2,064 matches
-
putea rămâne surd la imperativul de a merge până la capăt. Refuzând tranzacția ar fi frustrat pe nedrept în primul rând așteptările echipei sale merituoase, care se dedicase exemplar lucrării - spre a nu mai vorbi de nenumărații contribuabili anonimi la cheltuielile edilitare, ca și la capitalul de încredere trebuincios unei ameliorări a contextului social general. Dar chiar avea sens să fie dusă cu sforțări la bun sfârșit o inițiativă de care autorii fuseseră privați cu nerușinare suverană? Cu o judecată temeinică se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de oaie. Am mai vedea că, deși a fost ales în funcția de primar general al capitalei, dl Traian Băsescu joacă rolul de mitocan general al Bucureștiului. Lider de partid, Domnia sa acuză premierul de tot felul de ilegalități, nu doar edilitare. Deși atât de ocupat cu integrarea României în tot felul de structuri occidentale, dl Năstase are timp să-i răspundă fostului coleg de guvernare că ar fi vândut flota la prețul unui covrig per vapor. Din toată această bălăcăreală se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
potrivit al cuvântului, reprezentați pegra clinică a ceaușismului remanent); Pentru că Iașul proliferează În promiscuitate, melopeea cerșetorilor, În climatul delictual fără precedent, având drept cauze diletantismul, lipsa de autoritate și toleranța prin educație a primarului la spectrele negative; Pentru că liberalizarea virtuților edilitare pentru conceptul de primar va denunță proeminenta a exact ceea ce sunteți: oportunist și ipocrit; Pentru că acuzațiile ce vi le aduc asamblează un specimen incompatibil cu statutul omului public democrat, vă cer expres și necondiționat demisia din primărie. Întrucât punctele noastre
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu istoria privită de la mică distanță, fără perspectiva care ar permite aprecierea de ansamblu a evenimentelor. Cetățenii romani percep realitățile dictaturii pe măsură ce se izbesc de ele : corupție, crime, uzurparea pozițiilor sociale, războaie de jaf, foamete, falsificarea istoriei prin propagandă, proiecte edilitare gigantice, delațiune, supraveghere generalizată, limitarea libertății de mișcare. Atmosfera de teroare e reconstituită din acumularea detaliilor concrete înregistrate spontan și acut de personaje. E adevărat, această trăsătură funcționează mai ales în prima parte a piesei. Cea de-a doua, deși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cu atât mai mare cu cât destule elemente din Negru și roșu sunt similare cu ce se întâmpla la noi în țară în acei ani. Pentru a lua în discuție un singur detaliu, frapează insistența lui Horia Lovinescu asupra maniei edilitare a lui Tarquinius Superbus. Printre abuzurile acestuia, un om din piață semnalează începerea construcțiilor publice uriașe care îi transformă din cetățeni liberi în sclavi pe șantiere (I, p. 22). Altul se plânge că și-a petrecut ziua la palatele regelui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
născut cunoscutul poet Ion Alexandru Angheluș, fost profesor de limba și literatura română la Liceul „Cuza-Vodă”, actualul Colegiu Național. Să nu-l uităm niciodată și amintirea să-i rămână vie în memoria colectivă a hușenilor. În mandatul nostru, alături de proiectele edilitare, economice, educaționale și sociale, ne-am propus revigorarea actului cultural și susținerea activităților culturale. Începutul este realizat și prin „Zilele Hușilor” și actuala “Toamnă culturală hușeană”. Domnilor profesori universitari, domnilor profesori din municipiul Huși, vă urăm succes în comunicările și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
administrativă din 1925, din care sunt de menționat următoarele elemente: 1. păstra ca unități de descentralizare administrativ-teritorială județele și comunele, 2. conserva distincția dintre: comunele urbane (reședințe de județ și nereședințe) și comunele suburbane (dependente de cele urbane sub aspect edilitar, de salubritate și poliție) și prelua din legislația Ardealului titulatura de "municipiu". 3. împărțea județul în plăși, alcătuite din mai multe comune. Dar, la fel ca în trecutul nu prea îndepărtat al Vechiului Regat, delimitarea județelor și a plășilor României
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
PNL a revenit la guvernare a adoptat Legea administrativă din 27 martie 1936, care avea ca deziderat degrevarea bugetului de cheltuieli inutile și eficientizarea aparatului administrativ. Legea conținea prevederi referitoare la alegerile administrative, la funcționarea aparatului administrativ și la planuri edilitare și de sistematizare în orașe și județe. De asemenea, ea acorda un regim administrativ special comunelor balneare sau climaterice dar, totodată, a însemnat și o revenire la principiile centralizării administrative. Schimbarea regimului politic democratic al României interbelice cu unul autoritar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
să construiască pe întregul bulevard, de la Cotroceni la Obor, numai case înalte de 6 etaje; terenurile trebuiau să fie cedate de Primărie, iar casele, după 99 de ani, reveneau comunei. Era o afacere strălucită din punctul de vedere estetic și edilitar. Reprezentantul societății, pe care l-am intervievat atunci, mi-a expus planul său: — Imediat după ce casele vor fi construite, toate vor fi locuite. Pentru prăvălii, mă adresez comercianților de pe Calea Victoriei, Lipscani, Carol etc., și spui fiecăruia: „Dumneata plătești pentru magazinul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
A doua zi de dimineață trecătorii matinali au văzut uimiți cum că o minune se făcuse peste noapte. Bulevardul Academiei era un bulevard fără sfârșit. (Id., ibid.) Tot în acest context s-ar cuveni să se amintească - ca o înfăptuire edilitară memorabilă a Bucureștilor de atunci, dar realizată înainte de primariatul lui Pache Protopopescu - despre inaugurarea provizorie a clădirii Ateneului Român, în februarie 1888, relatare pe care - nu știm de ce - Bacalbașa a eliminat-o din forma finală a serialului său memorialistic: Tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
putea părea o poveste astăzi, Esarcu a înălțat monumentala clădire și-a dat țării o sală de concerte și de conferințe cum sunt puține în Europa. Parisul însuși nu are o sală cum este sala Ateneului. Din punctul de vedere edilitar Bucureștii nu mai fac progrese. Avântul luat în urma războiului din 1877 s-a oprit. Nici o construcție mai însemnată, nici un monument, nici un progres. Capitala stă pe loc. Bucureștii vor începe să se transforme tocmai după ce în capul comunei va veni Em
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
săvârșite cu toate furniturile de război. Din acest contact între ruși și români s-a făcut un schimb de daruri foarte importante. Mai întâi rușii au lăsat în țară multe ruble mulțumită cărora Bucureștii au luat imediat un mare avânt edilitar. Din acest punct de vedere, e bineînțeles că Bucureștii au rămas cu un mare câștig de pe urma trecerii armatelor moscovite. Imediat după război orașul a început să ia o față nouă, multe clădiri au fost ridicate, comerțul a luat un nou
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Noi. Cine n-ar prețui o asemenea bijuterie? Dar, mai presus de orice, sunt oamenii, locuitorii statornici ale acestei așezări. Timp de un secol Costișa (devenită comună la mijlocul secolului al XIX-lea) a progresat continuu, pe plan demografic, socio-economic și edilitar gospodăresc. Populația a depășit peste 1500 locuitori, dar Costișa a fost arondată comunei Frătăuții Noi, în mod abuziv. Primul învățăor la Costișa a fost Petru Gorea (1817-1914). Provine din Pârteștii de Sus. Soția sa, Panoria Bucevschi provine din Ilișești, fiind
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
țări) sporind avuția satului cu un aport însemnat în valută, concretizat în multe gospodării noi edificate, în tot mai multe bunuri de folosință îndelungată: autoturisme, televizoare, motociclete, mobilier etc. Inclusiv depozite la CEC și la bănci. Din punct de vedere edilitar, satul Costișa este mai sărac, deoarece nu s-au făcut investiții din bugetul local sau central de nici un fel, în ultimii 50 de ani. Din construcțiile cu destinație pentru obștea satului edificate până în 1950, merită a fi amintită existența vechii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de frică!!! Prin urmare, timpul de lucru efectiv era divizat în două: o primă parte era destinată construirii instituțiilor pe care le-am amintit, iar cealaltă pentru ridicarea propriilor noastre case. Este important să reținem faptul că, din planul urbanistic edilitar al viitoarei așezări rurale, lipsea cu desăvârșire una dintre instituțiile fundamentale, existente sub formă incipientă chiar și la popoarele primitive: biserica. Și, ca un complement obligatoriu al acesteia, locul în care preoții dau sfânta binecuvântare celor ce sunt așezați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
constructiv.” Iată cum salută apariția acestui ziar săptămânal Luptătorul, organ independent de nouă îndrumare politică, din Cernăuți: Informatorul Bucovinei, director - proprietar dl.dr. Al.P. din S. al cărui program este „de a nu ataca pe nimeni, de a sprijini politica edilitară a domnului Costeanu, (primarul Cernăuțiului n.n.) și de a grupa în jurul acestuia câteva elemente - nu chimice (Costeanu profesor universitar, specialitatea chimie n.n.), ci politice, cunoscute sub definiția de specimene - pentru a sta la dispoziția fiecărui favorit al evenimentelor vieții publice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cu Republica Moldova). Cartierul Recea se află lângă zona industrială a orașului, care cuprinde principalele unități industriale: fabricile de filatură, tricotaje, încălțăminte, conserve, legume și fructe, apoi depozite de cereale, de prelucrare a produselor din carne, precum și unități de gospodărire edilitară, cum ar fi Stația de Tratare și Epurare. La nord se învecinează cu Calea Basarabiei, la sud cu șoseaua Huși-Stănilești, la est cu terenuri arabile, proprietăți particulare (fost Vidișamp), iar la vest cu căminul de bătrâni și alte unități economice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
casa de pe strada Republicii (în prezent, General Teleman). La sfârșitul anului 1899, numărul locuitorilor stabili în orașul Huși era de 15.625. În această situație, „orașul dintre vii” a intrat în veacul al XX-lea. Noile construcții publice și lucrările edilitare din această perioadă au dat o notă urbană Hușilor. 3. Supuși străini (sudiți) în prima jumătate a secolului al XIX-lea Sudiții erau meșteșugari, negustori, arendași și liber-profesioniști. Ei se aflau sub protecția consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înstărite ale orașului. Reține atenția o altă sursă a veniturilor: impozit asupra luxului (cei care posedau trăsuri, căruțe, biciclete sau servitori (!). Primarul N. N. Tiron era convins că orașul Huși, pentru a intra în rândul orașelor moderne, are nevoie de construcții edilitare, prin care să se asigure apa potabilă, canalizarea, iluminatul, căile de comunicație, baie comunală etc. În perioada postbelică, Primăria era îndatorată la bancă și avea datorii încă din 1902 (datoria orașului era de 65.828, 82 lei), însă primarul a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
viața și creația lui Eminescu, pe care istoriografia noastră de azi este datoare a le aborda cu metodă și pasiune. Studiul Ilinei Gregori este exemplar în acest sens și aduce nu doar completări biografice, cartografierea întregii ambianțe sociale, politice, culturale, edilitare ș.a. a Berlinului, nu rămâne doar o simplă întreprindere descriptivă, ci sunt urmărite concomitent și implicit ideile filosofice, sociale, politice ș.a. dobândite aici, a schopenhaueria nismului, a onirologiei acestuia, translate în operă artistică. De asemenea, incursiunile egiptologice pun în lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să refacă imperiul după devastarea acestuia de către invaziile barbare din secolele al patrulea și al cincilea. Domnia lui avea să fie importantă pe viitor datorită reformelor sale administrative și a codurilor de legi. El a inițiat și un ambițios program edilitar la Constantinopol, a cărui mare izbîndă a fost construirea Hagiei Sophia, biserica Sfintei Înțelepciuni (numită Sancta Sofia sau Sfînta Sofia în majoritatea scrierilor apusene), care avea să devină însuși simbolul creștinătății ortodoxe. Iustinian nu a fost însă în stare să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acum. Stăteam în Militari, un cartier ca o pădure. Cel puțin asta e senzația când ieși în luminiș dintre blocuri. Când scoți capul în bulevardul drept, turnat fără pic de imaginație. Cartier care trebuie dinamitat urgent. Cel mai onest plan edilitar. Și oamenii să fie înăuntru. Un cartier sinistru de țărani de tip nou, care creșteau găini pe balcon. Când mă mutasem aici, dimineața auzeam cântând cocoși și am crezut că am halucinații. Halucinații auditive deloc întâmplătoare, pentru că și colegii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Iași este legată pe întreg parcursul ultimului secol de regimurile tranzitorii ale unei istorii nu întotdeauna gentile cu oamenii acestor meleaguri: două războaie mondiale, două refugii, greve, mutare politică la Cernăuți, revenire la matcă via Turnu Severin, industrializare socialistă, efervescență edilitară, atomizare post-decembristă, Universitate Tehnică modernă, racordată la standarde europene, cu programe de studii de înalt nivel, flexibil conectate la solicitările venite din economia reală. În perioade de criză, cea mai eficientă investiție o reprezintă perfecționarea resursei umane, finanțarea inteligenței și
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
României, 1 decembrie 1977) „Ideea de sistematizare vizează toate localitățile urbane și rurale, care au întreprins importante lucrări pregătitoare în această direcție și în baza cărora decurg amplasările de noi clădiri, definitivarea rețelei stradale, organizarea transporturilor, întreaga muncă de progres edilitar. O vastă operă o constituie sistematizarea rurală, care are în vedere păstrarea specificului național în arhitectură și organizarea localităților, îmbinată cu grija pentru terenurile agricole, a căror micșorare înseamnă pierderi de neînlocuit pentru agricultură, precum și introducerea unor elemente de confort
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
din Rufeni (numele uneia din mahalalele lașului). Săracă și așezată într-o parte săracă și mărginașă a orașului, biserica aceasta are totuși o mare vechime. E singura biserică din Iași construită din bârne. (Foto-Regal) Pag. 170. Râpa galbenă. Frumoasă lucrare edilitară, realizată însă cu sprijinul Statului, între anii 1898 și 1900. Numele său oficial e "Esplanada Elisabeta". Cine i-a spus însă vreodată așa? (Polyfoto, București) Pag. 171. Teatrul Național, lucrare de artă executată, între anii 1893 și 1896, după planurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]