980 matches
-
prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Te rog ca tu, pînă pe 15 martie, să-i trimiți lui Ion Pop una sau mai multe poeme pentru numărul respectiv (nr. 4). Poate că știai, poate că nu, mie mi-a scris ca să-mi solicite niște abonamente la "Echinox" (20 de lei pe an). Abonează-te și tu, revista e bună, merită. Iată adresa lui (dacă nu o știi): Ion Pop, Str. Rakoczi, 98, Cluj-Napoca, 3400. Eu zilele astea (vineri-sîmbătă) îi scriu și-i spun de tine. Adică îl
Sînt un ticălos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11788_a_13113]
-
Mihai Banciu Prietenia mea cu italienistul Mihai Banciu, apreciat traducător din Luigi Pirandello (Nuvele pentru un an, 1989), sau Robero Pazzi (Evanghelia dupa Iuda, 2004) datează din vremea ,,Echinoxului’’. Mutat la București, fostul meu coleg lucrează, după absolvire, la BCS, apoi, prin 90, datorită competenței și ținutei sale intelectuale, îmi voi regăsi confratele în diplomația culturală, la Veneția și la Roma. Actualmente, este ministru consilier al Ambasadei noastre la
Doi poeți - Mihai Banciu by Mihai Banciu () [Corola-journal/Imaginative/3323_a_4648]
-
prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
curând, prin intermediul Letiției Ilea am primit cele mai recente cărți ale lui Andrei Zanca. Nu că Andrei Zanca ar mai fi avut nevoie de vreo recomandare, dar mă tem că în București șansele de a găsi volumele publicate la editurile Echinox și Grinta din Cluj-Napoca nu ar fi fost din cale afară de mari. Dacă volumul improvisation pour la marche sur l'eau (Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007) poate fi citit ca o curiozitate și ca un dublu exercițiu stilistic (ce altceva ar
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
de vreo recomandare, dar mă tem că în București șansele de a găsi volumele publicate la editurile Echinox și Grinta din Cluj-Napoca nu ar fi fost din cale afară de mari. Dacă volumul improvisation pour la marche sur l'eau (Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007) poate fi citit ca o curiozitate și ca un dublu exercițiu stilistic (ce altceva ar putea fi traducerea în limba franceză - altminteri excelentă, realizată chiar de Letiția Ilea - a versurilor unui poet român emigrat în Germania, publicată la
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
i-am semnalat, întîmplător, un articol pe care l-ar putea citi elevilor săi din clasa a opta, m-a întrebat ce revistă este și unde apare. Nu, nu o mai văzuse niciodată ...! Nu auzise nici de „Vatra”, nici de „Echinox”. Ce cultură poate insufla elevilor săi acest (sub-) produs al sistemului educațional universitar de azi? Dar gata cu văicărelile, scriitor român! Înapoi la masa de scris! Pentru ce, pentru cine? Pentru postumitatea pe care ți-o poți închipui cît vrei
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
Bențea nu am știut nimic. Aflu acum despre el, din datele pe care actuala ediție le furnizează, că i-a fost student, la Cluj, lui Marian Papahagi, care l-a format ca filolog și italienist, că a fost redactor la „Echinox" și mai târziu profesor de literatură la Universitatea din Oradea. S-a stins din viață, ca și Marian Papahagi, înainte de a fi împlinit 50 de ani. A scris o substanțială monografie despre Radu Petrescu și ar fi putut să scrie
O carte de idei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5989_a_7314]
-
viața literară „socialistă” a epocii, deloc străină - cum le plăcea multor corifei ai elitei să creadă- de bizantinismul societății Însăși. * Am cunoscut-o pe Marta Petreu În anii ’70, printr-un prieten comun. Îi dădeam cu acea ocazie, pentru revista Echinox, interviul luat de Mihai Sin, care avea să nemulțumească oficialitatea, deși pitit Într-o revistă studențească de provincie. Ne-am revăzut apoi prea rar, când Marta venea la București. „Dimineața tinerei doamne” aducea fireasca intensitate juvenilă, dar și pulsația unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
a fi plătite traducătorului În vorbirea engleză. În proporție de câteva procente conținutul povestirii a fost romanțat, motiv ca lectura să fie mai relaxantă În rest, corespunde adevărului, inclusiv teribila mea otrăvire cu peștele radioactiv. I CĂTEVA MINUTE DE RELAXARE Echinoxul de primăvară Își vestise debutul Într-un mod cu totul neașteptat; În zorii zilei de 21 martie 1971, puternice rafale de vânt Însoțite de lapoviță și ninsoare, ținuse Încordată atenția locuitorilor milenarei capitale Elene vreme de două ceasuri. Apoi, În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
topind gheața din jurul inimii! Deodată s-a auzit un zgomot ca un trăsnet - un car triumfal plin cu lume pestriță dăduse buzna pe gheață. Toți erau beți și uitaseră ce trebuiau să facă. Carul reprezenta cele două porți ale anului: Echinoxul de vară și cel de toamnă, porți deschizând căile pentru inaugurarea misterului, pentru că cei doi magicieni, Merlin și Osmond, stăpâneau energiile ascunse pentru lumina conștiinței. Veșnic în conflict și puși pe harță. Bărbați și femei beți cui, încoronați cu zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
și tăcere. Îmi era teamă să mă îndepărtez de prietenii și cunoscuții mei și să mă găsesc deodată în mulțimea transformată într-un dragon mișcător cu mii de fețe. Pe neanunțate apăru un alt car, colindând cu acel car al echinoxurilor. Carul nou reprezenta cele patru anotimpuri corespunzătoare vârstelor omului. Izbitura celor două care se resimți sub picioarele noastre ca un cutremur al corpului gheții. Se striga din toți plămânii: - Fugiți, gheața nu mai ține! Apa țâșnise pe undeva cu furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lucru pe care l-ați putea face în intervalul acesta în care cei doi se iubesc. Și, ca timp obiectiv, durează cam tot atât. De publicat, n-a publicat decât două-trei schițe în Amfiteatru și câteva poezii, destul de proaste, în Echinox. Nu-mi plac substanțele din care se filetează poezia: prea miros a eter, a ojă de unghii. Prea trebuie să mănânci din tine, ca Nastratin Hogea. Prozatorul adevărat mănâncă din alții. Doamne, nu mă mai satur de tine. Ne-am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
O atitudine inumană sau poate una filozofică! Oricum, un scop de neatins. Dormise cu geamul deschis. Era una din ultimele zile ale verii meteorologice. Prefera anotimpurile meteorologice celor astronomice: poți evita astfel să te pierzi În istoriile privind solstițiile și echinoxurile. Datele verii meteorologice sînt ușor de reținut: trei luni complete, iunie, iulie, august, și cu asta basta. Nu-ți complici existența, iar el nu ținea deloc să și-o complice pe a lui Încă și mai mult. Nu e comic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
for studying action in talk and text, Sage Publications, Londra, 2000. Dicționare: 1. BIDU VRANCEANU, Angela & all., Dicționar general de științe. Științele limbii. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1997. 2. MOESCHLER Jacques și REBOUL Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică,. Editura Echinox, Cluj Napoca, 1999. 3. SFEZ, Lucien Dictionnaire critique de la communication, Paris: Presses Universitaires de France, 1993. 4. FLEW Anthony, Dicționar de filosofie și logică, Editura Humanitas, București, 1996. 5. DUCROT, Oswald, SCHAEFFER, Jean-Marie, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
fotografii care s-au perindat pe meleagurile maramureșene, bisericile de lemn, veșmintele locuitorilor, toate astea au contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de curând și în românește, la Editura Echinox din Cluj), în care Maramureșului i se consacră cel mai mare număr de pagini. Gurile rele (cum sunt și eu considerat de unii...) ar spune că faima Maramureșului se datorează mai degrabă adolescenților maramureșeni care se prostituează în Bois de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
rău de alegere, căci, împrietenindu-mă cu regizorul Alexandru Dabija, care tocmai monta un spectacol cu D'ale carnavalului de Caragiale, îmi petreceam timpul liber la spectacole și chiar la repetiții. După experiența inegalabilă a "școlii ludice" de la revista studențească Echinox din Cluj, Teatrul Tineretului a avut darul de a amortiza plăcut șocul realității. Mai frecventam în primul meu an de învățământ un cenaclu al cadrelor didactice, destul de provincial, unde i-am cunoscut însă pe Lucian Strochi și Viorel Buruiană (prozatorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
coleg a anunțat în cancelarie că doi tineri îl caută "pe poetul Dumitru Chioaru". Unul dintre ei erai tu, dragă Adrian, sper că-ți mai aduci-aminte. A fost o zi norocoasă, căci întâlnirea cu tine a reactivat boema creatoare de la Echinox, cu interminabile discuții și glume despre poezie și lumea literară a anilor '80, pe care le aveam bătând frumoasa Piatră în lung și în lat sau în garsoniera ta dintr-un bloc de nefamiliști. Boema noastră era o formă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poeți trăiau cu aceeași fervoare ca și la București, Cluj, Iași sau Timișoara ideile generației '80. Noi, tinerii, aveam relații bune și cu mai "vârstnicii" scriitori Cristian Livescu și Emil Nicolae, transformând întâlnirile în adevărate sărbători intelectuale. Piatra Neamț rămâne, după Echinox, episodul cel mai frumos al juneții mele de poet, spre care privesc și azi cu nostalgie. De ce ai plecat de la Piatra Neamț la Sibiu...? De fapt, n-am plecat ci m-am întors de la Piatra Neamț acasă. Speram că, prin întoarcerea mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cercului Literar a lui Radu Stanca, Ion Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Balotă ș.a., care s-au format în apropierea lui Blaga. Nu-i puțin lucru să simți că ești chemat să continui această tradiție. Într-o anchetă din revista "Echinox" (nr. 11-12/ 1979), realizată de Nicolae Băciuț, la întrebarea " Cum trebuie să fie tânărul scriitor pentru a fi al generației sale și, în aceeași măsură, al tuturor timpurilor, adică a aparține literaturii în toată puterea cuvântului?" răspunsul tău este (îți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în aceeași măsură, al tuturor timpurilor, adică a aparține literaturii în toată puterea cuvântului?" răspunsul tău este (îți mai amintești?) cam sibilinic: "Poetul să se identifice cu cauza pentru care scrie". Care este (deci) cauza pentru care scrii? Ancheta din Echinox-ul la care te referi s-a numărat printre primele acte care au marcat "intrarea în scenă", cum își intitula Daniel Corbu volumul de debut, a generației '80. Eram pe atunci un entuziast în privința ideii de generație, dar încă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
diverse cânticele, a recitat poezii... Cică unul dintre ei l-a întrebat, ca din întâmplare: "Dar o poezie de Al. Cistelecan poți să ne spui?". "Cum să nu? a răspuns puștiul, vă spun două poezii publicate de Al. Cistelecan în "Echinox", prin 1973...! Dar cine nu-i știe poeziile? Pe mine mama m-a învățat...!" (Normal, poanta fusese bine regizată de câțiva prieteni! Mi-am imaginat contrarierea celui vizat de "poanta" prietenilor!). Meseria de critic (de poezie) seamănă puțin, totuși, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
n-am fost cercetat de ideea, necum de obsesia, plasamentului central în folosul afirmării, poate și pentru că pe vremea aceea locuiam și începeam să scriu la Cluj, oraș care era (este) un fel de capitală, în studenție am ucenicit la "Echinox", revista studențească pe care nu numaidecât din patriotism local ori din perspectivă pro domo o socoteam a fi cea mai bună, mă simțeam egal în toate cele (poate nu și talent) cu colegii de generație din București, din Iași, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dacă se va mai spune) că am fost tatăl scriitorilor Rareș și Vlad Moldovan, ceea ce n-ar fi deloc puțin lucru. La voi în casă, dacă e să luăm în calcul că și soția, Petronela, a fost membră în redacția "Echinox", nu se mai poate vorbi de întruniri de familie, ci de cenacluri literare. Și aici, vorba lui Marin Sorescu, pe care o redau aproximativ: "Dacă într-o cameră supraîncălzită și cu tavanul jos se pune la cale o competiție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unul pe care nu-l puteam acredita cu prestigiul "Nimic"-ului, cu atât mai puțin al "Totului", de vreme ce eu însumi n-am nici pregătirea, nici anvergura dialogului viu cu majestățile lor. "Mainimicul" sunt eu. Probabil. Ai lucrat în redacția revistei "Echinox", un certificat de calitate și de garanție pentru un scriitor, mai ales în acea vreme... Ai preluat ceva din atitudinea și din modelul "Echinox" la revista "Familia" pe care o conduci de vreo două decenii? Cât de mult contează "șeful
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]