2,033 matches
-
Există puternice divergențe între adepții școlii matematice și cei ai școlii psihologice. Gînditorii Școlii de la Lausanne concep toate variabilele economice ca aflîndu-se în relații interdependente, de unde rigidul lor sistem de echilibru. Ei presupuneau divizibilitatea infinită a bunurilor și serviciilor, urmărind egalizarea nevoilor și satisfacțiilor pentru fiecare individ. Din contră, economiștii austrieci caută relații cauzale între variabilele și fenome nele economice și nu se preocupă de construcția cu ajutorul matematicilor a unor modele de echilibru econo mic. Ei erau convinși că fenomenele economice
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Hans Mayer publică la Viena o importantă lucrare intitulată Wirtschaftstheorie der Gegenwart. El critică "ipotezele irealiste ale marginaliștilor, în primul rînd ideea după care valoarea poate fi calculată direct și supusă calculului infinitezimal. El neagă așa-zisa "lege walrasiană a egalizării utilităților marginale", ca și modelul walrasian al echilibrului economic general și susține că variațiile venitului nu antrenează neapărat o variație proporțională a cheltuielilor ci, mai degrabă, schimbări semnificative în funcția cererii. Mai critică și alte "ficțiuni" precum divizibilitatea infinită și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
strategice ș. a.) și astfel au ieșit la suprafață decalaje mari între așa-numitele "regiuni de onoare" și altele mai sărace. Primele varsă la bugetul central mai mult decît primesc, fără să aibă nici un fel de avantaj, producîndu-se o redistribuire pentru "egalizarea subiecților", ceea ce întreține numeroase tensiuni interregionale. În același sens, Guvernul și-a propus și o reglare pe linie fiscală a cererii solvabile a populației și o stimulare fiscală a întreprinderilor ne-performante, toate acestea alimentînd "găurile negre" din buget și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
contesta profundele repercusiuni psihologice ale trecerii de la o cultură organizată de refulare la o cultură bazată pe dreptul la exprimarea liberă a tuturor dorințelor, la satisfacerea deplină și fără limite. Dar este oare această mutație sinonimă cu un proces de „egalizare a satisfacțiilor” sub semnul „imperativului satisfacției depline”38? Cum să nu observăm că în imperiul deplinei înfloriri există o netă dihotomie între cei a căror principală motivație este de a crește numărul satisfacțiilor materiale și de divertisment și cei ale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Locomoția”, în conceptul lui K. Lewin, este în funcție de vectorul realizat, putând fi adecvată în situații normale, dar și subtitutivă, imaginativă, aberantă sau inadecvată, în situațiile când conflictul și frustrarea devin stresante. Tendința generală a sistemului psihologic al persoanei fiind de egalizare și echilibru, tensiunea apărută la un moment dat, într-un anumit punct, ca urmare a nașterii unei trebuințe, tinde - precizează K. Lewin - să se „scurgă”, în funcție de „fluiditatea mediilor” din zona maximei amplitudini spre regiuni învecinate, cu nivel tensional scăzut. Atât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau chiar stoparea unor importuri, pentru a proteja mai bine economia indigenă de concurența străină și deci pentru a-i determina pe posibilii importatori să utilizeze produsele și materia primă indigene. Taxa vamală de import are rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduce la apropierea nivelului prețului mărfii importate de nivelul prețului mărfii similare indigene (în unele cazuri, poate conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa indigenă, ceea ce înseamnă că ea acționează restrictiv pentru importator)77. Taxele vamale acționează ca taxe
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de alocare a status-urilor sociale, ca instanța de socializare, întreprindere de transmitere a cunoștințelor si a culturii. Subiect de cercetare socio-educaționala poate fi și evoluția efectivelor școlare, expansiunea sistemelor de învățământ etc. Carierele școlare, condiționarea sociala a rezultatelor școlare, egalizarea șanselor de reușita prin educație, recrutarea, formarea si selectarea cadrelor didactice reprezintă, de asemenea teme de interes. Ca si modul de generare si structurare a curriculum-ului, gestiunea sociala a cunoștințelor, educația permanenta. De un deosebit interes se bucura problematica
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
întreprinse la puțin timp de către ISM în legătură cu Federația sindicală internațională: acest sistem ar putea depăși antagonismele naționale și, în primul rînd, cadrul restrîns al protecționismului. Patru condiții sînt necesare la realizarea unui asemenea proiect: reducerea obstacolelor din calea comerțului mondial, egalizarea condițiilor de muncă, controlul monopolurilor, crearea, după modelul Biroului Internațional al Muncii (BIM), a unui Birou Economic Internațional 17. Dar toate aceste sugestii vor rămîne doar în faza de proiect și nu vor duce la nimic concret. ISM nu este
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
triplu raportat la celelalte regiuni de dezvoltare din România. Indubitabil, trebuie să avem în vedere că, cea mai mare concentrare de firme o regăsim la nivelul regiunii sus evidențiate. Pentru creșterea gradului de inovare a firmelor este necesară însă o egalizare a scorurilor inovării, în sensul ca celelalte regiuni de dezvoltare românești să tindă spre scorul atins de cea mai puternică regiune de dezvoltare românească. • Dezvoltarea de politici și programe pentru a susține cercetarea academică și dezvoltarea conceptului de universitate antreprenorială
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pentru că el reprezintă o modalitate de promovare a egalității oportunităților indivizilor în cadrul societății. Al doilea legitimează egalitatea accesului ca și instrument de alinare a durerii. Atât protejarea egalității, cât și eforturile de alinare a durerii sunt, însă, condiții necesare pentru egalizarea respectului în cadrul societății. Principiul egalității de respect se dovedește a fi, cu alte cuvinte, principiul bazal care, în opinia egalitarienilor, întemeiază idealul accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Această concluzie nu trebuie să fie surprinzătoare. Principiul respectului egal sau
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
mod negativ respectul de sine al celor care se află în mod sistematic în coada listelor"1. Principalul argument egalitarian în favoarea egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale este, cu alte cuvinte, următorul: Exigența fundamentală a dreptății sociale este egalizarea respectului de sine al cetățenilor în cadrul societății. Pentru a egaliza respectul de sine în cadrul societății este necesar, însă, să egalizăm accesul la serviciile de îngrijiri medicale. Prin urmare, accesul egal la serviciile de îngrijiri medicale este o condiție necesară a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
spre exemplu, autoarea citată mai devreme, este similar din acest punct de vedere sufragiului universal. Sufragiul universal susține Gutmann este de multă vreme acceptat și legitimat drept condiție a respectului egal, argumentarea în favoarea lui fiind independentă de rezultatele anticipate ale egalizării puterii politice prin garantarea câte unui vot fiecărei persoane. Același lucru ar trebui acceptat, însă, și în ceea ce privește accesul egal la serviciile de îngrijiri medicale: "Respectul de sine al celor mai mulți dintre noi nu este afectat de modul în care suntem tratați
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
condiție necesară pentru atingerea unei stări de sănătate cât mai echitabilă. În argumentarea sa, Sreenivasan se bazează pe diverse studii empirice care au arătat că introducerea accesului universal la serviciile medicale în Marea Britanie a avut un impact foarte scăzut asupra egalizării nivelului speranței de viață între diversele clase sociale. Altfel spus, accesul universal a avut un impact foarte redus asupra speranței de viață relative. Desigur, recunoaște Sreenivasan, este posibil și chiar probabil ca accesul universal la serviciile de îngrijiri medicale să
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
insistat, mai întâi, că teoria egalității echitabile a oportunităților nu este preocupată, spre deosebire de ceea ce sugerează Sreenivasan, doar de părțile relative de oportunități sau de sănătate ale indivizilor. Țelul ultim al dreptății în distribuția serviciilor medicale, precizează Daniels, nu este atât egalizarea stării de sănătate a indivizilor, cât îmbunătățirea acesteia astfel încât fiecare dintre aceștia să poată profita de aria lor normală de oportunități din cadrul societății. Nu starea relativă de sănătate a indivizilor este cea de care este interesată, așadar, teoria egalității echitabile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
aduce Jacobs lărgirii de către Pogge a semnificației termenului de "oportunitate". Reproșul este unul similar celui adresat lui Daniels: acela că, prin această lărgire, Pogge subminează semnificația și cerințele principiului egalității oportunităților. Conceptul lărgit de "oportunitate" face foarte dificilă distincția între egalizarea oportunităților pentru indivizi și egalizarea pozițiilor inițiale de start pentru indivizii similar motivați și talentați. Argumentul lui Pogge în favoarea tratării serviciilor medicale ca oportunități nu este substanțial diferit de susținerea că aceste servicii au o importanță strategică, la fel ca
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
a semnificației termenului de "oportunitate". Reproșul este unul similar celui adresat lui Daniels: acela că, prin această lărgire, Pogge subminează semnificația și cerințele principiului egalității oportunităților. Conceptul lărgit de "oportunitate" face foarte dificilă distincția între egalizarea oportunităților pentru indivizi și egalizarea pozițiilor inițiale de start pentru indivizii similar motivați și talentați. Argumentul lui Pogge în favoarea tratării serviciilor medicale ca oportunități nu este substanțial diferit de susținerea că aceste servicii au o importanță strategică, la fel ca și background-ul socio-economic, pentru că
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
gospodina subjugată care luptă pentru puțină individualitate, cu toții au învățat poate să-și păstreze dorințele în linie cu situația lor neplăcută. Lipsurile lor sunt cuprinse și integrate în matricea interpersonală de împlinire a dorințelor"17. O societate dedicată promovării idealului egalizării (oportunităților de satisfacere a) preferințelor actuale ale indivizilor i-ar nedreptăți prin urmare, pe cei cu preferințe extrem de reduse ca urmare a adaptării dorințelor la circumstanțele severe în care trăiesc. În scrierile sale mai recente Arneson a abandonat, însă, acest
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dintre aceste două modalități cea de a doua este, însă, în concordanță cu intuițiile noastre despre dreptatea socială. Problema egalitarianismului este, însă, că le legitimează în numele dreptății pe ambele. Mai mult, egalitarianismul este nevoit să legitimeze în numele dreptății nu doar egalizările care înrăutățesc situația celor mai favorizați membri ai societății, ci și acele egalizări care ar înrăutăți situația tuturor, inclusiv a celor mai defavorizați. În orice caz, așa cum a evidențiat Parfit, un egalitarian este nevoit să accepte ca drepte inclusiv situații
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
intuițiile noastre despre dreptatea socială. Problema egalitarianismului este, însă, că le legitimează în numele dreptății pe ambele. Mai mult, egalitarianismul este nevoit să legitimeze în numele dreptății nu doar egalizările care înrăutățesc situația celor mai favorizați membri ai societății, ci și acele egalizări care ar înrăutăți situația tuturor, inclusiv a celor mai defavorizați. În orice caz, așa cum a evidențiat Parfit, un egalitarian este nevoit să accepte ca drepte inclusiv situații terifiante, de vreme ce, conform egalitarianismului "orice inegalitate este rea. Este rău, de exemplu, că
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
la un nivel extrem de precar de servicii minimale, atâta vreme cât acest acces este unul egal. De asemenea, el ar considera dreaptă reducerea accesului la serviciile medicale în cazul persoanelor aflate în categoria celor mai favorizate, dacă ea ar avea drept rezultat egalizarea drepturilor de acces la sistemul de îngrijiri medicale în cadrul societății. La fel, un egalitarian al oportunităților ar trebui să accepte că inclusiv disponibilitatea unor oportunități pentru sănătate printre membrii societății reprezintă o situație dreaptă, atâta vreme cât niciunul dintre aceștia nu beneficiază
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
a lui Temkin nu pare mai eficientă. De ce? Pentru că lasă obiecția lui Parfit intactă. Replica lui Temkin ar fi fost una excelentă dacă obiecția lui Parfit la adresa egalitarianismului ar fi fost aceea că el nu poate respinge în niciun fel egalizarea prin nivelare în jos. Nu aceasta este, însă obiecția fundamentală a lui Parfit, ci aceea că egalitarianismul este o teorie inacceptabilă a dreptății pentru că legitimează în numele ei "concluzii repugnante", de tipul celor evidențiate mai sus. A susține că idealul dreptății
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
salvat" prin astfel de replici. Mai mult, acesta este unul dintre cele mai importante argumente împotriva egalitarianismului ca teorie sau ideal al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale. Am în vedere aici faptul că egalitarianismul legitimează în numele dreptății și egalizarea prin "nivelarea în jos" a accesului indivizilor la serviciile de îngrijiri medicale sau a oportunităților acestora pentru sănătate. O astfel de egalizare este, pentru cei mai mulți dintre noi, inacceptabilă, iar în anumite cazuri chiar repugnantă. Pentru cei mai mulți dintre noi, existența unui
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale. Am în vedere aici faptul că egalitarianismul legitimează în numele dreptății și egalizarea prin "nivelarea în jos" a accesului indivizilor la serviciile de îngrijiri medicale sau a oportunităților acestora pentru sănătate. O astfel de egalizare este, pentru cei mai mulți dintre noi, inacceptabilă, iar în anumite cazuri chiar repugnantă. Pentru cei mai mulți dintre noi, existența unui acces la un nivel foarte precar de servicii medicale (sau al unor oportunități foarte reduse pentru sănătate) în cadrul societății nu poate fi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
obligă pe acesta să se intereseze foarte în amănunt asupra condițiilor de lucru de la furnizorii săi, condiții care devin din ce în ce mai mult un criteriu după care acesta îi va selecționa pe cei cărora le va da comenzi sau o piață. Miza egalizării (normalizării) standardelor internaționale sau europene În materie de egalizare a standardelor în domeniul de securitatea muncii se disting două categorii: * egalizarea standardelor înm materie de management * egalizarea normativelor tehnice În materie de egalizarea standardelor de management al securității, am văzut
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
asupra condițiilor de lucru de la furnizorii săi, condiții care devin din ce în ce mai mult un criteriu după care acesta îi va selecționa pe cei cărora le va da comenzi sau o piață. Miza egalizării (normalizării) standardelor internaționale sau europene În materie de egalizare a standardelor în domeniul de securitatea muncii se disting două categorii: * egalizarea standardelor înm materie de management * egalizarea normativelor tehnice În materie de egalizarea standardelor de management al securității, am văzut că nu s-a ajuns la un consens pentru
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]