1,494 matches
-
suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român... Mitropolitul țării, câteșitrei episcopii României, toți egumenii monastirilor erau greci; în școalele domnești profesorii - greci. Negoțul din toată țara era în mînile grecilor... Vocea și puterea boierilor români se pierdeau în acel torent de straini ce inundaseră țara. Toate acestea sunt scrise de un martor ocular, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a izbucnit Între Turcia și Rusia, care a rezultat În pierderea asistenței financiare din partea Patriarhului Calinic. Atunci doctorul fără de arginți Pantelimon a luat parte la reconstrucția propriei sale mănăstiri. A săvâr‑ șit multe minuni care l‑au ajutat pe noul egumen al mănăs‑ tirii, bătrânul Sava. Însemnătatea succesului bătrânului Sava cu moaștele sfântului a fost atât de mare Încât el a fost amenințat de către musulmani, care simțeau că isla‑ mismul era eclipsat În fața reușitelor sfântului. Totuși, viața bătrânului athonit a fost
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Moțoc, după numele de mirean, se trăgea dintr-o familie de răzeși înstăriți, cu cinci copii. Cultura teologică dobândită și cunoașterea limbilor slavonă, greacă, latină îl asimilează curentului de spiritualitate ortodoxă creat în jurul lui Anastasie Crimca. A fost preot și egumen (1608-1613) la mănăstirea Secu, unde a făcut câteva traduceri religioase. Personalitate în ascensiune, V. este adus în 1629 la Suceava, ca arhimandrit și duhovnic al domnitorului Miron Barnovschi. Va fi trimis cu o solie numeroasă în Rusia, făcând un popas
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
scoate Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, un monument al limbii și culturii naționale și operă de artă tipografică. În 1642 ia parte, alături de cei trei episcopi ai Moldovei și de egumenul de la Trei Ierarhi, la un important eveniment al Bisericii Răsăritene- sinodul ecumenic ținut la Iași, unde se dorea o limpezire doctrinară a ortodoxiei, tulburată de luptele confesionale din epocă. Prezența teologilor români a însemnat o mediere între lumea greacă și
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
de Ștefan, fiul lui Alexandru cel Bun, se arată că „vama numită vama de la Moldovița și cu satul”, aparțineau mănăstirii Moldovița <footnote D.R.H.,op.cit., p. 344. footnote>. Considerând insuficiente precizările făcute în actul amintit și, desigur, la insistențele călugărilor și egumenului mănăstirii, așa cum se va proceda și în alte cazuri, în decursul timpului, același domn, Ștefan, emite, la 11 februarie 1447, un alt document în care întărește dania „sfânt răposatului părintelui nostru, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vornici, unitate administrativă cu care vămenii au fost în permanentă legătură. Considerăm că nu riscăm prea mult, afirmând că satul Vama a fost rupt din Ocolul Câmpulungului, fie prin dania făcută de Alexandru cel Bun, fie prin rapacitatea călugărilor și egumenilor, care s-au folosit de un fals pentru a-și extinde proprietățile. Din câte se pot întrevedea, din relativ puținele documente scrise, referitoare la subordonarea administrativă a satelor, pentru satul Vama nu se poate afirma nici măcar cu titlu de ipoteză
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
clasei țăranilor dependenți. Pentru epoca medie, feudală, singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a statului medieval românesc, nu se poate susține pentru satul Vama sau pentru oricare alt
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
domnească oamenii din satele mănăstirești, precum și dreptul călugărilor de a încasa daniile de la locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri judecătorești și chiar cu dreptul de a încasa gloabele și dușegubinele ; d. Imunități comerciale care constau, pe de o parte, din dreptul de a face comerț scutit de vamă și, pe de altă parte, dreptul de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
numele de podvoadă, făcută cu carul cu boi sau cai, era cea mai grea. Această obligație a impus reglementări privind distanța de la care erau transportate produsele și greutatea transportată <footnote Al. Bocănețu, Mănăstirea Moldovița, Cernăuți, 1933, p. 52 : „La 1745, egumenul Gherasim și întregul sobor al mănăstirii Moldovița duc până înaintea Domnului că vămenii, care au fost dăruiți mănăstirii de Alexandru cel Bun, spun că nu sunt vecinii mănăstirii și refuză să mai facă corvezi, să aducă sare de la Ocna sau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și de posesiune, nu de proprietate deplină. Intervenția domniei în reglementarea raporturilor dintre mănăstirea Moldovița și țăranii dependenți, ne dovedește că vechea imunitate, care nu a fost niciodată deplină, nu se mai putea menține fără autoritatea statului. Mănăstirea Moldovița, prin egumeni și călugări, mărind dările și slujbele, abuzând de numărul zilelor de clacă, ar fi vrut să-i aducă pe țăranii dependenți în situația robilor. Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, și Adunarea Țării au ținut să precizeze, prin documentul din 1 ianuarie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pârgari și condamnat la moarte. Călugării de la Putna n-au vrut să-l răscumpere și țiganul ar fi fost executat dacă nu s-ar fi găsit vistiernicul Pelin, care-l răscumpără cu un cal de 40 de lei și plătește egumenului de la Putna prețul prinderii și întreținerii timp de 8 săptămâni cât a durat judecata și detenția <footnote T.Bălam, Documente bucovinene, vol. II (1519-1692), p. 163-164. footnote>. Pentru modul în care se făcea judecata în componența tribunalului format din conducerea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
scris o carte la călugări să-l răscumpere...” <footnote Ibidem; despre originea robiei țiganilor în Moldova la Al. Gonța, op. cit., p. 89; potrivit obiceiului țării, românii care se căsătoreau cu fete de țigan deveneau și ei robi. În acest sens, egumenul mănăstirii Solca, Venedict, se adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean și Petru moldovean ( de lângă apa Moldovei-n.a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean și Petru moldovean ( de lângă apa Moldovei-n.a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării că moldovenii care vor lua țigănci și moldovencele care vor merge după țigani vor fi și ei țigani (adică robi- n.a.), dar bir să nu dea (birul robilor-n.a.). Aceasta s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ei țigani (adică robi- n.a.), dar bir să nu dea (birul robilor-n.a.). Aceasta s-a întâmplat la anul 1759. footnote>. Natura conflictului dintre mănăstirea Moldovița și vămeni ține de cauze economice și sociale: pe de o parte tendința egumenilor și călugărilor de a le răpi vechile drepturi, impunând noi dări și munci, asemuindu-i robilor, și, pe de altă parte, rezistența locuitorilor în fața ofensivei călugărilor, care se manifesta prin nesupunere, nerespectarea regimului proprietății și jalbe adresate divanului domnesc. Înăsprirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ar fi putut justifica stăpânirea terenurilor și construcția caselor. Manifestându-se ca proprietari deplini, vămenii au mai vândut câmpulungenilor și niște locuri curățate de dânșii pe Sălătruc, dar și acestea au fost recuperate de mănăstire, prin intervenția energică a ultimului egumen, arhimandritul Venedict (Benedict), mare apărător al beneficiilor mănăstirii și prigonitor al vămenilor, pe care i-a târât prin procese și judecăți, având, cum era de așteptat, câștig de cauză. Desele conflicte dintre vecini și stăpâni - mănăstiri și biserici - îl determină
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi orânduit egumenul, toate acele 12 zile să-i socotească și dijma locului încă să-și dea tot omul pe obiceiu și vornicii prin sate încă și egumenii să-și puie pe care ar socoti” <footnote Ibidem. footnote>. Stăpânii de moșii nu s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce fel de lucru va fi orânduit egumenul, toate acele 12 zile să-i socotească și dijma locului încă să-și dea tot omul pe obiceiu și vornicii prin sate încă și egumenii să-și puie pe care ar socoti” <footnote Ibidem. footnote>. Stăpânii de moșii nu s-au mulțumit cu cele 12 zile de clacă pe an și, la intervenția lor, același Constantin Mavrocordat, prin actul emis la 1 ianuarie 1749, invocat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ca să fie pentru chiverniseala mănăstirii.” <footnote T. Bălan, op.cit., vol. III, p. 202-204. footnote> Intransigența, abuzurile, plângerile înaintate domniei, divanului domnesc, amenzile și monopolurile pe moară, cârciumă, desfacerea băuturilor, dreptul exclusiv de vânat și pescuit în braniștea mănăstirii, practicate de egumeni și călugări nu-și găsesc justificarea decât în apărarea cu îndârjire a rânduielilor vechi și învechite, a privilegiilor care în alte țări fuseseră abolite. Întărirea pazei și amenzile mari puse de mănăstire pentru pescuit și vânat în regim de braconaj
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vechea familie românească Calmuș din Câmpulung) interzicea și el, prin două documente succesive, 16 mai 1760 și 11 ianuarie 1761 „câmpulungenilor și vămenilor să vâneze și să prindă pește pe domeniile mănăstirii, afară doar de cei care au învoială cu egumenul și plătesc pentru aceasta” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. II, p.95 footnote>. Prin așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 3 septembrie 1776 s-a hotărât „a tot felul de băuturi să fie și să se vândă numai stăpânului moșiei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a cumpăra numai pentru treburile lor numai de la orânda moșiei, la care se află șezători” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 161-162. footnote>. Dreptul la crâșmă era de obicei arendat. Astfel, pe la 1772, cei ce vindeau vin în Vama, plăteau egumenului mănăstirii „câte un leu de fiecare butoi de vin” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. V (1745-1760), p. 116-117. footnote>. Dreptul la moară, de a deține unele poieni și braniști era „cumpărat cu tocmeală de oamenii din Vama” <footnote N.Grămadă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au luat apărarea mănăstirii și i-au considerat pe vămeni nesupuși, recalcitranți și au luat, pe lângă măsurile economice și măsuri extraeconomice: bătaia și închisoarea. La 15 ianuarie 1721 domnul de atunci al Moldovei, Mihail Racoviță, în urma unor plângeri adresate de egumen contra vămenilor hotărăște: „Deoarece egumenul s-a plâns în repetate ori din această cauză și că vămenii nu dau ascultare chemării la muncă pentru mănăstire și nu recunosc nici ordinele scrise care li s-au trimis, de aceea vornicul de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
i-au considerat pe vămeni nesupuși, recalcitranți și au luat, pe lângă măsurile economice și măsuri extraeconomice: bătaia și închisoarea. La 15 ianuarie 1721 domnul de atunci al Moldovei, Mihail Racoviță, în urma unor plângeri adresate de egumen contra vămenilor hotărăște: „Deoarece egumenul s-a plâns în repetate ori din această cauză și că vămenii nu dau ascultare chemării la muncă pentru mănăstire și nu recunosc nici ordinele scrise care li s-au trimis, de aceea vornicul de Câmpulung să cheme pe acești
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu dau ascultare chemării la muncă pentru mănăstire și nu recunosc nici ordinele scrise care li s-au trimis, de aceea vornicul de Câmpulung să cheme pe acești îndărătnici sau să-i însemne pe o listă și s-o trimită egumenului pentru ca aceștia care nu dau ascultare să fie bătuți ca să ia sama și alții la acest lucru” <footnote Radu Rosetti, Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova, București, 1907, publicat în Uricariul, II, p. 217 și urm.; apud N.Grămadă, op. cit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova, București, 1907, publicat în Uricariul, II, p. 217 și urm.; apud N.Grămadă, op. cit., p.19. footnote>. La 10 ianuarie 1735 domnitorul Constantin Nicolae Mavrocordat 72 ordonă „vămenilor care nu dau ascultare la chemările egumenului să le porunciți să asculte, iar pe cei care nu vor să asculte să-i pedepsiți” <footnote Ibidem. footnote>. Pe lângă nesupunerea la lucru, unii vămeni au fugit de pe moșie, au părăsit satul, stabilindu-se la Câmpulung, unde au devenit slujbași
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
o delegație de boieri și clerici din Moldova <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p.139; din delegația care a plecat în Rusia făcea parte episcopul de Huși, Inochenție, arhimandritul Solcii, Vartolomei Măzăreanu, logofătul Ioan Palade, spătarul Ianache Milo și Benedict, egumenul Moldoviței. Delegația a adus cărți și odoare bisericești din argint. footnote>, din care a făcut parte și egumenul mănăstirii Moldovița, Benedict, a plecat în Rusia, în 15 septembrie 1769, la curtea Ecaterinei a II-a, inițiatoarea unui program politic care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]