are la bază o mărime numită eroare standard, care, la rândul ei, este dependentă nu numai de mărimea eșantionului și de variabila la care se referă, ci și de procedura de eșantionare. Practic, toate calculele care se fac la noi - și rezultatele comunicate - privind marja de eroare au la bază formula cea mai comodă, care corespunde situației de eșantionare simplă aleatorie. Or, orice specialist din institutele de sondaj poate depune mărturie că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantionului și de variabila la care se referă, ci și de procedura de eșantionare. Practic, toate calculele care se fac la noi - și rezultatele comunicate - privind marja de eroare au la bază formula cea mai comodă, care corespunde situației de eșantionare simplă aleatorie. Or, orice specialist din institutele de sondaj poate depune mărturie că niciodată nu se lucrează în activitatea curentă cu un astfel de eșantion. După cum s-a văzut și din exercițiul de construcție a unui eșantion național, prezentat în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
depune mărturie că niciodată nu se lucrează în activitatea curentă cu un astfel de eșantion. După cum s-a văzut și din exercițiul de construcție a unui eșantion național, prezentat în capitolul anterior, în practică se îmbină mai multe tehnici de eșantionare, inclusiv cea prin stratificare și cea de grup, iar determinarea unei formule corecte pentru eroarea standard este destul de complicată, mai ales din cauza mărimilor foarte diferite ale grupurilor din care se face selecția. Până la urmă, se renunță la acest calcul și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru eroarea standard este destul de complicată, mai ales din cauza mărimilor foarte diferite ale grupurilor din care se face selecția. Până la urmă, se renunță la acest calcul și, cunoscând faptul că stratificarea ameliorează eșantionul, iar selecția multifazică îl deteriorează, comparativ cu eșantionarea simplă aleatorie, se apreciază - probabil - că, practic, eșantionul astfel ales are calitățile unuia care ar fi rezultat printr-o procedură simplă aleatorie. Ceea ce, evident, nimeni nu poate proba! A patra idee, pe care, de asemenea, am mai enunțat-o, dar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
-1%), ceea ce e absurd. Pentru o imagine clară a dependenței erorii de proporția estimată, prezentăm câteva valori ale lungimii intervalului de eroare, la nivelul de probabilitate de 0,95 (0,05), pentru diferite proporții obținute, exprimate în procente, în ipoteza eșantionării simple aleatorii, după mărimea eșantionului: Se vede clar cum, la fiecare dimensiune a eșantionului, marja de eroare crește odată cu proporția răspunsurilor la o anumită întrebare. De pildă, dacă eșantionul are 1.500 de subiecți, eroarea pentru scorul de 5% al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
observă, chiar și numai cu cele cinci valori ale lui n, cum crește precizia estimării odată cu creșterea volumului eșantionului: rapid la început și apoi tot mai lent. În al cincilea rând, erorile unui sondaj nu se datorează în primul rând eșantionării sau, în orice caz, nu se produc numai din această cauză. Experiența noastră de cercetare ne îndreptățește să afirmăm că importanța celorlalte surse de eroare despre care am vorbit este, în medie, cumulat, mai mare decât cea de selecție. Lucrul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nici un instrument serios de evaluare, însă asta nu justifică ignorarea lor, așa cum se procedează constant atunci când se anunță public, la lansare, eroarea maximă a sondajului. Presupoziția implicită care stă în spatele acestui act este aceea că restul erorilor (în afară de cea de eșantionare) sunt nule sau că aceste erori, dacă există, se contrabalansează reciproc. Ceea ce, iarăși, bineînțeles, nimeni nu poate demonstra! În concluzie, toată povestea frumoasă despre o „eroare garantată” în cadrul unui sondaj este un simplu basm, în care cred cei ce nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și-l asumă ei avansând o cifră ca marjă de erore este foarte mic, de vreme ce constatările lor sunt greu de verificat. În realitate: (i) Nu putem preciza o margine a erorii unei cercetări, căci nu putem calcula decât erorile de eșantionare. (ii) Dar nici acestea nu se pot calcula în cazul sondajelor de opinie, căci eșantioanele lor se abat evident de la normele probabilistice. (iii) Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantionare. (ii) Dar nici acestea nu se pot calcula în cazul sondajelor de opinie, căci eșantioanele lor se abat evident de la normele probabilistice. (iii) Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de eroare, probabilistic calculată, stă sub semnul incertitudinii, neputând fi deci garantată de nimeni. 5.2. Cum lucrăm cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Am subliniat caracterul eronat al acestei idei în capitolul anterior și nu mai insistăm asupra acestui aspect. Am reluat problema în această secțiune, ce cuprinde un îndreptar pentru buna practică a realizării și prezentării sondajelor, din perspectiva problemelor legate de eșantionare, pentru că, uneori, producătorii de sondaje se mai lasă prinși în capcana întinsă de beneficiar sau de presă și, din dorința de a oferi lucruri interesante (sau chiar picante), cedează, încălcând reguli științifice elementare. Așa aflăm că tinerii preferă mai curând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu experiență stăpânește bine aceste aspecte. Nu este nevoie să mai demonstrăm că ambele categorii de probleme se rezolvă în funcție de tema cercetată, de tehnica folosită și de caracteristicile (intelectuale, în speță) ale populației anchetate. 1.2.3. Alegerea eșantionului Problemele eșantionării, inclusiv o serie de aspecte practice ale acestei operații, au fost expuse în cele două capitole special dedicate acestei chestiuni de maximă importanță pentru anchetă și sondaje. Acolo am insistat poate exagerat de mult asupra reprezentativității eșantionului, având mereu în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai multe situații ce abundă în istoria anchetelor și sondajelor de opinie. Dar nici nu trebuie supralicitat acest aspect, dat fiind faptul că, după cum am mai spus, în anchete, sursele de eroare sunt extrem de numeroase și nu întotdeauna erorile datorate eșantionării afectează în cea mai mare măsură rezultatele studiului. 1.3. Probleme de organizare a cercetăriitc "1.3. Probleme de organizare a cercetării" Acestea sunt numeroase și importanța lor nu trebuie subestimată. Fiind mai greu de prezentat rețete pentru rezolvarea lor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de frecvențe, k și m, se aplică testul χ2. Dacă diferența este semnificativă (valoarea lui χ2 depășește valoarea din tabelul cu valori critice, pentru s-1 grade de libertate), înseamnă că ea se datorează altor factori decât fluctuațiilor normale de eșantionare și deci eșantionul conține o distorsiune pe această linie. Din diferențele pe perechile de valori k și m se vede ce clase sunt subși care sunt suprareprezentate în eșantion. Când un eșantion este marcat de distorsiuni după mai mulți factori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un sondaj nu coincid, de regulă, cu cele descrise de recensăminte sau de alte înregistrări statistice. Seriile de alegeri care au avut deja loc în România postdecembristă au arătat că, nici după mai multe corecturi, listele electorale - cadrul teoretic de eșantionare pentru un sondaj preelectoral, adică instrumentul prin care este prezentată populația-țintă a unei asemenea anchete - nu au ajuns la o formă corectă; nici estimările Comisiei Naționale de Statistică asupra cifrei electoratului românesc nu au trezit prea multă încredere. Este clar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
folosită, modul de instruire și verificare a muncii lor, sarcinile ce le-au revenit și o evaluare a felului în care le-au îndeplinit. Un alt element important al anexei metodologice va fi cel care se referă la eșantion și eșantionare. Se va indica mărimea eșantionului proiectat și a celui finalmente folosit, precizându-se și proporția nonrăspunsurilor totale, se va descrie procedura de eșantionare (în liniile ei mari, căci foarte adesea detaliile privind eșantionarea reprezintă o informație bine păzită de către cei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
îndeplinit. Un alt element important al anexei metodologice va fi cel care se referă la eșantion și eșantionare. Se va indica mărimea eșantionului proiectat și a celui finalmente folosit, precizându-se și proporția nonrăspunsurilor totale, se va descrie procedura de eșantionare (în liniile ei mari, căci foarte adesea detaliile privind eșantionarea reprezintă o informație bine păzită de către cei ce fac cu regularitate anchete, îndeosebi de institutele de sondare a opiniei). Corespunzător procedurii de eșantionare, se va calcula intervalul de încredere pentru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel care se referă la eșantion și eșantionare. Se va indica mărimea eșantionului proiectat și a celui finalmente folosit, precizându-se și proporția nonrăspunsurilor totale, se va descrie procedura de eșantionare (în liniile ei mari, căci foarte adesea detaliile privind eșantionarea reprezintă o informație bine păzită de către cei ce fac cu regularitate anchete, îndeosebi de institutele de sondare a opiniei). Corespunzător procedurii de eșantionare, se va calcula intervalul de încredere pentru proporții și anumite mărimi medii, precum și valorile semnificative ale unor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]