879 matches
-
electrozi. Principalii componenți ai unei electrolize sunt: Electrozii din metal, grafit sau din material semiconductor sunt folosiți pe scară largă. Pentru alegerea celui mai bun electrolit pentru electroliză se ține cont de reacțiile principale și secundare care au loc în timpul electrolizei și, bineînțeles, de costul de fabricație. Procesul-cheie al electrolizei este schimbul de atomi și ioni prin îndepărtarea sau adăugarea de electroni din circuitul extern. Produsele necesare de electroliză sunt, în unele stării fizice diferite de la electrolit la electrolit și pot
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
metal, grafit sau din material semiconductor sunt folosiți pe scară largă. Pentru alegerea celui mai bun electrolit pentru electroliză se ține cont de reacțiile principale și secundare care au loc în timpul electrolizei și, bineînțeles, de costul de fabricație. Procesul-cheie al electrolizei este schimbul de atomi și ioni prin îndepărtarea sau adăugarea de electroni din circuitul extern. Produsele necesare de electroliză sunt, în unele stării fizice diferite de la electrolit la electrolit și pot fi eliminate de unele procedee fizice. De exemplu, la
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
se ține cont de reacțiile principale și secundare care au loc în timpul electrolizei și, bineînțeles, de costul de fabricație. Procesul-cheie al electrolizei este schimbul de atomi și ioni prin îndepărtarea sau adăugarea de electroni din circuitul extern. Produsele necesare de electroliză sunt, în unele stării fizice diferite de la electrolit la electrolit și pot fi eliminate de unele procedee fizice. De exemplu, la electroliza soluției de clorură de sodiu, producția va fi gazoasă și constă în degajarea de hidrogen și clor. Aceste
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
este schimbul de atomi și ioni prin îndepărtarea sau adăugarea de electroni din circuitul extern. Produsele necesare de electroliză sunt, în unele stării fizice diferite de la electrolit la electrolit și pot fi eliminate de unele procedee fizice. De exemplu, la electroliza soluției de clorură de sodiu, producția va fi gazoasă și constă în degajarea de hidrogen și clor. Aceste producții gazoase formează bule pentru a fi colectate. formula 1 Un lichid ce conține ioni mobili (un electrolit) este produs prin: Potențialul electric
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
degajarea de hidrogen și clor. Aceste producții gazoase formează bule pentru a fi colectate. formula 1 Un lichid ce conține ioni mobili (un electrolit) este produs prin: Potențialul electric se aplică asupra electrolitului prin scufundarea electrozilor în electrolit, în vasul de electroliză. La electrozi, electronii sunt absorbiți sau cedați de către atomi sau ioni. Acești atomi care primesc sau pierd electroni pentru a fi încărcați trec în electrolit. Oxidarea ionilor sau a moleculelor neutre apare la anod, iar reducerea ionilor sau a moleculelor
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
feros la ionul de fier la anod: De asemenea, este posibilă reducerea cianurii ferice la ferocianură la catod: Moleculele neutre nu pot reacționa la niciun electrod; de exemplu, p-Benzocuinona poate fi redusă la hidrochinonă la catod: Masa elementului separat prin electroliză este dată de "legea lui Faraday" sau "legea electrolizei". Este proporțională cu cantitatea de electricitate vehiculată prin electrolizor. După Faraday, cantitatea de metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de curent (produsul dintre intensitatea curentului electric și timpul de
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
este posibilă reducerea cianurii ferice la ferocianură la catod: Moleculele neutre nu pot reacționa la niciun electrod; de exemplu, p-Benzocuinona poate fi redusă la hidrochinonă la catod: Masa elementului separat prin electroliză este dată de "legea lui Faraday" sau "legea electrolizei". Este proporțională cu cantitatea de electricitate vehiculată prin electrolizor. După Faraday, cantitatea de metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de curent (produsul dintre intensitatea curentului electric și timpul de electroliză) și cu echivalentul-gram al metalului depus. formula 2 , unde
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
este dată de "legea lui Faraday" sau "legea electrolizei". Este proporțională cu cantitatea de electricitate vehiculată prin electrolizor. După Faraday, cantitatea de metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de curent (produsul dintre intensitatea curentului electric și timpul de electroliză) și cu echivalentul-gram al metalului depus. formula 2 , unde "m" este cantitatea de metal depusă la catod (în grame), "A" este masa atomică a metalului, "n" este valența metalului, "F" reprezintă 96500 de coulombi per secunda, "I" intensitatea curentului electric (în
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
m" este cantitatea de metal depusă la catod (în grame), "A" este masa atomică a metalului, "n" este valența metalului, "F" reprezintă 96500 de coulombi per secunda, "I" intensitatea curentului electric (în coulombi per mol), iar "t" este timpul de electroliză. Raportul formula 3 se numește "echivalent electrochimic" În "electroliză" se ține seama de "tensiunea de descompunere", care este tensiunea minimă la care se poate desfășura procesul și care depinde de "potențialul de electrod", care este influențat la rândul lui de poziția
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
în grame), "A" este masa atomică a metalului, "n" este valența metalului, "F" reprezintă 96500 de coulombi per secunda, "I" intensitatea curentului electric (în coulombi per mol), iar "t" este timpul de electroliză. Raportul formula 3 se numește "echivalent electrochimic" În "electroliză" se ține seama de "tensiunea de descompunere", care este tensiunea minimă la care se poate desfășura procesul și care depinde de "potențialul de electrod", care este influențat la rândul lui de poziția pe care o are substanța în seria "potențialelor
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
poziția pe care o are substanța în seria "potențialelor electrochimice". De asemeni, tensiunea de la bornele electrozilor trebuie să acopere și căderea de tensiune în electrolit, în contacte și în electrozi. Dacă în electrolit sunt mai mulți ioni de același semn, electroliza se produce cu o "energie minimă". Electroliza are aplicații industriale în "electrometalurgie" pentru acoperirea cu straturi protectoare a diferitelor metale "feroase" cu metale "neferoase" (exemplu = tabla galvanizată), sau de a se extrage "metaloizi" (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din apă
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
seria "potențialelor electrochimice". De asemeni, tensiunea de la bornele electrozilor trebuie să acopere și căderea de tensiune în electrolit, în contacte și în electrozi. Dacă în electrolit sunt mai mulți ioni de același semn, electroliza se produce cu o "energie minimă". Electroliza are aplicații industriale în "electrometalurgie" pentru acoperirea cu straturi protectoare a diferitelor metale "feroase" cu metale "neferoase" (exemplu = tabla galvanizată), sau de a se extrage "metaloizi" (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din apă). În metalurgie, se face prin electroliză purificarea
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
minimă". Electroliza are aplicații industriale în "electrometalurgie" pentru acoperirea cu straturi protectoare a diferitelor metale "feroase" cu metale "neferoase" (exemplu = tabla galvanizată), sau de a se extrage "metaloizi" (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din apă). În metalurgie, se face prin electroliză purificarea unor metale (de ex. cupru), proces care mai poartă și numele de rafinare. "Fabricarea sodei caustice/leșiei": se realizează prin electroliza soluției de NaCl - clorură de sodiu (saramură) .
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
sau de a se extrage "metaloizi" (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din apă). În metalurgie, se face prin electroliză purificarea unor metale (de ex. cupru), proces care mai poartă și numele de rafinare. "Fabricarea sodei caustice/leșiei": se realizează prin electroliza soluției de NaCl - clorură de sodiu (saramură) .
Electroliză () [Corola-website/Science/302834_a_304163]
-
curentul electric printr-un material se numește conducție electrică, și natura acesteia variază în funcție de particule și materialul prin care se deplasează ele. Exemple de curenți electrici sunt conducția metalică, unde electronii se deplasează printr-un , cum ar fi metalul, și electroliza, unde ioni (atomi cu sarcină electrică) curg prin lichide, sau prin plasme cum ar fi scânteile electrice. În timp ce particulele se pot deplasa destul de încet, uneori, cu o doar cu câteva fracțiuni de milimetru pe secundă, partea de câmp electric care
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
din punct de vedere istoric au fost mijloacele de recunoaștere a prezenței sale. Faptul că apa poate fi descompusă de curentul electric dintr-o pilă voltaică a fost descoperit de catre și la 1800, un proces cunoscut acum sub numele de electroliză. Munca lor a fost extinsă foarte mult de Michael Faraday în anul 1833. Curentul printr-o rezistență produce o încălzire localizată, efect studiat matematic de James Prescott Joule în 1840. Una dintre cele mai importante descoperiri legate de curent a
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
electrice de a provoca reacții chimice are o gamă largă de utilizări. Electrochimia a fost întotdeauna o parte importantă a electricității. De la inventarea pilei fotovoltaice, celulele electrochimice au evoluat în mai multe tipuri diferite de baterii, galvanizatoare și celule de electroliză. Aluminiul este produs în cantități mari în acest fel, și multe dispozitive portabile sunt alimentate cu curent electric cu ajutorul bateriilor reîncărcabile. Un circuit electric este o interconectare a componentelor electrice astfel încât sarcina electrică să curgă de-a lungul unui traseu
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
domeniul chimiei, duce la descoperirea "benzenului" în "gudronul din huilă", cu ajutorul unui aparat conceput de el. Era un aparat "prin compresie și răcire", cu care a putut să "lichefieze" aproape toate gazele cunoscute în acel timp. În 1833 enunță "legea electrolizei", lege ce stă la baza "electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de "ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic". De asemeni studiind "proprietățile magnetice ale substanțelor",introduce termenii de "diamagnetism" și "paramagnetism". A elaborat "teoria electrizării prin
Michael Faraday () [Corola-website/Science/302976_a_304305]
-
luminii polarizate" sau "efectul de polarizare rotatorie a luminii în câmp magnetic". Ca prețuire a cercetărilor sale și a contribuției sale în fizică, denumirea "unității de capacitate" se numește ""Farad"", iar "numărul care exprimă cantitatea de electricitate necesară depunerii prin electroliză a unui atom-gram dintr-un element - "constanta lui Faraday"".
Michael Faraday () [Corola-website/Science/302976_a_304305]
-
cesiu. Cei doi savanți au folosit clorura de cesiu astfel obținută pentru a estima masa atomică a noului element la 123,35 uam (deși astăzi a fost recalculată la 132,9 uam). Aceștia au încercat să obțină cesiu elementar prin electroliza clorurii de cesiu în topitură, dar, în loc să obțină ceea ce au dorit, ei au generat o substanță albastră omogenă „ce nu putea fi văzută nici cu ochiul liber, dar nici cu microscopul”; savanții au crezut că au obținut un compus ne-
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
putea fi văzută nici cu ochiul liber, dar nici cu microscopul”; savanții au crezut că au obținut un compus ne-stoichiometric cu formula (). De fapt, ei au produs, cel mai probabil, un amestec coloidal de metal și clorură de cesiu. Electroliza soluției apoasă de clorură cu anod lichid de mercur produce un amalgam ce se descompune rapid sub influența apei. Metalul pur a fost izolat, în cele din urmă, de către chimistul german Carl Setterberg în timp ce își pregătea lucrarea de doctorat cu
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
amalgam ce se descompune rapid sub influența apei. Metalul pur a fost izolat, în cele din urmă, de către chimistul german Carl Setterberg în timp ce își pregătea lucrarea de doctorat cu Kekulé și Bunsen. În 1882, acesta a produs cesiu metalic prin electroliza cianurii de cesiu, iar astfel a fost rezolvată problema clorurii de cesiu. Din punct de vedere istoric, cele mai importante utilizări ale cesiului au fost în cercetarea științifică și în dezvoltare, mai ales în domeniul chimic. Câteva aplicații ale cesiului
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
respectiv clorurile halogenilor pot fi reduse la 700-800 °C cu calciu sau cu bariu, după care rezultă distilarea cesiului metalic. În același mod, aluminatul, carbonatul și hidroxidul de cesiu pot fi reduși cu magneziu. Totodată, metalul poate fi izolat prin electroliza cianurii de cesiu (CsCN) în topitură. Cesiul foarte pur mai poate fi obținut prin descompunerea termic la 390 °C a nitrurii de cesiu , ce se produce prin reacția dintre sulfat de cesiu și nitrură de bariu. În vid, dicromatul de
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
prima ei dragoste), Haw distruge tot aurul pe care il produsese, se așază dezolat pe un scaun, și moare de inimă rea. Chimistul Raffles Haw reușise să sintetizeze aur pornind de la elemente chimice cu numarul atomic mai mare. Prin simpla electroliza a plumbului el a obținut aur apoi, lăsând metalul galben să se descompună sub acțiunea curentului electric, el obținea elemente cu numarul atomic din ce in ce mai mic, ajungând la o materie primară, cu aspectul alb-cenușiu. Ideea științifică pe care se bazează românul
Faptele lui Raffles Haw () [Corola-website/Science/303510_a_304839]
-
din ce in ce mai mic, ajungând la o materie primară, cu aspectul alb-cenușiu. Ideea științifică pe care se bazează românul pare destul de naivă astăzi, când știm că numărul atomic al unui element se modifică foarte greu, potrivit unor legi mult mai complexe decât electroliza.
Faptele lui Raffles Haw () [Corola-website/Science/303510_a_304839]