1,310 matches
-
Ceaușescu, de altfel, este cel mai reprezentat dintre toți liderii comuniști contemporani (cu excepția lui Stalin înaintea sa), videologia și ideologia rezumându-se treptat la exhibarea unei efigii, transformându-l în unicat într-o lume paralelă, afirmă Adrian Cioroianu.912 Perceperea efigiei Conducătorului devine element obligatoriu al discursului mediatic după 1975, reper vizual esențial al societății românești, în toate ipostazele: președinte, ctitor, părinte, revoluționar, simbol al unei evoluții istorice inexorabile, om al păcii, tovarăș, fiu, lider PCR, comandant suprem, om de familie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de alți irlandezi, cultul pentru cavalerismul arturian și pentru gentleman în Anglia puternic influențată de teozofie și de mistica creștină în spiritul Evelynei Underhill, sau apoteoza figurilor de talia lui Washington (slăvit încă din timpul vieții, bătându-se monede cu efigia sa încă înainte de a deveni președinte, cu orașe care îi purtau numele, cu nenumărate sculpturi, poeme, tablouri și celebrări fastuoase care îi erau dedicate) sau Columb în SUA, împreună cu marele mit cuceritor al marșului spre Vest (care, în opinia lui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
această limbă se încăpățînează să rămână vie. Chiar cântecul pe care-l ascultăm e o dovadă. Iar la Merida, capitala Yucatanului, sunt străzi care au păstrat vechiul lor nume de animal sau de pasăre și au pe placa indicatoare o efigie care poate fi înțeleasă și de cei care nu cunosc decât limba maya. B. ne dă câte o minusculă statuetă neagră. E sculptată în acel stil arhaic pe care secolele anterioare I-au disprețuit. Azi e greu să-l repete
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
revela acum, barocă și mișcătoare: doi tineri goi privindu-se-n ochi într-o vale plină de flori. 104 Nu mă mai interesa prea mult cine erau cei doi adolescenți (căci nu erau cu adevărat Savin și Clara, ci doar efigiile lor într-o mandală de curbe și piele bronzată) sau dacă făcuseră dragoste. Poate că se iubeau doar privindu-se, ca în Donne, întinși pe iarba strivită, somnoroși, plăpânzi și aurii, contemplîndu-se cu bucuria secretă, adânc imprimată în noi, de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mijloc, iar profilurile celorlalte două de o parte și de alta, în chip de cortine. Monede cu părinții săi împreună și altele, cu cei doi frați uciși, sunt amintite de Dessau. Cohen enumeră nu mai puțin de paisprezece monede cu efigiile lui Germanicus. Eleganța. Abia după 1896, când Albert Gayet a descoperit, pe malul Nilului, orașul îngropat Antinoe, cu cele zece mii de morminte ale lui intacte în nisip, am putut să ne facem o vagă idee cu privire la eleganța care îi cucerise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
doar un duh, un eon Întruchipat Întâmplător spre a ne vorbi despre Eminescu. Un alterego al acestuia sau al nostru? (marți) În acel interval liminar cât am traversat senzația de Înec iminent, am avut revelația Întregii mele existențe, concentrate În efigia câtorva acte personale. Nu puteam să opresc În nici un fel acel vârtej de imagini care mă asaltau vertiginos, venind toate de undeva, din memoria celulei memoriei, În valuri simultane ce se vizualizau instantaneu. N-am Înțeles această voință de vizualizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
emoționată și trebuia să-mi ocup mâinile cu ceva. În absența unui mesaj cu instrucțiuni de la Lisa și Maria, m-am gândit că asta ar părea mai puțin ciudat pentru cel cu care eram la întâlnire decât să modelez o efigie a lui Mark din ceară și să-i înfig în ochi un băț de chibrit aprins. —E ușor când afli despre bărbatul respectiv în fiecare zi ceva care te face să-ți dai seama că nu l-ai cunoscut deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
atât a fost de mulțumită femeia așezată la masă că reușisem să citesc, în liniile din palma ei, absența, dacă nu definitivă, atunci de lungă durată a țăranului. Acela era dat dispărut din ‘43, dar continua să fie prezent ca efigie într-o ramă cu suport vertical. Oare unde învățasem eu această artă dubioasă? O știam din naștere? O furasem de la țiganii care treceau din Polonia granița orașului liber și, în vremea copilăriei mele, aveau căutare pe străzile din Langfuhr nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
locului, iar el rămâne cu gura căscată: soarbe setos cu privirile firava și eleganta siluetă a baronesei de Servus, călare pe propriul său clinker. Chiar În după-amiaza aceea, a fost mutilat un număr vechi din Grafic; chiar În noaptea aceea, efigia baronesei, pusă În relief de fidelitatea unui dobermann pinscher, a prezidat insomnia tânărului. O săptămână mai târziu, Ricardo mi-a zis: „O franțuzoaică nebună mă pisează cu telefoanele. O să mă văd cu ea, doar m-o lăsa În plata Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pericolului galben și triumfă de-acuma În pânzele lui Paquin și În liniile echivoce ale lui Schiaparelli. Mii de scuze, dragă confrère: poetul a luat-o Înaintea istoricului. Pentru a schița portretul acestei Madame Hsin, am recurs la pastel; pentru efigia lui Tai An, voi face apel la virila acvaforte. Nici o prejudecată, oricât de adânc Înrădăcinată ar fi, nu-mi va schimonosi imaginea. Mă voi mărgini la probele fotografice ale jurnalelor de la orice oră. Cât despre rest, copacul nu se vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
al nostru, și-au expus sănătatea și robustețea, care constituie cel mai bun fundament al erecției unei opere geniale. Străluciți plugari ai artei, mâinile lor trag plugul și parafează ogorul! Pensula, dalta gravorului, estompa și aparatul de fotografiat au răspândit efigia lui Paladión; poate că cei care Îl cunoaștem personal disprețuim pe nedrept o iconografie atât de bogată, care nu exprimă Întotdeauna autoritatea și bărbăția de nădejde pe care maestrul o răspândea ca pe o lumină constantă și liniștită, neorbitoare. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de autorități, de opinia publică, bănci, turf, cler, de cele mai reputate centre estetice și gastronomice, ca și de Paul Éluard. Fondurile colectate n-au Îngăduit ridicarea a două busturi, iar dalta a trebuit să se rezume la o singură efigie, care aglutinează artistic vaporoasa barbă a unuia, nasul cârn al amândurora și laconica statură a celuilalt. O sută douăzeci de pilule neînsemnate dau acestui tribut o notă de prospețime. O dată expediați ambii ideologi, iată-ne acum În fața marelui sacerdot al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ceva, imaginea pe care ne-o facem despre figura lui e cea a unui enorm gigant, care ține În dreapta ciomagul și-n stângacea daireaua cu discuri. Se știe că imaginația populară nimerește mereu la țintă. Fără să fie copleșitoare, singura efigie vera pe care o oferă acea editio princeps a operelor lui, publicată În 1821 de către fratele său de lapte, Pedro Paniego, e aceea a unui bărbat de statură sfioasă, cu ochi somnoroși, nas cârn, prevăzut cu o livrea Însăilată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
s-a smuls sănătatea, mai credem noi că îi rămîne acea cunoaștere pe care am învățat-o de la Cristos? Ne înșelăm crezînd acest lucru, noi sîntem convinși să sîntem teferi și întregi, dar noi extragem din doctrina lui Cristos o efigie vană și moartă, lipsită de vigoare și de orice semn de viață. 42. Iată cum o sfîntă dorință de adevăr practic îi îndrepta în studiile lor pe Sf. Papias, renumitul ucenic al Apostolilor: "Lui Papias, spune Eusebiu în Istoria sa
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la mică distanță de port. Condusă de Harold Lejeune, ocazional inspector de nave la Registrul Naval, o echipă de tîmplari entuziaști asambla o imitație onorabilă de teatru la malul mării. Lejeune se așeză călare pe stîlpul care urma să susțină efigia teatrului, cu șapca de baseball trasă șmecherește pe cap, și cu unghiile Înfipte Între dinții puternici, așteptînd să fie ridicată În poziție ultima secțiune a acoperișului Înclinat. O salvă furibundă de ciocane semnaliză ridicarea acoperișului de această bandă de muncitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu negustori armeni meditativi, ce-și încălzeau, iarna, degetele, ieșind din mănuși fără burice, la cățui, cu jeraticul pe jumătate stins, ca și cum tot ar mai fi avut de dat rest, în monedă măruntă de argint, cu cap de rege în efigii tocite, unor clienți care cumpărau stafide, acadele și alte multe produse coloniale, escamotate de comerțul socialismului biruitor; cu țațe grăsune, care pipăiau perdelele de mătase de la ferestre, în serile geroase și vineții, căutând, cu o atroce duioșie, fisuri în morala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
imperioasă exigență, aceea de puritate proprie marilor clopote. Curios, un asemenea tangaj printre epoci - la peste o mie de ani distanță - nu-i afectează imaginii ponderea simbolică. La sărbătoarea Uniunii Latine, pe care o evocam, eram asistați de o nobilă efigie închinată lui Traian, de către sculptorul Vasile Gorduz: un tribut de recunoștință și un legămînt față de suveranul prin care culmineză Imperiul, și se logodesc destinele noastre, ale Romei și Daciei. Pecetluia, într-adevăr, ideea pe care o enunța și un Colocviu
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
noi traducem , scriem, lăudăm astfel de mediocrități". Nu putem a nu ne gîndi la o similară deziluzie, cea a lui Macedonski, cînd, la o vîrstă crepusculară, constatase că nu-i mai stă în putință a inaugura o strălucită carieră franceză... Efigia de căpetenie a cărții de care ne ocupăm este însă cea a lui Lucian Blaga. Într-un Cluj devastat de stihia proletcultistă, prezența marelui om, pe care zadarnic autoritățile se străduiau a-l împinge în anonimat, părea a ține de
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
îndreptățit să vorbească despre filozof, și totuși nu a făcut-o: a stat așezat pe un scaun, lipit de perete, și a privit spectacolul cu o mimică împietrită. Fața sa ridată de fumător incorigibil (trecuse deja prin două infarcte) era efigia inexpresivă a unui om pentru care ieșirea în public nu mai însemna nimic. Și mai există un motiv pentru care Dragomir alesese scrisul ca mod de conservare a gîndurilor. Motivul constă în presiunea exercitată de obișnuință, în înclinația de a
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
sub conducerea principelui George Valentin Bibescu, rămâne pe dinafara Federației. Se pare că Mihail Sadoveanu este într-atât de detestat pentru acțiunile lui de unificare sau federalizare a lojilor masonice încât se vorbește că ar fi avut loc "arderea în efigie" a portretului său de către conservatorii neobedinenți Federației (p. 20). Cu toată filosofia păcii universale, a interesului abstract și a nonviolenței pe care o propagă, viața masonică la care Sadoveanu participă cu atâta ardoare este departe de a fi pașnică, lipsită
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
împiedica să nu-l simpatizeze pe septuagenarul distrugător de idoli. Căci, spre deosebire de militantismul focos cu care prozelitul Engel apără dogma adevărului, Rorty are ceva din resemnarea liniștită a omului care știe că subiectul e încheiat: mitul adevărului e pe butuci, efigia s-a crăpat și credința în el a dat ortul popii. Dar ce este atît de precar în mitul adevărului ca Rorty să fie atît de reticent în cultivarea lui? Pur și simplu, superstiția pe care tradiția filozofică a întreținut
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
destul de controversată, mai ales pentru o serie de credincioși de modă veche, precum papa Ioan Paul al II-lea, evident mai catolic decât cântăreața. Video-ul arată o păcătoasă albă, îmbrăcată mult prea sexy pentru a săruta într-o biserică efigia unui sfânt de culoare, chiar și numai în vis, cum se dovedește în final. Elemente de critică socială, precum și aluzii la rasism, la fel ca și scandalul provocat, sau șocul resimțit de o audiență mai conservatoare, evident departe de un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se retrage undă / Străin sunt. Singur și treaz ca alte ori". Când își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea a călărețului-oștean, prinsă într-o efigie tratată la modul decorativ: Viu mânzul. Plajă. Spumă și zăbală Și-apusurile prinse de oblânc Un soare pal în brațul stâng În brațul drept o lună pală. Lance rotită-n cer sau în adânc Rotundul ceas pe-obraz goană ovală
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
arma între pereții casei sale fiindcă și pe acolo trece vânatul. Povestiri de atmosferă, Nicirică, Barlon, Bujavercă, Două cruci, Ispășire aparțin unui scriitor stăpân pe mijloacele sale, creator al unei lumi de amintiri pe care le ridică din melancolie în efigie. Ca poet, V. e mai puțin interesant. Scrie o lirică a resemnării în fața vieții, cu accente tragice, consumate pe cont propriu. Versul se derulează în vocabularul vremii și este influențat de simbolismul teoretizat de Ov. Densusianu, atingând înălțimea modelelor numai
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
Elitele politice și intelectuale ale românilor ardeleni, aidoma statului austriac, Întrețineau și ele mitul bunului Împărat În conștiința mulțimilor, În așteptarea aceleiași favori venite de la Viena. Cultura scrisă sau orală care se difuza din direcția orașului Înspre lumea satului implanta efigia imperială, cu regularitate, În intimitatea vieții cotidiene: calendarele populare, de largă circulație (hrană culturală favorită a țăranului ardelean), conțineau pe primele pagini, fără excepție, genealogia Casei domnitoare, manualele școlare propagau imaginea monarhului justițiar, ocrotitor al celor mulți, iar obiceiul citirii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]