38,024 matches
-
de drept public sau privat și sunt finanțate de către autoritățile, instituțiile sau celelalte persoane juridice care le tutelează. Biblioteci publice Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public sau privat, destinate tuturor membrilor unei comunități locale ori zonale. Bibliotecile publice asigură egalitatea accesului la informații și la documentele necesare informării, educației permanente și dezvoltării personalității utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenență politică, religie ori naționalitate. Din categoria bibliotecilor publice fac parte: Ø Biblioteca Metropolitană București; Ø bibliotecile
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților Ø ORDIN nr. 4543 din 23 august 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale Ø DECIZIA Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 1931 din 24.04.2008 Ø METODOLOGIA privind angajarea și promovarea în funcții a personalului din bibliotecile publice Ø METODOLOGIA privind angajarea și promovarea în funcții a personalului din bibliotecile universitare Ø METODOLOGIA privind angajarea și promovarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și politic care se concentrează azi asupra problemelor justiției și ale binelui, conceptul de comunitate a redobândit un sens propriu, semnificând necesitatea unui bine comun ca platformă a oricărei democrații care nu vrea să despartă certitudinea dreptului de o reală egalitate între cetățeni. Operele lui Aldstair MacIntyre (1981, trad. it. 1988) și Charles Taylor (1989, trad. it. 1993) au reluat dezbaterea care, după apariția bine cunoscutei Teorii a justiției a lui John Rawls (1971, trad. it. 1982), părea aproape stinsă. După cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în esență, condiția de oportunități multiple este specificată, în domeniul participării comunitare, prin oportunități de informare în legătură cu resursele sau canalele posibile pentru a ajunge la informația necesară acțiunii sau organizării comunitare. Deși manualele de dezvoltare comunitară susțin că este importantă egalitatea șanselor de informare pentru participarea comunitară, după cum afirmă Randell, modelul Kauffman pare să sugereze contrariul - inegalitatea de informații este cea care provoacă reacții de tip participativ. În această dezbatere asupra rolului pe care îl are modul de distribuire a informației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fie menționate câteva ipoteze. Probabil că inegalitatea informării este stimulativă în special în fazele inițiale ale procesului, pentru captarea inovatorilor. Pe măsură ce informația ajunge să fie tot mai egal distribuită, tot mai neselectivă, importanța ei se reduce în declanșarea procesului. La egalitate de informare, ceea ce ajunge să conteze mai mult sunt resursele și motivația. Diversitatea membrilor grupului și legăturile slabe dintre aceștia sunt condiții de relevanță nemijlocită pentru creativitatea necesară participării comunitare, pentru lansarea proceselor DEVCOM și, în bună măsură, pentru competiția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
determina schimbări în comunitățile lor. Ea joacă un rol crucial în sprijinirea unei vieți democratice active prin promovarea vocii autonome a comunităților dezavantajate sau vulnerabile. Are un set de valori/principii sociale de bază referitoare la drepturile omului, incluziunea socială, egalitatea și respectul pentru diversitate; și o bază specifică de cunoștințe și calificări. Delegații care au participat la conferința din martie 2004 de la Budapesta, reprezentând organizații ale societății civile, guverne, agenții donatoare și grupuri comunitare, recunosc prioritatea care este acordată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
solidaritatea pentru comunitățile-gazdă, migranți și comunitățile de origine și să combată rasismul și discriminarea în toate formele sale. 28. În sprijinul acestor scopuri, UE și statele membre trebuie să creeze și să sprijine structuri și agenții care urmăresc scopuri de egalitate rasială și de înțelegere și conștientizare interculturală. UE și statele membre trebuie să pună accent în același timp pe aspectele pozitive ale unei Europe mai largi și mai diverse. 29. UE și statele membre trebuie să recunoască, prin dezvoltarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și al comunităților. Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
domeniului. În desfășurarea unei astfel de întreprinderi voi prefera conceptul de radicalism celui de extremism. Acesta din urmă este mai greu de operaționalizat la nivelul cercetării prin ancheta de opinie. Extremismul este negarea unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. În plan comportamental se pot face relativ sigur identificările care să ducă la un diagnostic corect. În registrul opiniilor, mai ales când este vorba despre fireasca scoatere din context pe care o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la modul voluntar, mijloace radicale; c) care duc la apariția unor situații discriminatorii sau distructive sau care sporesc probabilitatea de apariție a unor astfel de situații. Drepturile umane a căror negare constituie obiectul acțiunii extremiste sunt cele referitoare la libertate, egalitate și viață/supraviețuire/demnitate umană. Pe scurt, se poate spune că extremismul se referă la negarea radicală a valorilor democrației, reductibile în esență la configurația culturală statuată prin Revoluția Franceză de la 1789. Separarea, supercontrolul, forța și absolutizarea valorilor proprii sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
planul analizelor științifice empirice, al datelor de opinie în mod special, impune o foarte bună specificare. În variantă clară, un act este de tip extremist dacă: - are ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea mecanismelor de realizare etc.); - valorilor democratice (libertate, egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
realizare etc.); - valorilor democratice (libertate, egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare a extremismului - cel atitudinal și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
decizional, a influența, a controla și a face responsabile instituțiile care le afectează viața” (Narayan, p. XVIII). Eveniment - schimbare caracterizată numai prin raportarea unei stări finale la o stare inițială. Extremism - negare a unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. Conceptul de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie în esență modul în care oamenii se raportează unii la alții, în condiții de diversitate socioculturală și de diferențiere a resurselor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
agentului care o adoptă, caracterizată prin ordonare algoritmică, efort pentru acumulare și distribuire de resurse în vederea realizării scopului în situații de conflict sau cooperare care impun alegeri majore ca mod de rezolvare. Toleranță - „mod de interacțiune socială bazat pe valorizarea egalității drepturilor de afirmare umană și a relativității contextuale a valorilor” (Sandu, 2003, p. 24). „Discriminare” se referă la adoptarea unor comportamente de tratare inechitabilă a unor persoane în baza apartenenței lor de grup. Referentul principal al noțiunii de toleranță/intoleranță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rușine de aborigenii pursânge și spun, ceea ce este adevărat, că aceștia îngroașă prostituția și infracționalitatea de la marginea orașelor, dar nu caută adevărata explicație pentru acest fenomen. Realitatea este că cele două culturi nu sunt tratate de guvern pe picior de egalitate, că aborigenii nu au instituții care să le apere cultura și identitatea, că nu au fost lăsați să pășească firesc în civilizația secolului douăzeci". Mă uitam la legionarul din fața mea și nu-mi venea să cred. "Doar guvernul laburist a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
copii. Ina se străduia să împartă fiecare secundă în două părți egale în așa fel, încât nici una din părți să nu o depășească pe cealaltă. Voia ca acești copii să înțeleagă faptul că amândoi se află mereu pe picior de egalitate. De fapt, dacă se gândea ea bine, în mâinile lor se afla întreaga putere, de a stabili câtă lumină și cât întuneric va fi de acum înainte sub acoperișul acestei case. Deși Ina își pusese toate speranțele în contribuția lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cesionar, căruia Îi este necesar un act juridic. Această diviziune, filosoful o numește diviziunea universală a dreptului. Filosoful german analizează dreptul Înnăscut, găsindu-i ca trăsătură esențială, unicitatea. Dreptul Înnăscut este analizat pe cele două coordonate funciare lui: libertatea și egalitatea. Libertatea, În măsura În care se conformează unei legi universale, este „drept unic, originar al fiecărui om, În virtutea umanității sale”. Egalitatea Înnăscută sau independența față de constrângerea la care ne ar supune alții este echivalentă cu dreptul ființei umane de a-și fi propriul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
german analizează dreptul Înnăscut, găsindu-i ca trăsătură esențială, unicitatea. Dreptul Înnăscut este analizat pe cele două coordonate funciare lui: libertatea și egalitatea. Libertatea, În măsura În care se conformează unei legi universale, este „drept unic, originar al fiecărui om, În virtutea umanității sale”. Egalitatea Înnăscută sau independența față de constrângerea la care ne ar supune alții este echivalentă cu dreptul ființei umane de a-și fi propriul stăpân, de a fi un om integru. Plecând de la aceste analize, filosoful din Königsberg, concluzionează că datoriile sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ei, nimănui nu trebuie să i se poată face vreo nedreptate. Această unitate a voinței, luată la nivel individual, creează calitatea de cetățean. Atributele juridice ale cetățeanului sunt: libertatea legală de a se supune doar legii la care a aderat, egalitatea civilă, prin intemediul căreia cetățenii se supun doar aceluia Înzestrat cu facultatea morală de a constrânge, și ultimul atribut, independența civilă sau personalitatea civilă, conform căreia el singur este reprezentantul legal al propriilor sale interese. Conducătorul statului nu poate și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lume, nu reprezintă nici un pericol. În acest sens, avem un exemplu strălucit: nici un monarh nu l-a depășit pe cel pe care noi Îl stimăm!” Încrederea În luminile Rațiunii și În Progres, lupta Împotriva superstițiilor și pledoaria pentru toleranța, apărarea egalității dintre popoare, și a libertății individuale, spiritul antifeudal și antiteologal etc., constituie doar câteva dintre obiectivele și trăsăturile fundamentale specifice gândirii iluministe. Cea de a doua lucrare, din „micile scrieri” kantiene, este Spre Pacea eternă (1794). Aspirația larg umanistă a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
stabilesc: 1. Constituția cetățenească În fiecare stat, trebuie să fie republicană, ceea ce Înseamnă că ea trebuie să fie Întemeiată după principiile libertății membrilor societății (ca oameni), după principiile dependenței (atârnării) tuturor de o legislație comună (ca supuși) și după legea egalității Între aceștia (ca cetățeni). 2. Dreptul popoarelor, ginților, trebuie să fie Întemeiat pe un federalism de state libere, adică pe o uniune de popoare, care nu trebuie să fie un stat de popoare - ceea ce ar Însemna o contradicție. Kant imagina
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
accidental și pe fugitiv. Michel Foucault (1926-1986) vedea În Kant primul filosof care, ca un arcaș, Își Înfinge săgeata În inima timpului prezent, deschizând drumul către problematica modernității. Kant lasă În urmă conflictul clasic dintre caracterul exemplar al Criticelor și egalitatea dintre valori (apărată de moderni), pentru a insera gândirea (transformată În diagnostic) exact În procesul neîntrerupt de punere la punct a propriei certitudini, proces care până astăzi a Însuflețit modernitatea, În orizontul unei noi conștiințe istorice. Capitolul II Normativitate și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
al Dreptului, oricâte slăbiciuni va fi avut sistemul său de gândire. Important este cum vedea Montesquieu existența și acțiunea legilor pozitive (pe lângă cele ale naturii). În acest sens, el releva: „De Îndată ce se află În societate, oamenii pierd simțământul slăbiciunii lor; egalitatea care exista Între ei Încetează și Începe starea de război”. Așadar, invers decât la Thomas Hobbes, care considera că În starea de societate: „nu există drepturi naturale”, care au fost cedate În Întregime suveranului, prin pact social, ci există numai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Acest principiu Își găsește integrarea sa logică În celălalt principiu al statului care spune: „legea singură este suverană”. Cu excepția cazurilor de incapacitate fizică sau celor condamnați penal, „nimeni nu poate fi privat de dreptul de a participa, pe picior de egalitate, la exercițiul funcției legislative, direct sau prin intermediul reprezentanților liber aleși. Orice excludere sau limitare la aceasta, retrage (suspendă) Statului caracterul său de Stat legitim sau de justiție”. Există astfel un raport fundamental de paritate Între toți cetățenii, luând totuși În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să participe la ea; fiecare putând să exercite liber o profesiune, o artă sau o meserie, fără o adeziune de acest gen; − mai multe asociații sindicale de o aceeași specie sau categorie pot să se constituie legitim pe picior de egalitate; − viața și activitatea asociațiilor sindicale, toate fiind autonome, trebuie să se dezvolte Într-o relație armonioasă cu viața și activitatea statului care este dator să le recunoască totdeauna cu condiția ca, În organizarea și În manifesările lor exterioare, să nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]