982 matches
-
rezultatul deficienței percepțiilor noastre, incapabile să sesizeze o altă ordine. Întâlniri determinante: Vasile Dan, Katia, Ion Pop, scriitorii de la Echinox, Ștefan Aug. Doinaș. Cât de importante au fost (sunt) Clujul și "Echinoxul" în evoluția ta, ca om și scriitor? La "Echinox", am trăit revelația identității mele ca scriitor. Era un mediu tonifiant, fundamentat pe competiție onestă și spirit critic. "Echinox"-ul a fost un mediu al configurării spiritului creator. În egală măsură, grație înaltei pedagogii a Domnului Profesor Ion Pop, acel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Echinox, Ștefan Aug. Doinaș. Cât de importante au fost (sunt) Clujul și "Echinoxul" în evoluția ta, ca om și scriitor? La "Echinox", am trăit revelația identității mele ca scriitor. Era un mediu tonifiant, fundamentat pe competiție onestă și spirit critic. "Echinox"-ul a fost un mediu al configurării spiritului creator. În egală măsură, grație înaltei pedagogii a Domnului Profesor Ion Pop, acel mediu a fost generatorul unui etos inconfundabil. Ai obsesia negrului, două dintre cărțile tale sunt adevărate experiențe cromatice, aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
proprietarul vilei din Păcurari, cadou de la UniverSECUritate; azi, la mine s-ar prezenta, cu sarsanalele pline, amatorii de înscrieri la doctorat. Așa-mi trebuie.) Oleacă începuse a-i stingheri incipienta gloriolă ce-mi venea de la textouările din "Dialog", "Opinia studențească", "Echinox", "Cahiers d'Etudes Littéraires", "Caietele critice" ale "Vieții Românești". M-am ferit să public vreo carte? Nu, dar, de-mi reușea figura cu Ornea sau cu Florin Mugur, mi-ar fi pus otravă în supa italiană de la Casa Universitarilor. Alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
l-a dat imediat afară din redacție, din această pricină, nesuportând o astfel de concurență. Laurențiu Ulici i-a sprijinit debutul editorial la concursul Editurii Albastros, în 1978, cred că prima cronică la volum a scris-o Andrei Zanca, în Echinox, apoi Laurențiu Ulici, în România literară, Constanța Buzea, în Amfiteatru, Alexandru Piru ș.a. Numai că dintr-un volum normal de vreo 130 de pagini, trimis la editură, cenzura a lăsat o broșurică de 28 de pagini, poate cea mai subțire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o vinovăție sublimială a consimțirii de atunci, decât șușotind folcloric pe la colțuri sau la o bere cu amicii, ar însemna că nici nu s-au întâmplat vreodată. După cum știi foarte bine, Adrian Alui Gheorghe, eu am fost și la întâlnirile Echinoxului, fondat de poetul Ion Pop la Cluj, am citit la Cenaclul Junimea al lui Ovidiu Crohmălniceanu, dar și la Cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin, despre care ai scris și tu, am fost și la Cenaclul de Luni al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui. Mi se întâmplă, însă, tot mai frecvent să trăiesc sentimentul că am datoria să scriu acea carte necesară despre Cenaclul Flacăra, cum cineva ar trebui să scrie cartea firească despre Cenaclul de Luni, așa cum au apărut deja cele despre Echinox și Universitas, dar mi-e atât de greu s-o încep când nimic din jur nu mă solicită sau stimulează. Uite, tu mi-ai pus doar câteva întrebări și mi s-au rupt baierele amintirilor și apele nevoii de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Stereotipii și prejudecăți (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Andreia Roman (coord.), Hortensia Papadat-Bengescu. Vocația și stilurile modernității (Paralela 45, Pitești, 2007), Corin Braga (coord.), Concepte și metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007). A publicat studii și articole în revistele: Echinox, Apostrof, Vatra, Steaua, Dilema Veche, Adevărul literar și artistic, Dilemateca, Observator cultural etc. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, a PEN Club și a Asociației de Literatură Comparată din România. Din umbra viitorului luminos La începutul lui decembrie 1989 am
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
2003. 828. Norman Manea, Întoarcerea huliganului, Editura Polirom, Iași, 2003. 829. Mircea Eliade, Jurnal, vol. I (1941-1969), ediție Îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993. 830. Gib I. Mihăescu, Rusoaica, prefață de Cezar Petrescu, postfață de Marian Papahagi, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. 831. „Un intelectual cinstit - spune Adam Michnik În 1992 - trebuie să aibă În vedere că va avea de confruntat atacuri la fel de brutale și agresive ca și acelea ale antisemiților Împotriva evreilor. Intelectualul cinstit va avea și el de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
față, sclipind nu numai din diamante - o magie venind din tot ce se ascunde în spatele spectacolului bine regizat. Prezența îngerilor deghizați în sunete imperceptibile, în ecouri mici, umbre în spatele luminilor candelabrelor îngreunate cu cristale de munte. Poate o expresie a Echinoxului de iarnă, când ceva se schimbă în viața plantelor, care influențează secret viața și visele oamenilor neștiutori de proiectele din stele. A nins mult, și drumurile, dis-de-dimineață, au lucire de perle. Am visat busuioc înflorit, cu flori mici, albe. Îmi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fotografii care s-au perindat pe meleagurile maramureșene, bisericile de lemn, veșmintele locuitorilor, toate astea au contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de curând și în românește, la Editura Echinox din Cluj), în care Maramureșului i se consacră cel mai mare număr de pagini. Gurile rele (cum sunt și eu considerat de unii...) ar spune că faima Maramureșului se datorează mai degrabă adolescenților maramureșeni care se prostituează în Bois de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cazacu (red.), Texte dialectale Muntenia, II, București, 1975. TDO = B. Cazacu (red.), Texte dialectale Oltenia, București, 1967. TDRG = H. Tiktin, Rumänisch-deutsches Wörterbuch, I (1903), II (1911), III (1924), Bukarest. Verba = L. Pop (éditeur), Verba volant. Recherches sur l'oral, Cluj-Napoca, Echinox, 2004. ZF = " Ziarul Financiar".
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca. Debutează cu poezii la „Tribuna” în 1986, textele fiind însoțite de o recomandare a lui Victor Felea, iar editorial cu volumul Nisipuri cu pelerini, apărut în 1991. Mai e prezent în „Steaua”, „Echinox”, „Identitate” (Cluj-Napoca), „Rostirea românească” (Sibiu), „Cetatea culturală” (Cluj-Napoca) ș.a. Poezia lui Ț. se așază în descendența neomodernismului de filiație blagiană. Nisipuri cu pelerini fixează deja coordonatele pe care se vor situa și următoarele două cărți de versuri, prima sub titlul
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
Debutează cu critică literară la „Tribuna”, în 1968, iar editorial în 1975, cu volumul Incidențe. Mai colaborează cu recenzii, cronică literară, cronică de spectacol, studii de istorie literară, stilistică, eseuri, versuri la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Vatra”, „Transilvania”, „Flacăra”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Sur” (Málaga, Spania), „La Cité” (Bruxelles), „Atlas. Clujul liber”, „Cercetări de lingvistică” ș.a. A mai semnat Horia Blându, Maria Pop, Valer Tarcu. După 1990 e prezent la simpozioane și conferențiază la Bruxelles, Heidelberg
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
sau la repetiții ce subliniază credințele și trăirile proprii. SCRIERI: Frunze galbene pe acoperișul ud, București, 1969; Dramaturgia lui Cehov, București, 1972; Podul fără felinar, București, 1974; Evadarea, București, 1977; Cântece barbare, București, 1980; Motelul, Iași, 1980; Catharsis, Cluj-Napoca, 1981; Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în Teatru, pref. trad., București, 1970; F.M. Dostoievski, Opere, vol. XI: Jurnalul unui scriitor, introd. Ion Ianoși, București, 1974; B.V. Tomașevski, Teoria literaturii. Poetica
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
o va absolvi în 1967. Se afirmă în cadrul Cercului de teorie și istorie literară, iar în 1966 debutează în revista „Steaua”, unde în 1970 va fi angajat redactor. Mai colaborează cu însemnări, cronici literare, studii și eseuri la „Tribuna”, „Făclia”, „Echinox”, „Utunk”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare” ș.a. Participă la realizarea unor volume colective: 9 pentru eternitate (1977) și Pagini transilvane. În colecția „Restituiri” editează în 1974 o antologie din memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction, intitulată Sub feeria lunii. Primul
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
viața literară „socialistă” a epocii, deloc străină - cum le plăcea multor corifei ai elitei să creadă- de bizantinismul societății Însăși. * Am cunoscut-o pe Marta Petreu În anii ’70, printr-un prieten comun. Îi dădeam cu acea ocazie, pentru revista Echinox, interviul luat de Mihai Sin, care avea să nemulțumească oficialitatea, deși pitit Într-o revistă studențească de provincie. Ne-am revăzut apoi prea rar, când Marta venea la București. „Dimineața tinerei doamne” aducea fireasca intensitate juvenilă, dar și pulsația unei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aici în 1942. Colaborează cu poezie și critică literară la „Pagini literare”, „Luceafărul”, „Vremea”, „Lupta Ardealului”, „Tribuna nouă”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Caiete critice”, „Utunk”, „Korunk” ș.a. A mai semnat Paul Lucian sau cu inițiale. Debutul editorial, cu volumul de versuri Murmurul străzii (1955), este precedat de prezența cu poeme în culegeri colective: Veac 20 (1947), Zece poeți tineri (1950
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
mai întâi în satul natal, apoi la Liceul „Unirea” din Brașov (1958-1962) și la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj (1962-1965), unde urmează și cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura română (1965-1970). Este membru fondator al cenaclului și revistei „Echinox”, unde lucrează ca redactor (1968-1970). Va fi funcționar la Centrala Cărții din București (1970-1971), redactor la Editura Enciclopedică Română (1971-1973) și la revistele „Flacăra” (1973- 1974), „Amfiteatru” (1974-1988) și „Secolul 20” (1988-1989). După ce, în 1989, se stabilește la Paris, devine
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
studențească” ș.a. Încă de la titlul ce trimite, poate oarecum forțat, la noțiunea-cheie a lui Anaximandru, Apeiron, volumul de debut apărut în 1971 trădează fascinația pentru fața nevăzută a lucrurilor, pentru starea primordială a ființei. Blagian ca mai toți poeții de la „Echinox”, dar fără vocația metafizică a maestrului, F. evocă nevroza de adaptare a tânărului de la țară, senzual și frust, confruntat cu spațiul citadin alienant. Dacă nostalgia rurală, a fabulosului pământ natal identificat drept Țară a Nordului rămâne un reper constant al
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
Borchert, Erwin Heimann, Rolf Hochhuth, Hölderlin, R.M. Rilke, Walter von der Vogelweide, dar și studii, articole și eseuri despre Friedrich Dürrenmatt, H. Gogelmann, Roman Jakobson, Ernst Jünger, Herbert Meier, Gerda Zeltner. Colaborează frecvent la „Steaua”, „Tribuna”, „Secolul 20”, „România literară”, „Echinox”, „Vatra” ș.a. Publică, de asemenea, studii și articole privind limba germană, cu precădere germana veche (Althochdeutsch, 1985), semnând și un Curs practic de limba germană etc. După 1989 se angajează în activitatea politică, din ianuarie 1994 devenind ambasador al României
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
a luat doctoratul în filologie în 1976. În 1990 devine profesor la Facultatea de Jurnalistică a Universității din Timișoara. Pentru o scurtă perioadă de timp (1990-1991) a fost și directorul Teatrului Național din Timișoara. A colaborat la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Echinox”, „Viața românească”, „România literară”, „Caiete critice” ș.a. Debutează cu însemnări critice în „Scrisul bănățean” (1963). Sporadic, la începutul activității publicistice, a semnat cu numele Dan Cornavin. Editorial, debutul său îl constituie aparatul critic la Povestea vorbei de Anton Pann, ediție
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
care înglobează într-o manieră apăsat clișeistică realitățile colectiviste ale satului românesc. În următorul volum colectiv, G. semnează câteva nuvele care le continuă tematic pe cele dinainte, fiind legate tot de lumea satului: Cântec de război, Un diagnostic ratat, Semnul echinoxului și O pasiune inexplicabilă. Eroul din Cântec de război, un individ traumatizat, ajunge să confunde planul trecutului cu prezentul, spațiul imaginar cu cel real. Confuzia este transpusă alegoric în încheierea, de-a dreptul expresionistă, a nuvelei: personajul sapă o groapă
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
confunde planul trecutului cu prezentul, spațiul imaginar cu cel real. Confuzia este transpusă alegoric în încheierea, de-a dreptul expresionistă, a nuvelei: personajul sapă o groapă care să îl ferească de inamic, act elementar și, prin aceasta, pur simbolic. Semnul echinoxului reprezintă o ruptură față de proza anterioară, prin folosirea persoanei întâi și prin alegerea unui final care pune totul sub semnul incertitudinii. Cu poeziile din Mai jos cu o noapte, G. va contura un eu liric neadaptat la real, care încearcă
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
o experiență de editor particular, cu o editură cu profil enciclopedic. Debutează în revista „Viața studențească” (1968) cu publicistică pe subiecte culturale, din 1969 colaborând cu cronici și articole literare la „Viața românească”, „Universitas”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Dreptatea”, „România liberă”, „22”, „Cotidianul”, „Zum” (New York). A fost distins cu Premiul pentru critică și eseistică în cadrul Colocviului Național Studențesc de Literatură (1970). Debutează editorial cu volumul de eseuri și studii Fascinația
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
economistă, și al lui Ioan Dragolea, jurist. A fecventat clasele primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, iar după bacalaureat și după stagiul militar, devine student (în 1975) al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Participă la cenaclul Echinox și se integrează grupului de tineri scriitori din jurul revistei studențești cu același nume, în paginile căreia debutează cu eseul Caragiale în patru timpi (1977). Se atașează îndeosebi de profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Ion Vartic, Doina Curticăpeanu. După licență, este
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]