5,967 matches
-
ideea parcurilor naționale a introdus conceptul valorii intrinseci a naturii ca ceva care merită a fi conservat, În forma naturală, pentru plăcerea estetică a oamenilor. De-abia mai târziu parcurile naționale au fost privite drept o modalitate de a conserva ecosistemele naturale, pentru a spori funcționarea normală a sistemelor care sprijină viața pe Pământ. Sistemul de parcuri naturale ale Amazonului este un bun exemplu pentru aceasta a doua categorie. Ideea parcurilor transfrontaliere este chiar mai radicălă În concepție și destinație. Să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât cele statale - că ele există a priori și dincolo de orice frontieră politică, meritând să fie reconectate și menținute ca sisteme integrale. Europa este lider În promovarea parcurilor transfrontaliere, cu toate că și națiunile africane au făcut progrese semnificative. Ideea potrivit căreia ecosistemele naturale trebuie reunite iar guvernele au responsabilitatea să conlucreze În crearea unui spațiu transnațional și administrarea lui, ar fi fost de neimaginat cu numai câțiva ani În urmă. Din nou, așa cum am văzut În cazul extinderii drepturilor universale ale omului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai sunt soluția atunci când administrăm atât afacerile umane, cât și relația noastră cu lumea naturală. Parcurile transfrontaliere ale păcii sunt administrate În mod cooperativ de către țările implicate. Obiectivele includ: Să sprijine conservarea coperativă pe termen lung și biodiversitatea, serviciile pentru ecosisteme, valorile naturale și culturale transfrontaliere, promovarea administrării ecosistemelor la nivelul peisajului, prin planificarea integrală bioregională a folosirii și administrării teritoriului; promovarea Încrederii, Înțelegerii, reconcilierii și cooperarii Între țări, comunități, agenții și alte entități și persoane interesate; prevenind și/sau rezolvând
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cât și relația noastră cu lumea naturală. Parcurile transfrontaliere ale păcii sunt administrate În mod cooperativ de către țările implicate. Obiectivele includ: Să sprijine conservarea coperativă pe termen lung și biodiversitatea, serviciile pentru ecosisteme, valorile naturale și culturale transfrontaliere, promovarea administrării ecosistemelor la nivelul peisajului, prin planificarea integrală bioregională a folosirii și administrării teritoriului; promovarea Încrederii, Înțelegerii, reconcilierii și cooperarii Între țări, comunități, agenții și alte entități și persoane interesate; prevenind și/sau rezolvând tensiunile, inclusiv pe cea care rezultă din chestiuni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să fie administrate În Întregul lor și nu separate În bucăți În conformitate cu frontiere politice arbitrare, este o reflecție a măsurii În care analiza sistemelor s-a Încetățenit În gândirea științifică și politică. Numai reunind rețeaua profundă de relații care permit ecosistemelor naturale să funcționeze În mod corespunzător pot mediile naturale să fie conservate cu adevărat. De exemplu, o zona mare continuă și nerestricționată este adesea esențială pentru a menține o populație minimă, viabilă a unei anumite specii - În special carnivorele mari
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Conservaționiștii și activiștii pentru pace au promovat În mod activ ideea creerii unui parc al păcii transfrontalier ca o modalitate de micșorare a tensiunilor la granița dintre cele două țări și pentru a crea o bază de cooperare În administrarea ecosistemelor comune, În speranța că o astfel de cooperare s-ar putea extinde Încluzând schimburi politice, culturale și comerciale lărgite. Cooperarea transfrontalieră Între cele două țări este În creștere ușoară, dar mai este mult până la crearea unei structuri formale care să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
când polonezii au avut nevoie de o specie rară de pin, cei din Bielorusia le-au dat pomii. Totuși, până când gardul nu este Îndepărtat bizonul poate să hoinărească liber prin pădurea primitivă, nu va putea Începe procesul de reunire al ecosistemelor 85. Reunirea ecosistemelor este o idee revoluționară, În special atunci când pune frontierele naturale deasupra celor naționale. Parcurile păcii transfrontaliere chestionează Încă una dintre premisele fundamentale ale erei moderne - sanctitatea proprietății private. Cu parcurile păcii, mai vechiului „al meu versus al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
avut nevoie de o specie rară de pin, cei din Bielorusia le-au dat pomii. Totuși, până când gardul nu este Îndepărtat bizonul poate să hoinărească liber prin pădurea primitivă, nu va putea Începe procesul de reunire al ecosistemelor 85. Reunirea ecosistemelor este o idee revoluționară, În special atunci când pune frontierele naturale deasupra celor naționale. Parcurile păcii transfrontaliere chestionează Încă una dintre premisele fundamentale ale erei moderne - sanctitatea proprietății private. Cu parcurile păcii, mai vechiului „al meu versus al tău” este Înlocuit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scorojit, PIM, 2016). Dislocat din confortabilul sentiment, inventat de cartezieni dar absolutizat de moderniști, al supremației unui eu intens conștient de sine și care își subordona lumea, eul postmodernității se știe instabil, discontinuu, incapabil să controleze geneza sa dintr-un ecosistem sau dintr-un amestec confuz de stări. Mutant, perpetuu emergent, el este mereu surprins doar Între două posibilități: „Există întotdeauna o altă posibilitate/ cea a luminii împletită în jurul trupului/ sau cea a umbrei suprapuse perfect/ pe ceea ce sunt în momentul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
scorojit, PIM, 2016). Dislocat din confortabilul sentiment, inventat de cartezieni dar absolutizat de moderniști, al supremației unui eu intens conștient de sine și care își subordona lumea, eul postmodernității se știe instabil, discontinuu, incapabil să controleze geneza sa dintr-un ecosistem sau dintr-un amestec confuz de stări. Mutant, perpetuu emergent, el este mereu surprins doar Între două posibilități: „Există întotdeauna o altă posibilitate/ cea a luminii împletită în jurul trupului/ sau cea a umbrei suprapuse perfect/ pe ceea ce sunt în momentul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
dărăpănate, într-un mediu invadat de gunoaie, bântuite de paludism, miasme și spaime biologice. Atins parcă de farmecul descompunerii și al mucegaiului, autorul insistă cu voluptate asupra mizeriei și vulgarității, pictând cu migală, deși fără plan, tabloul dezolant al unui „ecosistem” închis. În această lume bolnavă, în care „nenea Tache” e un campion al dezmățului și al dezinteresului față de numeroasa-i familie, „feciorul” se pierde printre celelalte personaje și întâmplări, prezentându-se nebulos, dispersat, contradictoriu. Viciat de mediul insalubru, de lingoare
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenți pe kilowatt oră. Un alt dezavantaj este și "poluarea vizuală" adică, au o apariție neplăcută și de asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariție atractivă stilizată, că mașinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele și că alte surse
ENERGII NEPOLUANTE –ENERGIA EOLIANĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Balan Maria, () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_921]
-
exista viață. Ar fi imposibil să trăim într-o lume în care solul este inexistent. Solul îndeplinește două funcții esențiale: furnizor de elemente nutritive pentru plante și, în același timp, recipient și transformator de reziduuri, având rol de protecție a ecosistemelor și de purificare a mediului înconjurător. Solul este supus unor acțiuni care prezintă avantaje și dezavantaje. O sa punctam în acest material doar câteva dintre atrocitățile la care este supus solul și anume „boală” acestuia: poluarea un viciu inevitabil, dificil de
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
ne întrebăm de ce solul nu mai este fertil? de ce solul se degradează? Dacă nu avem un sol fertil de unde să avem o vegetație bogată, de unde să mîncăm alimente? Cu toții ar trebui să realizăm importantă pe care o are solul în cadrul ecosistemului și, fără să pierdem din vedere faptul că întreaga noastră existența se derulează aici, pe Terra, să încercăm împreună să contribuim la construirea unui vis: un pământ sănătos și prosper. Trebuie să devenim conștienți de primejdia care amenință viitorul și
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
100 de ori mai rapid decât la finele secolului XVIII. Zonele nealterate se rarefiază și nu reprezintă mai mult de 17% din suprafața globului. Consecințele unui asemenea fenomen? Foarte grele și îngrijorătoare: fauna și floră sunt mult mai vulnerabile, echilibrul ecosistemului pus în pericol și cercetarea în numeroase domenii compromisă (jumătate dintre medicamentele noastre provin din substanțe naturale). Războaiele, foametea țin de semenii noștri, trăim în gând cu ele fiecare dintre noi. Aceste catastrofe întregesc conceptul despre “sănătatea” Pămîntului și implicit
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
emisiilor de noxe în mediu a făcut ca în prezent planeta să se afle într-un real pericol. Poluanții au atât un efect direct asupra ființelor vii cât și un efect indirect prin mutațiile pe care le provoaca la nivelul ecosistemului. Prezența în atmosfera terestră a unor cantități impresionante de substanțe poluante generează mai multe efecte nocive asupra mediului înconjurator, dintre acestea mai importante fiind: ploile acide; efectul de seră; distrugerea stratului de ozon. Pentru estomparea și ameliorarea acestor efecte se
BIODIESELUL – COMBUSTIBIL ALTERNATIV DE MARE PERSPECTIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Ignat Corina, Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_920]
-
Protecția mediului se poate realiza numai prin asocierea măsurilor de ordin legislativ și administrativ cu cele de ordin educațional. Lipsa educației ecologice corespunzătoare este principala cauză a tulburării balanței ecologice și a scăderii stabilității în ecosistemele naturii. În foarte multe țări, disciplina Ecologie face parte din Planul de învățământ preuniversitar astfel: în Japonia populația este educată la toate nivelele de varsta că singura soluție de supraviețuire este educația ecologică, în multe țări din Europa de Est educația ecologică
Forme de educaţie ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
Dunării și aluviunilor depuse de acestea, încât aici, există habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Este de remarcat frumusețea și bogația zonei, cu o varietate de biotopuri și resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci și în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Care sunt obligațiile și restricțiile într-un sit Natura 2000? “*” evitarea acțiunilor care ar putea afecta în mod semnificativ speciile și habitatele pentru care a fost desemnată zona ca sit Natura 2000; “*” stabilirea măsurilor de conservare necesare
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
Omul și mediul în care trăiește sunt două entități inseparabile, existentă lui fiind dependența de acest mediu. Putem spune că civilizația umană are un rol foarte important în evoluția ecosistemelor de pe planeta noastră, dar, din păcate, omul nu este conștient de imensul rol pe care îl are. El nu a știut sau a uitat să protejeze aceste daruri și pentru generațiile următoare. În condițiile epocii contemporane, caracterizate prin creștere demografică
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
Omul este parte integrantă a naturii, îi aparține acesteia și că orice intervenție a sa în natură are urmări directe asupra întregii omeniri. Protecția mediului ambiant, conservarea ecosistemelor naturale, refacerea celor degradate constituie importante probleme cu care se confruntă omenirea în prezent. Dintotdeauna dragostea pentru natură a aparținut condiției umane din momentul apariție sale, de aceea este firesc ca tuturor oamenilor de pe glob să-i revină grija pentru
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
firesc ca tuturor oamenilor de pe glob să-i revină grija pentru natură. Protejând mediul ne protejăm pe noi! Protejarea mediului înconjurător și utilizarea rațională a resurselor naturale regenerabile se fundamentează pe ideea că omul este în vârful piramidei trofice a ecosistemelor naturale și nu-i este permisă ucidera biosferei fiindcă moartea ei ar însemna sinuciderea omului ca specie. Confruntarea actuală dintre OM ȘI NATURĂ, manifestată în dauna amândurora, constituie o dramă a conștiinței umane, omul își va desăvârși adevărata sa menire
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
îl studiază. El dă posibilitatea unor cercetări și observații cu privire la viața plantelor și animalelor, ale relațiilor care există între lumea vie. Deosebit de instructive sunt observațiile ecologice care demonstrează principiul unității dintre organism și mediu, precum și înțelegerea caracterului economic al unui ecosistem, fie el doar terenul școlar experimental. Excursiile ocupă un loc foarte important în înțelegerea ecologiei. Elevii vor înțelege mai greu dacă nu vor cunoaște varietatea florei și faunei, fără să ia în contactul cu natura. Ele contribuie și la sistematizarea
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
ocupă un loc foarte important în înțelegerea ecologiei. Elevii vor înțelege mai greu dacă nu vor cunoaște varietatea florei și faunei, fără să ia în contactul cu natura. Ele contribuie și la sistematizarea cunoștiințelor, la observarea rolului factorului uman în ecosistemele naturale sau artificiale. Școala are menirea de a organiza și desfășura o susținută mișcare de educație ecologică și protejarea mediului, iar elevii trebuie să apere natura. Învățământul modern, ecologia este o punte de legătură între educație și instrucția școlară, ea
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
a devenit un obiect cu mare rezonanță. Prin intermediul acesteia, mediul înconjurător poate fi amenajat în condițiile cele mai bune, ceea ce aduce cu sine modelarea calitativă și numerică a populației umane, necesară folosirii la maximum a potențialului energetic și material al ecosistemului.
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
fi cei care vor avea priceperea: să planifice rațional, să aleagă corect, să gestioneze resursele oferite de mediul înconjurător; să protejeze și să conserve tot ce este pe cale de dispariție în colecții, plantații, rezervații; să cunoască întreaga capacitate productivă a ecosistemelor și a speciilor și să ia măsuri pentru a evita ca utilizarea lor să nu depășească aceste capacități.
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]