4,278 matches
-
nu numai, să se țină seama atât de fondul economic al tranzacției, cât Și de forma juridică a acesteia. Ideea mai sus exprimată este exemplificată, din punctul de vedere al reglementării contabile, prin OMFP nr. 3055/2009, unde este nuanțată echitatea care trebuie realizată în scopul respectării atât a normelor juridice, cât Și a realității economice: „Pentru ca informațiile să prezinte în mod credibil evenimentele Și tranzacțiile, este necesar ca acestea să fie contabilizate Și prezentate în concordanță cu fondul lor Și
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
greu să păstreze o poziție socială privilegiată doar pe baza diplomelor. Afirmația comună potrivit căreia diplomele obținute astăzi reflectă mult mai puțin merit decât cele dobândite în mediul mult mai competitiv al universităților comuniste ascunde nu doar o judecată de echitate socială, ci și frustrarea provocată de erodarea avantajelor apartenenței la minoritatea educată. Masificarea învățământului superior a afectat profund realitatea instituțională a universităților românești, care a devenit spațiul de manifestare al unor acute competiții și contradicții. În ciuda unor pretenții formale la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lungă de timp nu s-a dovedit sustenabil. Sustenabilitatea nu se referă doar la probleme legate de mediu, ci și la aspecte sociale și economice. „La origine, dezvoltarea durabilă s-a referit la mediul Înconjurător. Pe urmă, creșterea economică și echitatea socială au fost adăugate la calitatea mediului”.<footnote Bosetti, V., Gerlagh, R. et al. (2009), Modelling Sustainable Development: Transitions to a Sustainable Future, Edward Elgar Publishing Limited, UK. footnote> O simplă măsurare a PIB-ului nu spune nimic despre calitatea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În timp util, ceea ce sporește gradul de Încredere, din partea statelor membre, că obiectivele propuse vor putea fi Îndeplinite. Este un moment de răscruce În orientarea Europei către un model de dezvoltare bazat pe inovativitate, inteligență, cunoaștere, ecologie, spirit antreprenorial și echitate. În acest mecanism, dimensiunea și rolul factorului uman sunt primordiale, iar măsurile luate pentru stimularea creativității, responsabilității și determinării, vor crea premisele unui climat de Încredere În potențialul intelectual al omului, În condițiile mutării accentului de la utilizarea extensivă a resurselor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de sentimentele celuilalt, înainte de a acționa”). 5. Responsabilitate: această scară identifică persoanele cu un caracter onest, responsabile și conștiincioase („Din respect pentru vecini, fiecare trebuie să întrețină spațiul din fața casei sale”). 6. Socializare: indică nivelul de maturitate și spiritul de echitate sociale la care a ajuns individul („Înainte de a acționa, încerc să prevăd reacțiile prietenilor mei”) 7. Autocontrol: evaluează gradul și suficiența dominării de sine și absența impulsivității și egocentrismului („Examinez o problemă din toate punctele de vedere, înainte de a lua
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
adopta niște poziții susceptibile de a-i atrage niște favoruri în vederea obținerii unei pensii; oricum acest lucru nu justifică integru teza... în spiritul maestrului ei, ea consideră că credința în Dumnezeu presupune două lucruri: practicarea religiei predecesorilor și aspirația către echitate în viață... Ceea ce permite reducerea mesajului creștin la puțin lucru - în ce-l privește, Montaigne redusese și el la niște moșteniri religia Regelui său, și a doicii sale, afirmând în Apologia lui Raymond Sebond că a fi creștin înseamnă a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dorințelor electoratului, fie de a crea variante noi. O abordare alternativă definește i.p. printr-un sistem de valori definitorii pentru o viață bună, precum, de exemplu, șansele de autodezvoltare, participarea la deciziile sociale, egalitatea de șanse sau justiția și echitatea socială (vezi calitatea vieții, participare și dezvoltare socială, valori ale dezvoltării sociale: egalitatea oportunităților educaționale și sociale și valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială). În definirea i.p. este relevant, de asemenea, și nivelul la care se ia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bună, precum, de exemplu, șansele de autodezvoltare, participarea la deciziile sociale, egalitatea de șanse sau justiția și echitatea socială (vezi calitatea vieții, participare și dezvoltare socială, valori ale dezvoltării sociale: egalitatea oportunităților educaționale și sociale și valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială). În definirea i.p. este relevant, de asemenea, și nivelul la care se ia decizia. Ceea ce pentru un anumit tip de decizie poate fi i.p., pentru un alt tip poate constitui un interes de grup sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nedorit, și trecerea de la auto-învinovățirea pentru situația respectivă la blamarea sistemului - proces care a primit titulatura de eliberare cognitivă (McAdam, 1982). Aceasta presupune anumite moduri de a vedea lumea, de a evalua situațiile de viață din punctul de vedere al echității lor și de a atribui cauze inechităților percepute. Seturile de „credințe și semnificații orientate către acțiune care inspiră și legitimează acțiunile și campaniile organizațiilor mișcărilor sociale” (Snow și Benford, 2000, p. 614) au fost denumite „cadre ale acțiunii colective”. Acestea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
faptul că îndeplinirea obiectivelor m.s. contribuie, în cele mai multe cazuri, la dezvoltarea socială. Gamson (1992) a opinat că toate mișcările sociale promovează „cadre ale injustiției sociale”, care identifică și, eventual, atribuie, anumite situații ca fiind inechitabile (vezi valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială). Acest enunț este valabil pentru mișcările tradiționale, recunoscute pentru țintele lor materialiste, cum este cazul mișcării muncitorești, al mișcărilor țărănești din țările în curs de dezvoltare sau al diverselor mișcări de eliberare socială din diverse epoci și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai sigură cale de a pune capăt sărăciei și a construi o lume pașnică și sigură. Pe aceste principii se bazează progresul umanității. Șase din cele opt ODM pot fi atinse prin garantarea drepturilor copiilor la sănătate, educație, protecție și echitate. Aceste obiective vor fi atinse doar dacă drepturile fiecărui copil vor fi respectate. Astfel, activitatea pe care UNICEF o derulează în folosul copiilor deține un rol important în procesul de realizare a acestor obiective. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
argumentată din perpectiva modelelelor economice, gradul în care e necesară intervenția statului este o problemă normativă, morală. Care este gradul de intervenționism adecvat și ce tipuri de intervenții sunt necesare - iată întrebări ale căror răspunsuri depind de modelele de justiție (echitate) socială la care aderă o societate. Modelele de justiție socială stau la baza formulării ideologiilor politice și la definirea - în termeni operaționali - a obiectivelor sociale generale. Formularea obiectivelor în termeni operaționali (deci măsurabili) impune, cu necesitate, depășirea nivelului valoric-normativ și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în sănătate pentru eficiența serviciilor, libertatea de alegere a prestatorilor, corelarea finanțării cu nivelul economiei; r. în asistența socială prin trecerea de la programe cu eligibilitate universală la programe orientate către categorii specifice ale populației; în domeniul pensiilor, restabilirea echilibrului financiar, echitate generală și complementarea sistemului de plăți în flux (PAYG) cu fonduri capitalizate; asupra ocupării forței de muncă și șomajului, deplasarea accentului de la măsuri pasive la cele active și, în fine, armonizarea legislației muncii cu acquis-ul comunitar (Isărescu, 2001, pp. 104-108
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reducere a disparităților regionale, cu precădere a așa-numitului knowledge divide. Date fiind însă implicațiile multiple, el constituie un instrument care determină dezvoltarea socială la modul general, în toate aspectele sale, în sensul contemporan al termenului, implicând deopotrivă sustenabilitate, participare, echitate, egalitate de acces și creștere. Repere istorice Primul t. a apărut cu suport guvernamental, în 1985, la Velmdalen, în Suedia. În următorii patru ani, până în 1989, numărul t. din Scandinavia au ajuns la 40. În noiembrie 1993, numărul t. din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
urmare a conflictelor militare sângeroase care au marcat sfârșitul statului iugoslav. Orizontul de așteptare al Balcanilor de Vest este același ca și cel al țărilor din regiune în anii ’90, anume integrarea în structurile euro-atlantice. V Valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială - Gabriela Neagu Dezvoltarea socială (vezi dezvoltare socială) este un proces complex de schimbare economică și socială care are în centrul ei un sistem de valori fundamentale: egalitate, echitate, eficiență, justiție socială etc. Prin procesul de schimbare sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
integrarea în structurile euro-atlantice. V Valori ale dezvoltării sociale: echitate și justiție socială - Gabriela Neagu Dezvoltarea socială (vezi dezvoltare socială) este un proces complex de schimbare economică și socială care are în centrul ei un sistem de valori fundamentale: egalitate, echitate, eficiență, justiție socială etc. Prin procesul de schimbare sunt așteptate, în general, rezultate pozitive, dar este luată în calcul și apariția unor efecte negative la nivelul social și individual. Consecințele acestora din urmă pot fi diminuate dacă la nivelul societății
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
procesul de schimbare sunt așteptate, în general, rezultate pozitive, dar este luată în calcul și apariția unor efecte negative la nivelul social și individual. Consecințele acestora din urmă pot fi diminuate dacă la nivelul societății funcționează norme, reguli bazate pe echitate și justiție socială. Justiția socială reprezintă, astfel, o modalitate de a distribui resursele (dintotdeauna mai limitate în raport cu nevoile indivizilor) în funcție de anumite criterii (status, libertate, merite, eforturi etc.) Preocupările pentru menținerea unui echilibru între evoluția, schimbarea socială, între eficiență și competitivitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială. Justiția socială reprezintă, astfel, o modalitate de a distribui resursele (dintotdeauna mai limitate în raport cu nevoile indivizilor) în funcție de anumite criterii (status, libertate, merite, eforturi etc.) Preocupările pentru menținerea unui echilibru între evoluția, schimbarea socială, între eficiență și competitivitate economică și echitate și justiție socială au o istorie bogată. Dovada o constituie și faptul că termenii de justiție și echitate provin din latină: justiția, derivat de la justus, care înseamnă „dreptate, bunătate” și echitate, deviat de la aequitas, care înseamnă „potrivire, dreptate, cumpătare”. De
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumite criterii (status, libertate, merite, eforturi etc.) Preocupările pentru menținerea unui echilibru între evoluția, schimbarea socială, între eficiență și competitivitate economică și echitate și justiție socială au o istorie bogată. Dovada o constituie și faptul că termenii de justiție și echitate provin din latină: justiția, derivat de la justus, care înseamnă „dreptate, bunătate” și echitate, deviat de la aequitas, care înseamnă „potrivire, dreptate, cumpătare”. De asemenea, cele mai importante lucrări din filosofie, - Republica (Platon) și Etica Nicomahica (Aristotel) - sunt consacrate în mare parte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
evoluția, schimbarea socială, între eficiență și competitivitate economică și echitate și justiție socială au o istorie bogată. Dovada o constituie și faptul că termenii de justiție și echitate provin din latină: justiția, derivat de la justus, care înseamnă „dreptate, bunătate” și echitate, deviat de la aequitas, care înseamnă „potrivire, dreptate, cumpătare”. De asemenea, cele mai importante lucrări din filosofie, - Republica (Platon) și Etica Nicomahica (Aristotel) - sunt consacrate în mare parte analizei a ceea ce ar trebui să fie o societate justă și echitabilă. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
eforturile, meritele sale) și justiție corectivă (aplicabilă în situații de inegalitate dintre indivizi, dintre indivizi și stat, care presupune intervenția unei a treia părți în procesul de schimb, realizată pe baza unor norme morale sau politice). Ideile asupra justiției și echității în lumea medievală au evoluat sub semnul contradicției dintre curentul teologic, religios și tendințele laice. De la începuturile creștinismului, Biserica a asociat justiția cu divinitatea, iar inegalitățile dintre oameni erau, în viziunea Bisericii, rezultatul voinței lui Dumnezeu. Deși oamenii sunt egali
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu numai la Rousseau, ci și la J. Lock și I. Kant va fi reluată în a doua jumătate a secolului XX de către J. Rawls în celebra sa lucrare Teoria justiției, unde va elabora o teorie a justiției bazată pe echitate. Echitate vs libertate: perspective liberale Scopul justiției sociale constă în a reduce inegalitățile sociale, economice, politice dintre oameni, rezultate ca urmare a modului de funcționare a principalelor instituții ale societății. Pentru unii dintre susținătorii liberalismului (J.S. Mill, A. Smith, F.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
numai la Rousseau, ci și la J. Lock și I. Kant va fi reluată în a doua jumătate a secolului XX de către J. Rawls în celebra sa lucrare Teoria justiției, unde va elabora o teorie a justiției bazată pe echitate. Echitate vs libertate: perspective liberale Scopul justiției sociale constă în a reduce inegalitățile sociale, economice, politice dintre oameni, rezultate ca urmare a modului de funcționare a principalelor instituții ale societății. Pentru unii dintre susținătorii liberalismului (J.S. Mill, A. Smith, F. Hayek
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Pop, 2002, p. 413). Există însă și liberali care adoptă o poziție mai puțin radicală. Funcționarea liberă a pieței este foarte importantă și în concepția lor, dar nu exclud măsuri de intervenție care să asigure un echilibru între eficacitate și echitate. Problema pe care și-o pun unii dintre susținătorii liberalismului este aceea că societatea de piață este în măsură să producă, în mod automat, diferențiere socială, considerată a fi o caracteristică specifică a economiei de piață la fel ca și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca virtute, „justiția este prima virtute a instituțiilor sociale așa cum este adevărul pentru sistemele de gândire” (J. Rawls, apud Pop, 2002, p. 412), iar legile și instituțiile unei societăți nu pot fi acceptate decât dacă sunt juste. Fundamentarea justiției ca echitate, în concepția lui J. Rawls, are la bază două principii: principiul libertății, potrivit căruia „orice individ este îndreptățit la cea mai comprehensivă libertate de bază, care să fie compatibilă cu același tip de libertate pentru ceilalți indivizi” (J. Rawls, apud
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]