2,800 matches
-
până la sfârșitul secolului al XIX-lea78. Paradigma raționalistă care se dezvoltase În timpul Iluminismului În Europa Occidentală nu avusese ca rezultat contestarea autorității tradiționale În teritoriile românești și nici reinventarea fundamentelor legitimității sale, pentru a așeza În centru rațiunea. Mai mult, publicul educat și critic reprezenta În România doar un strat marginal al elitelor sociale, incapabil să genereze tipul de contestare profundă și sistematică ce avusese loc În Europa de Vest, În secolul al XVIII-lea. Astfel de contestări au Început să ocupe o poziție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deja noțiuni de determinism ereditar În propriile argumente. Eugeniștii au contribuit la dezvoltarea paradigmei științifice de organizare a cunoștințelor despre comportamentul uman. Mai mult, mișcarea eugenistă a avut un rol semnificativ În secularizarea societății românești, În special În rândul elitelor educate, de practicanți ai diferitelor profesii, care formau audiența cea mai importantă pentru ideile eugeniste. În Transilvania, acolo unde eugeniștii erau cei mai activi, s-a reușit Înlocuirea imaginii preotului ca figură cu cea mai mare autoritate În sat cu cea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan caracteristic majorității celorlaltor ideologii. Mai mult, lucrările lui Moldovan sunt infuzate de moralitatea clasei de mijloc În ceea ce privește familia și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să creeze o astfel de bază „sănătoasă”, statul trebuia să se asigure că salariile angajaților săi le permit acestora să Își păstreze standardele de viață și să Își conserve potențialul eugenic. Moldovan considera că statul trebuia să le permită indivizilor educați, dedicați muncii În folosul bunăstării generale, să Își exercite responsabilitățile publice (adică eugenice) asumate, fără să fie nevoiți să Își pună problema hranei pentru propria familie 52. De asemenea, el spera ca salariile mari și alte beneficii suplimentare, cum ar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acest punct de vedere, intelectualii, fie ei scriitori, critici de artă sau membri ai Academiei, se comportau În mod similar cu membrii clasei de mijloc antreprenoriale, de care Încercau În mod conștient să se delimiteze 4. Deși intelectualii și specialiștii educați manifestau tendința de a se disocia de clasa de mijloc și de a promova ideea unei separării identitare, În special datorită faptului că se bazau pe surse de venit diferite, alegerile sociale și politice ale membrilor intelighenției erau cu toate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
afirmau deschis, eugeniștii susțineau implicit criteriul etnic, o atitudine relevată de modul În care reacționau, alarmați, ori de câte ori se discuta posibilitatea ca etnici maghiari sau germani să ocupe poziții oficiale. Importanța purității etnice era acceptată fără nici o opoziție de Întregul public educat care citea sau reacționa la articolele publicate În Transilvania sau Societatea de Mâine. Acest public nu părea să perceapă vreo contradicție Între scopurile etnocentrice ale eugeniștilor și unele principii fundamentale ale Constituției României, precum egalitatea În drepturi a tuturor cetățenilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
personalități preocupate de reforma socială, multe dintre ele adepte ale eugeniei, și Își desfășura activitățile sub patronajul Casei Regale, prin Prințesa Ileana, care era directoarea onorifică a școlii 76. Scopul instituției era să creeze un corp profesional de femei bine educate și pregătite să lucreze În agențiile de asistență socială create după primul război mondial. Câteva organizații de binefacere avuseseră anterior inițiativa de a oferi cursuri de scurtă durată și pregătire elementară pentru personalul nou-Înființatelor instituții de asistență socială, Însă astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
efect liniștitor foarte limitat... Cu atât mai mult cu cât într-un asemenea moment îți vine să faci cu totul altceva decât să cauți în bibliotecă volumul în chestiune. Și totuși, chiar cu toate limitele sale, acest remediu al voinței educate și pus în calea durerii de vrerea noastră nu întârzie să provoace o micșorare a suferinței. Așadar, chiar și infimă, orice tentativă de a îngrădi negativitatea merită să fie experimentat. Cu timpul, odată cu agravarea crizelor, a durerilor și a intensităților
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au insistat pe motivația patriotică a luptei lor (Zuo și Benford, 1995). „Noile m.s.” au beneficiat de interpretări speciale din partea unor sociologi europeni (Melucci, 1980). Participanții la aceste mișcări sunt, în cele mai multe cazuri, exponenții „noii clase mijlocii”, alcătuită din salariați educați, angajați mai ales în sectoare necorporatiste (cercetare, instituții de stat) care militează pentru recunoașterea unor stiluri de viață alternativă, pentru acceptarea unor identități (homosexuali, de pildă) sau pentru cauze generoase, arareori cu o semnificație materială directă cum este cazul mișcărilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
individual, cât și colectiv. Excluziunea socială înseamnă și o retragere din participrea socială, cei săraci având ratele cele mai scăzute de participare comunitară sau civică. Inactivii comunitari, tineri sau vârsnici, sunt săraci, nu sunt activi pe piața muncii, sunt puțin educați, agricultori din mediul rural (Amelina, Chiribucă, Knack, 2003). „Profilul „participantului” în rezolvarea prin cooperare a problemelor comune din România este cel al bărbaților adulți (45-55 de ani), ocupați, cu studii medii, din orașele mari. Contactarea frecventă a oficialilor este un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sprijiniți, astfel, să își alcătuiască, de exemplu, dosare cu acte în duplicat, solicitate de servciile birocratice în situații diverse, cum ar fi accesarea unor beneficii sociale, sau a unor credite. Accesul la ICT este dublat, în cazul celor mai puțin educați, dar nu numai, de sprijin pentru înțelegerea și exercitarea drepturilor lor. Operatorul t. poate acorda sprijin pentru completarea/întocmirea unor acte sau cereri, pentru a căuta pe Internet locuri de muncă sau orice altă informație utilă. Un studiu realizat în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rând, dezvoltarea economică substituie războiul ca principal mijloc de politică externă cu promovarea liberului-schimb. Într-o primă variantă, Lipset afirmă că dezvoltarea economică reduce inegalitățile sociale și mai ales inegalitățile în ceea ce privește participarea politică: pe măsură ce indivizii devin mai înstăriți și mai educați, apetitul lor politic sporește, ceea ce favorizează consolidarea democrației (Lipset, 1994, pp. 1-22). Pe de altă parte, R.J. Barro arată cum sistemele democratice vor avea o creștere economică mai accetuată datorită stabilității politice și garantării drepturilor de proprietate (Barro, 1997). În
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale ierarhiei au mai multe informații despre angajații din alte organizații, deci se vor compara mai mult cu alte persoane din afara organizației. nivelul de educație sau de competență: cei cu un nivel superior sunt implicit mai bine pregătiți profesional, mai educați, deci, se vor raporta la persoana din exteriorul organizației. În teoria echității sunt analizate două tipuri de evaluări ale justeței (Robbins, 1998): justețe distributivă - justețea percepută a recompenselor (cantitativ și calitativ) alocate indivizilor; justețe procedurală - justețea percepută a procesului de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vedere al deprinderilor tehnice, fobică vis-à-vis de tot ce înseamnă computer sau tehnologie de vârf. Combinate adeseori cu aspecte rasiste sau sexiste, percepțiile negative vor fi interiorizate de acest segment de populație, mai cu seamă în cazul celor mai puțin educați. O astfel de internalizare va conduce la scăderea stimei de sine, nemulțumire de sine urmată de depresie și sentimentul ineficienței personale și chiar incapacitatea de a învăța. Acumularea acestor prejudecăți la locul de muncă va avea ca rezultat scăderea performanțelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
majore, distanța dintre sat și oraș în ceea ce privește religiozitatea începe să scadă. Concluzii Datele analizate susțin ideea secularizării mai accentuate a mediului urban. Orașul, spațiu liber de constrângerile comunității locale și deschis contactului cu alte culturi și religii, având populație mai educată și implicată predominant în industrie și servicii, se dovedește a fi mai puțin religios decât satul. Distanța sat-oraș se păstrează atât în ceea ce privește valorile religioase, cât și în ceea ce privește practica religioasă. Deși românii sunt un popor foarte religios, așa cum o demonstrează rezultatele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
reticență este mai mică, ca dovadă faptul că aproximativ 40% dintre subiecți cunosc persoane apropiate care declară că nu cred în Dumnezeu. După cum era de așteptat, lipsa credinței în Dumnezeu este mai frecventă în cercurile de prieteni ale persoanelor tinere, educate și relativ nereligioase; această variație este un argument în favoarea validității indicatorului indirect. Reacția societății în fața scepticismului religios Datele anchetei indică faptul că presiunile opiniei publice asupra persoanelor care nu cred în Dumnezeu se manifestă variabil, în funcție de rolul social al persoanei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
are religia în viața cotidiană a persoanelor din mediul urban arată faptul că, pe lângă cei 2% autodeclarați sceptici (care nu cred în Dumnezeu), există încă aproximativ 12% pentru care religia este mai degrabă irelevantă - în general, persoane mai tinere, mai educate și mai des de sex masculin. Totuși, datele de anchetă în mediul urban românesc indică faptul că lipsa credinței în Dumnezeu este percepută, în general, ca fiind stigmatizantă. Aceasta poate explica parțial proporția foarte redusă a subiecților care răspund în fața
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
caracterizați prin nivele ale interesului, informării, discuțiilor și cunoștințelor mai ridicate decât femeile. Aceleași aspecte au o relație non-liniară cu vârsta, persoanele de vârstă mijlocie având scoruri mai mari decât tinerii și vârstnicii. Relația cu educația este liniară, persoanele mai educate având scoruri mai mari comparativ cu cele mai puțin educate. Relația cu venitul este similară cu cea constatată în cazul educației. Persoanele mai sănătoase tind să aibă scoruri mai ridicate. Persoanele cu mai multe relații tind să aibă scoruri mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ridicate decât femeile. Aceleași aspecte au o relație non-liniară cu vârsta, persoanele de vârstă mijlocie având scoruri mai mari decât tinerii și vârstnicii. Relația cu educația este liniară, persoanele mai educate având scoruri mai mari comparativ cu cele mai puțin educate. Relația cu venitul este similară cu cea constatată în cazul educației. Persoanele mai sănătoase tind să aibă scoruri mai ridicate. Persoanele cu mai multe relații tind să aibă scoruri mai ridicate. Nu există diferențe semnificative după etnie. Relația cu statusul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
însă mult mai complexe. Pentru a le analiza vom folosi analiza de regresie liniară multiplă și vom combina diferitele modele construite într-o analiză de cale (path). Conform rezultatelor anterioare, interesul este mai ridicat în cazul bărbaților, adulților, persoanelor mai educate, celor cu venituri mai mari și celor proveniți din mediul urban. De asemenea, interesul se dovedește a fi mai scăzut în cazul categoriilor opuse. Există însă și alți factori care determină interesul pentru politică. Printre aceștia se află eficacitatea politică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
negativ comunismul este relativ mai mare în cazul persoanelor cu un nivel de educație ridicat, al studenților, al celor cu mai multe cunoștințe politice, care au încredere în instituții. Sunt pentru vot uninominal, într-o măsură mai mare, bărbații, mai educați, mai în vârstă, nu maghiari și în special cei cu un nivel al cunoștințelor politice mai ridicat. Sunt într-o măsură mai mare pentru unicameralism bărbații, din mediul urban de mici dimensiuni, din Transilvania, cu mai puține relații, care se
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de participare în funcție de regiune, mărimea localității urbane, existența copiilor în gospodărie, consumul TV. Există însă diferențe după gen, vârstă, educație, venituri, bunăstare, relații, status și modernitate personală. Astfel, participă într-o măsură mai mare bărbații, cei de vârstă medie, mai educați, cu venituri mai mari, cu un grad mai ridicat de bunăstare, cu mai multe relații, studenți sau cu status ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ocupațional superior, cu un nivel de modernitate personală mai mare (cunoașterea unor limbi străine, utilizarea unui PC). Analizele multivariate (regresie logistică; varianță explicată 15%) întăresc mare parte a acestor concluzii. Astfel, șansele de a participa cresc dacă respondentul este bărbat, educat, cu relații și venit peste medie, cunoscător de limbi străine. Introducerea în analiză a unor variabile legate de valori și atitudini aproape dublează (26%) puterea explicativă inițială a modelului arătând că, pe lângă condiționările de natură sociodemografică, contează și cele atitudinal-axiologice
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Datele reprezintă % REF Ref508775174 \h \* MERGEFORMAT Graficul 10 arată o variație destul de mare a apartenenței asociative, indiferent de perioada de referință, la nivelul tuturor caracteristicilor sociodemografice considerate. Astfel, participarea asociativă este mai mare în cazul persoanelor de gen masculin, mai educate, de etnie maghiară, studenți sau persoane cu status ocupațional ridicat, venituri peste medie, grad de bunăstare peste medie, relații multe, stare de sănătate bună, grad de modernitate mai ridicat (limbi străine și utilizare PC), consum TV mai scăzut, fără copii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
rămân chiar și atunci când sunt controlate statistic toate aceste influențe. Astfel, șansele de participare se dublează aproximativ atunci când respondentul este student sau maghiar și cresc cu aproximativ 50% în cazul în care acesta are una din următoarele caracteristici: bărbat, mai educat, pensionar sau status ocupațional ridicat, sănătos, din Transilvania, știe o limbă străină, nu este un consumator puternic de emisiuni TV (model de regresie logistică). Desigur, apartenența asociativă depinde foarte mult și de cadrul de participare existent la nivel local. Ne
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]