9,499 matches
-
poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
impunerea unor taxe judiciare de timbru, prin Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Curtea a arătat că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. De asemenea, Curtea a reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
a persoanei solicitate, aflată în stare de deținere în statul solicitant), trebuie avut în vedere faptul că citarea/informarea unei persoane cu privire la soluționarea cauzei sale având ca obiect recunoașterea și punerea în executare a unei hotărâri penale străine nu echivalează cu prezența acesteia la termenul acordat. Totodată, această procedură presupune realizarea de către instanță a unei activități procesuale de statuare în ceea ce privește soluționarea unei situații procesuale, dar și analiza îndeplinirii unor condiții de drept substanțial, ceea ce presupune
DECIZIA nr. 13 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270660]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că depășirea de către instanța de control judiciar, în cadrul operațiunii de rejudecare, a ceea ce a constituit obiectul judecății anterioare, finalizată cu hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac, echivalează cu extinderea nejustificată a competenței sale funcționale. Or, aceste considerente nu sunt suficiente, în raport cu obiectul sesizării actuale, pentru a conduce la o interpretare a art. 105 alin. (2) din Codul penal, care se referă strict la anularea liberării
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că depășirea de către instanța de control judiciar, în cadrul operațiunii de rejudecare, a ceea ce a constituit obiectul judecății anterioare, finalizată cu hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac, echivalează cu extinderea nejustificată a competenței sale funcționale. Concluzionând, s-a apreciat că instanța de apel nu are posibilitatea de a examina îndeplinirea de către condamnat a condițiilor de acordare a liberării condiționate, în raport cu pedeapsa rezultantă stabilită prin sentința
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
a permis atașarea la documentație, în lipsa titlului de proprietate, a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeași forță juridică, iar în lipsa acestor documente, a adeverinței emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole, nu echivalează cu nerespectarea prevederilor constituționale învederate, pe perioada activității legii în forma contestată. Întrucât normele legale criticate nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autoarea excepției, se apreciază că nu poate fi reținută nici incidența în cauză a prevederilor art. 53 din
DECIZIA nr. 621 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270164]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 iulie 2019, paragraful 57). ... 80. Raportat la cauza de față, Curtea constată că autorul obiecției de neconstituționalitate indică patru modificări ale legii - operate la nivelul Camerei Deputaților - care ar echivala cu încălcarea principiului bicameralismului. ... 81. Cu privire la prima modificare, Curtea reține că eliminarea unei contravenții prevăzute de art. 68 (forma Senatului) din cele nouă existente nu este o problemă care ar pune în discuție încălcarea principiului bicameralismului. Camera decizională
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
excepției, fără a cuprinde și textele constituționale de referință. ... 14. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța constituțională s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o
DECIZIA nr. 267 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272181]
-
polițiști, iar interdicțiile prevăzute de art. 42-45 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt similare celor stabilite în sarcina judecătorilor și procurorilor prin dispozițiile art. 5-10 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Or, pensia de serviciu echivalează cu o compensație a rigorilor regimului special căruia trebuie să i se supună anumite categorii de salariați. ... 8. Consideră că este profund inechitabilă și în vădită contradicție cu scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea pensiei de serviciu eliminarea, fără nicio
DECIZIA nr. 262 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272313]
-
în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.289D/2019, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile
DECIZIA nr. 63 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272215]
-
la soluția normativă care constituie obiectul prezentei sesizări, întrucât aceasta instituie un privilegiu, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, potrivit căreia „privilegiul se definește ca un avantaj sau favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 387 din 6 iunie 2017). ... 44. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 32
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
al nivelului ierarhic al parchetului - , se poate constata că S.I.I.J., potrivit art. 88^1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, a fost înființată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 171. Numirea în cadrul S.I.I.J. nu echivalează cu păstrarea gradului profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că, potrivit art. 88^6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004, după data încetării activității în cadrul S.I.I.J., procurorii reveneau în
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a stabilit că instituirea unor condiții procedurale pentru exercitarea dreptului de sesizare a instanței nu echivalează cu încălcarea art. 21 din Constituție, referitor la accesul liber la justiție. S-a reținut, astfel, că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a dreptului de acces liber la justiție. Mai mult, Curtea a
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare. Constatarea inactivității unui partid politic în condițiile de mai sus echivalează cu constatarea încetării existenței acestuia și reprezintă una dintre cauzele pentru care Ministerul Public poate formula cerere de dizolvare a partidului politic. ... 18. În esență, Curtea reține că nemulțumirea autorului excepției rezidă în faptul că reglementarea criticată nu permite oricărui
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
termenul de prezentare la plată va fi cel stabilit de legea locului plății. ... 27. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 32 Prezentarea unui cec la instituția de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare la plată. ... 28. Articolul 32^1 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 32^1 Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înțelege procedeul informatic
LEGE nr. 182 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256565]
-
art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, statuând că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale
DECIZIA nr. 631 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256712]
-
juridic care are la bază manifestarea lor de voință, încălcând principiul libertății comerțului. Prin urmare, a interveni și a institui o lege care să modifice în totalitate produsele comercianților și prețul contractului, după negocierea lui de către părți, nu poate echivala cu respectarea principiului economiei libere de piață. ... 13. Se susține că art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (5), art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 77/2016 retroactivează, întrucât permit stingerea tuturor datoriilor, atât a celor deja
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
acestea, noile cazuri de impreviziune reglementate de legiuitor nu se pot aplica retroactiv, întrucât nu erau în vigoare la data încheierii contractelor respective. Aplicarea prezumțiilor de impreviziune reglementate prin Legea nr. 52/2020 contractelor încheiate anterior intrării sale în vigoare ar echivala cu o aplicare retroactivă, contrară dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) și ale art. 147 alin. (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 19. Se subliniază că legea, în ansamblul său, încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară. (3^1) Pe perioada notificării, precum și pe perioada soluționării cererilor prevăzute la art. 7 și 8, este interzisă înscrierea în Biroul de
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
se întrunește un asemenea acord, va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 stabilește că aceasta reprezintă o ultimă soluție aplicabilă în situația constatării impreviziunii, astfel că părțile trebuie să depună toate diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
absolut. Prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituțională a stabilit că instituirea unor condiții procedurale pentru exercitarea dreptului de sesizare a instanței nu echivalează cu încălcarea art. 21 din Constituție, referitor la accesul liber la justiție. S-a reținut, astfel, că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie o încălcare a dreptului de acces liber la justiție. Mai mult, Curtea a
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
marginea părții carosabile în apropierea locului accidentului, iar el a plecat din zonă. S-a motivat, invocându-se art. 77 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, că părăsirea locului accidentului nu echivalează cu modificarea stării locului accidentului, deoarece ultima ipoteză se referă la schimbarea caracteristicilor suprafeței unde a avut loc accidentul, iar nu la schimbarea poziției autoturismului. Prin Decizia penală nr. 768 din 9 noiembrie 2018, Curtea de Apel Iași a considerat
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
de vârstă este un bun, ceea ce înseamnă că persoana în cauză nu poate fi lipsită de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică. Or, întreruperea, prin legea criticată, a acordării acestei prestații sociale după ce a fost dobândită echivalează cu o confiscare în lipsa unei cauze legitime, de utilitate publică. Se subliniază că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care suspendarea sau diminuarea unor prestații sociale nu a fost cauzată de modificări ale situației personale
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
19 martie 2007), cu privire la soluționarea de către instanțe, pe fond, a cererilor nerezolvate de către entitățile învestite conform Legii nr. 10/2001, prin care s-a statuat că lipsa răspunsului unității deținătoare, respectiv al entității învestite cu soluționarea notificării echivalează cu refuzul restituirii imobilului, iar un asemenea refuz nu poate rămâne necenzurat, pentru că nicio dispoziție legală nu limitează dreptul celui care se consideră nedreptățit de a se adresa instanței competente, ci, dimpotrivă, însăși Constituția prevede, la art. 21 alin.
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
moment], în termenul de 60 de zile, nu se poate refuza persoanei îndreptățite dreptul de a se adresa instanței competente, respectiv tribunalului, pe motiv că plângerea ar fi prematur introdusă sau inadmisibilă. În această privință, absența răspunderii persoanei juridice deținătoare echivalează cu un refuz de restituire a imobilului, care trebuie cenzurat de tribunal tot în condițiile procedurii speciale. Sub acest aspect, trebuie avut în vedere că, pentru cazul când restituirea în natură nu este posibilă, s-a reglementat, prin art. 26
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]