5,962 matches
-
spre ceilalți doi meșteri vârstnici, care se ridicaseră din jilțurile lor ca să vadă mai bine, ca și când ar fi căutat susținere din partea lor. - Despre ce este vorba? - Asta aș vrea să mi-o spuneți voi. Este proiectul unui tip anume de edificiu, ceva a cărui construcție Începuse. Îmi puteți spune, cu experiența voastră, la ce se referă aceste desene? Sau cărei funcțiuni i-ar putea fi menită o asemenea lucrare? - De ce vrei să știi? Dante se Întunecă la față. Făcu un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
bine vălul de confidențialitate care acoperea orice activitate a breslei constructorilor și interdicția absolută de a se da În vileag ceva străinilor. Însă, acum, Comuna Florenței era cea care vorbea prin gura lui. - Pentru că am motive să cred că acest edificiu este legat de o crimă. Și e de datoria mea să parcurg calea adevărului, În timp ce datoria voastră e să mă ajutați pe acest drum, șuieră el, izbind cu degetul arătător În foaia pe care maestrul continua să o ignore. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu suficiență. Însă Dante Îl opri cu un gest imperios. - Unde? - Vedeți aceste contraforturi care se distribuie În muchiile zidurile exterioare, repetând la o scară redusă aceeași figură? Vedeți splendida perfecțiune a coroanei rezultate? continuă bătrânul, tot mai surescitat. Acest edificiu nu a fost gândit pentru firea umană, ci ca locaș al zeilor. Când Bigarelli... - Bigarelli? strigă Dante. El a... Dar celălalt părea să nu-l fi auzit. Își ținea mâna ca o gheară peste desen, pierdut Într-o viziune interioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ceva printre semnele șterse de vreme care evocau porți și ziduri. Unul dintre desene reprezenta o secțiune verticală. - Da... așa l-a imaginat marele Bigarelli... nu cum a fost transformat mai târziu. Priorul Înșfăcă foaia. - Planul acesta e diferit de edificiul real? Cum anume? - Aici, la primul nivel. Zidul acesta continuu. Așa l-a gândit maestrul. Fără ferestrele care au fost adăugate după aceea. Precum vezi, nivelul de jos e o fugă continuă, fără nici o Întrerupere, fără acele despărțituri pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pâinea altundeva. Cu greu, cardinalul se ridică, pufnind pentru a-și elibera trupul masiv dintre brațele jilțului. Apoi se duse la fereastră, invitându-și oaspetele să privească afară odată cu el. - Vezi cu câtă fervoare se construiește În orașul vostru? Câte edificii noi, câte străzi, câte prăvălii se deschid? Și pentru fiecare dintre ele, un permis, o licență, un comision. Un debit și un credit, nu de aur, ca În Ierusalimul ceresc, sau În Republica filosofilor dumitale, ci cel puțin de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
nu Îl convingea pe deplin. Un tremur ușor În glas, din când În când, ca și când un fir de disperare i-ar fi marcat cuvintele. Ceva trebuia să fi Împiedicat planul acela perfect. Mâna asasinului Începuse să lovească În pilaștrii viitorului edificiu, destrămând urzeala proiectului. Însă, dacă scopul asasinului era să curme visul imperialilor, atunci era cu adevărat foarte posibil ca Bonifaciu să se fi aflat Înapoia mâinii sale Însângerate. Un fior Îi străbătu șira spinării. Apoi i se păru că aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
veșmintele sale regale Închise În sarcofag? Poate că acesta era sensul profund al profeției lui Michael Scotus: „Sub flore morieris”. Îți vei sfârși zilele la Florența. Precum marele său arhitect. Omul care ar fi vrut să Îi ridice mormântul. Probabil, edificiul ars pe pământurile familiei Cavalcanti ar fi trebuit să reprezinte un cenotaf al Împăratului, un mare monument clădit În aparență pentru a celebra, iar În realitate pentru a ascunde crima. Asta proiectase Arrigo? Să se Încoroneze În acea copie după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care zăvorește o incintă largă cu ziduri înalte și, dincolo de această incintă, un parc, un parc adevărat, cu pomi adevărați și, în spatele acestor pomi care își încrucișează crengile goale, silueta unei clădiri înalte, o casă boierească, un mare și complicat edificiu. Brăchut este cel care îi răspunde, frângându-și mâinile de frig: — Păi, este parcul Castelului... — Un castel..., reluă judecătorul ca și când puțin i-ar fi păsat de el. — Păi da, castelul procurorului. — Ca să vezi, deci aici este..., adăugă judecătorul, mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pe care nu le înțelege nimeni, și de aceea fiecare le pune în aplicare altfel decât au fost ele gândite. Anna, pe jumătate mută, se duce să cânte muzică de cameră, pentru ca, astfel, sub degetele ei să se înalțe un edificiu luminos de tonuri, pe care gura arareori le poate emite cu o asemenea densitate. În mintea ei domnește întunericul faptelor inspirate de răul absolut, doar limba nu prea răspunde deocamdată comenzilor. Anni slăbește din ce în ce mai mult și ochii îi strălucesc întunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
doua zi dimineața, am mers un pic pe jos spre nord în Jakob’s Platz, unde vizavi de o biserică frumoasă se înalță o fortăreață construită de un vechi ordin al cavalerilor teutoni. În punctul său sud-estic, ea include un edificiu sub formă de dom care este Elisabeth-Kirche, în timp ce în punctul sud-vestic, colț cu Schlotfegergasse, se află vechea cazarmă, acum sediul poliției. Din câte știam eu, nu mai exista în toată Germania un alt sediu al poliției care să aibă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de multă vreme, ca să nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente risipite, triglife și metope pe jumătate îngropate în pământ, scări prăbușite, pietre desprinse din zid și împrăștiate, țărână și ierburi pârjolite acoperă ceea ce a fost splendoare și măreție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu trebuie să te închini la cifre, la numere, așa cum apar ele în Timaios, ca niște concepte operatorii majore în cosmogonia platoniciană. Nicio reminiscență pitagoriciană, nicio umbră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nu a trăi, ci a trăi rău. Iar apoi dă rețete pentru o existență reușită. Plăcerile triviale contra plăcerilor subtile, distincția făcută încă din acele timpuri rămâne de actualitate: hedonismul trimite la construirea jubilărilor, el impune fabricarea delicată a unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrariul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
istorioare care le încurajează gustul pentru miraculos, Diogene din Oenanda comandă unor artiști mozaicari, zidari, sculptori acest proiect mirific: un zid lung de opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu într-un suport elaborat, gândit, construit pe principiul unui papirus derulat pe mai multe coloane. Conținutul, contextul, aluziile istorice și mai ales datarea stilistică a epigrafiei atestă ca dată a construcției anul 120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ipotetic răstignit născut la Nazaret - un sat a cărui existență este revelată de arheologie la trei secole după moartea î!) celui mai celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard operele nelegiuite - evident, toată literatura hedonistă este sortită și ea focului! -, osândesc din principiu trupurile și sufletele, contaminează prezentul cu pulsiunea de moarte, dar și viitorul, eternitatea chiar... Pentru prima oară într-o civilizație, moartea ajunge la putere - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
după rudimentul organismelor și lipsa lor de individualitate) nu izbutesc să mi-l ascundă. VEGHEA LUI RODERICK USHER (Parafrază) În descrierile Gândului Despot. The Haunted Palace Modul unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher. Implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe Betti și pe Camille Jordan. Când contemplăm teoria ecuațiilor, așa cum ne-a parvenit, admirăm în realitate acel monument obiectiv în care motivele și intențiile se topesc într-un tot unitar. Sigur e drept să dăm numele lui Galois întregului edificiu, fiindcă el este ctitorul. Nu trebuie împins însă fetișismul până la a-i atribui paternitatea unor lucruri pe care le-a numit, fără îndoială, el cel dintâi, despre care nu a avut nici o noțiune clară. Așa se întîmplă cu ideea de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
poetul" este fățiș dublat de un "antipoet", iar poezia se prezintă împreună cu dublul ei tocmai pentru a sugera mai ales că nu este ea. Penru a înțelege rostul acestei dublări, trebuie să meditezi, să cunoști, să locuiești în acest miraculos edificiu utopic, care este Ion Barbu. Nu numai pentru profan, dar mai ales pentru criticul literar, poezia lui Ion Barbu nu poate fi o lectură ocazională. Nu mai există un alt poet român pe care să trebuiască să-l citești de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acasă? Când mai vii... Mi-era atât de greu să pun această întrebare. Și fără să vreau , toate frământările,neliniștile, adunate în timp, au însoțit această frază care cuprindea în sine surparea unei vieți , unor gânduri care au clădit un edificiu pe o temelie șubredă. Era plecat în D. de 3 ani, timp în care ne-am revăzut de două ori, fără să schimbăm prea multe impresii;cele câteva zile petrecute acasă fiind devastatoare, tăcerile tensionate ducând la stări de agonie
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
reușit să scoată la lumina tiparului, pentru a fi cunoscute de publicul larg, personalități din toate domenile de activitate provenite din România profundă și tainică, acei oameni dăruiți trup și suflet care în tăcere și cu acribie creează și construiesc edificiul spiritual al științei și culturii noastre.Selecția acestor personalități se face prin lucru înfăptuit de aceștia și rezultatele obținute.În acest sens, trebuie să luăm exemplu de la francezi care nu-și permit să ignore pe nici-un scriitor, chiar dacă a scris
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
frecvență supărătoare de către așa-zișii „oameni de bine”, politicieni ce încă mai au brânzică pe la colțurile gurițelor nesătule, storcând încă în batiste năsucul din care curg bobițe apoase. „Greaua moștenire a comunismului”, adică metroul, digurile Dâmboviței, Casa Poporului, Transfăgărășanul, marile edificii ale producerii electricității și câte multe altele. Despre toate acestea se spune că sunt ale lui Dej sau ale lui Ceaușescu, nicidecum ale poporului român care, cu sacrificii imense, a construit, a înălțat, a făurit obiective industriale și civice invidiate
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
645 metri cubi pe secundă. Barajul are două goliri de fund care evacuează câte 90 metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin”. Câtă exactitate, câte informații prețioase am aflat de la acest om care participase direct la construirea acestui grandios edificiu, ce memorie fantastică avea. Totul m-a uimit. Am întrebat pe distinsul inginer Mălai dacă pot fi adevărate zvonurile și chiar calculele date publicității în cazul fisurării barajului, ce repercusiuni ar putea avea. „Ajungem imediat și acolo. Dar înainte, trebuie
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această mare lucrare, acest edificiu imens, ca și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș în sus”. O întâmplare tragică este edificatoare. Spre sfârșitul primăverii anului 1965, după o zi de
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
tonaj ce zburau peste parapet și cădeau în hăul de dedesubt, de muncitori îngropați de vii în galerii și câte și mai câte. Tragedii ce au scris cu sânge istoria unei gigantice construcții, înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi îl includ în „greaua moștenire”, alături de combinate, uzine, institute de cercetări în diverse domenii, clădiri de patrimoniu, locuri de agrement, termocentrale, hidrocentrale, regularizări ale albiilor râurilor, autostrăzi, muzee de interes internațional, piețe
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
o asemenea biserică, subliniind totodată că „această realizare nu ar fi fost posibilă fără ajutorul lui Dumnezeu”. Nouă clădire a bisericii „Happy Valley” are o capacitate de 3000 de locuri și numără în momentul de față aproximativ 1500 de membrii. Edificiul, care a costat membrii acestei comunități mai puțin de 5 milioane de dolari (cash), a fost evaluat de către specialiști în clădiri comerciale, la aproximativ 15 milioane de dolari, având în vedere că proprietatea se întinde pe o suprafață de 36
LA PHOENIX (ARIZONA) S-A INAUGURAT CEA MAI MARE BISERICA ROMANEASCA DIN DIASPORA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361436_a_362765]