4,125 matches
-
incandescent. Preparatul trebuie să fie foarte subțire pentru a putea fi traversat. Fluxul de electroni străbate în microscop o serie de câmpuri electrice și magnetice, numite „lentile electronice”. Imaginea obiectului poate fi fotografiată la ieșirea din sistemul optic, fluxul de electroni căzând pe o placă fotografică. Imaginea se poate vedea cu ochiul liber dacă electronii lovesc un ecran fluorescent. 2.5.3. Proprietăți electrice Starea de dispersie înaintată a sistemelor coloidale conferă acestora și proprietăți electrice speciale. Cele mai cunoscute fenomene
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electroni străbate în microscop o serie de câmpuri electrice și magnetice, numite „lentile electronice”. Imaginea obiectului poate fi fotografiată la ieșirea din sistemul optic, fluxul de electroni căzând pe o placă fotografică. Imaginea se poate vedea cu ochiul liber dacă electronii lovesc un ecran fluorescent. 2.5.3. Proprietăți electrice Starea de dispersie înaintată a sistemelor coloidale conferă acestora și proprietăți electrice speciale. Cele mai cunoscute fenomene electrice coloidale sunt electroforeza și electroosmoza. Unul dintre factorii cei mai importanți de care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la caracterizarea unor proprietăți ale acestora. PLÁSMĂ 1. Parte lichidă a sângelui sau a limfei formată din apă, săruri, protide, lipide, glucide, anticorpi etc. 2. Substanță gazoasă puternic ionizată, ale cărei proprietăți fizice sunt determinate de existența ionilor și a electronilor în stare liberă. PLASMOLÍZĂ (Biol.) Micșorare a volumului unei celule prin pierderea apei din țesutul vegetal viu pus într-o soluție concentrată. POLIMÓRF ~ă (~i, ~e) 1) (despre substanțe cristalizate) Care are mai multe forme cristaline. 2) (despre organisme animale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fizic și permite determinarea acestuia. Potențial electric = mărime a cărei variație caracterizează câmpul electric. Potențial de electrod = diferența de potențial dintre un metal și o soluție electrolitică în contact cu metalul. Potențial de ionizare = diferența de potențial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia. 250 PRECIPITÁRE 1. Acțiunea de a (se) precipita; precipitație; grabă mare, iuțeală. 2. Procesul de separare și de depunere în stare solidă a unei substanțe dizolvate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
corner detector and a robust corner matching approach for transformed image identification, IEEE Trans Image Process, 17 (12) pp. 2425-2441, 2008 footnote>, caracteristici de contur <footnote Yang, Y., Gao, X., Remote sensing image registration via active contour model, Int J Electron Commun, 63 (4) pp. 227-234, 2009 footnote><footnote Bandera, A., Marfil, R., Antúnez, E., Affine-invariant contours recognition using an incremental hybrid learning approach, Pattern Recognit Lett, 30, pp. 1310-1320, 2009 footnote>, caracteristici extrase pe baza Transformatei Wavelet <footnote Hong, G.
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
conceptelor consacrate [19] potențialul redox, Eh, este descris, în forma generalizată, de următoarea relație: (1) unde: E0 este potențialul standard; R este constanta gazelor, 8,314 J/grd; F este constanta lui Faraday, 96.500 Coulomb; n este numărul de electroni ce iau parte la proces; [OX] este activitatea formei oxidate; [RED] este activitatea formei reduse a aceleiași specii chimice implicate în proces. Aplicând relația în cazul ionului de hidrogen și a hidrogenului molecular (formă oxidată, respectiv redusă) rezultă: (2) E0
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
prin polimerizare, conduce la glucoză [84], ca și în fotosinteza clasică. Sulful poate fi păstrat intracelular la unele specii, dar și oxidat mai departe până la acid sulfuric [84]. Bacteriile sulfooxidante folosesc energia solară, iar oxidarea sulfului servește doar pentru obținerea electronilor necesari reacțiilor de reducere [32]; ele sunt deci forme intermediare din punct de vedere filogenetic între faza heterotrofă și aceea autotrofă a evoluției. Bacteriile solfooxidante sunt responsabile de coroziunea conductelor și construcțiilor metalice, din beton și din piatră [16] printr
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de mediu (fig. 64), fapt la care mai contribuie și caracterele duble ale unor organisme. Anume, un același organism poate fi atât fotoautotrof cât și heterotrof, precum Euglena viridis; există bacterii sulfooxidante fotoautotrofe care folosesc oxidarea sulfului doar pentru obținerea electronilor necesari pentru reacții de reducere [32]; un același organism poate avea moduri diferite de nutriție, deci se cuplează la diferite niveluri trofice, în ontogenie (larva - frunze, iar fluturele - nectar), după sex (țânțarul mascul - nectar, iar femela - sânge) sau concomitent (rumegătoarele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
consumul și/sau producția de oxigen -, conduce la apariția a tot atâtea zone aflate în condiții diferite, la nivelul metalului; aceste zone devin polii unor microelemente galvanice), acestea conducînd la apariția de gradiente de concentrație ale acceptorilor, respectiv donorilor de electroni [16], adică gradiente de rH. 2.3.4.4.4. Mecanismul gradient de concentrație O pilă galvanică se realizează (cuprinde) din doi electrozi diferiți ca potențial de electrod. Chiar de natură identică (calitativ) fiind, potențialul lor poate diferi dacă concentrația
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unei biocenoze, în antiteză cu influența factorilor abiotici, adesea activi doar asupra uneia dintre curbe (v. fig. 10)) în sensul creșterii curentului de coroziune. Aceasta pentru că segmentul autotrof al biocenozei, mai precis unul chemoautotrof, oxidează - deci consumă - fierul, obținând astfel electronii - sursa lui de energie -, iar acela heterotrof consumă hidrogen, pe care oxidându-l la H+ îl folosește de asemenea ca sursă de electroni. Exemplul folosit de [14], pentru particularizarea celor amintite acum în cazul prezenței unor bacterii sulfat reducătoare - în calitate de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
coroziune. Aceasta pentru că segmentul autotrof al biocenozei, mai precis unul chemoautotrof, oxidează - deci consumă - fierul, obținând astfel electronii - sursa lui de energie -, iar acela heterotrof consumă hidrogen, pe care oxidându-l la H+ îl folosește de asemenea ca sursă de electroni. Exemplul folosit de [14], pentru particularizarea celor amintite acum în cazul prezenței unor bacterii sulfat reducătoare - în calitate de heterotrof - și a unora ferooxidante - în calitate de autotrof - este reluat de noi în figura 68, într’o discuție bazată pe logica biocenotică, mai precis
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a unora ferooxidante - în calitate de autotrof - este reluat de noi în figura 68, într’o discuție bazată pe logica biocenotică, mai precis a succesiunii trofice. La anod, fierul este ionizat de către chemoautotrof: Procesul va fi stimulat atât prin consumul biologic de electroni cât și prin consumul chimic de Fe2+ în reacția sa cu S2- eliberat de heterotroful din preajmă și prin trecerea sulfurii în hidroxid: La catod, hidrogenul este consumat de către heterotrof, evident prin oxidare la apă, având drept consecință reducerea unui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem și stări de oxidare superioare(+II,+III), care implică participarea și a unuia sau doi electroni din orbitale(n-1)d. Este un metal greu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem și stări de oxidare superioare(+II,+III), care implică participarea și a unuia sau doi electroni din orbitale(n-1)d. Este un metal greu, dar cu duritate scăzută. Plasticitatea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem și stări de oxidare superioare(+II,+III), care implică participarea și a unuia sau doi electroni din orbitale(n-1)d. Este un metal greu, dar cu duritate scăzută. Plasticitatea, conductibilitatea termică și electrică sunt remarcabi,e. Punctele de topire și de fierbere sunt ridicate. Proprietăți și constante fizice :stare de agregare - solid; structură cristalină cubică
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de electrod, situându-se după hidrogen în seria tensiunilor, având o reactivitate mai mică decât metalele tranziționale din grupele III B- VIIB și subgrupa fierului. Compușii cei mai stabili corespund cuprului divalent. Ionii Cu +2 sunt paramagnetici (datorită existenței unui electron necuplat), iar cei Cu +1 sunt diamagnetici. Datorită razelor atomice și ionice mici au tendința mare de a deforma învelișul electronic al anionilor cu care vin în contact. În consecință iau naștere legături chimice cu un caracter mai mult sau
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de extracție în eV; b.indicați semnificația fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic; c. indicați care dintre cele trei radiații produc efect fotoelectric. Justificați; d.calculați în eV valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-un sistem de două oglinzi plane perpendiculare. Formulați o concluzie. 3
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
1015 Hz. Frecvența de prag a materialului din care este confecționat catodul are valoarea ν0 = 6,0·10 15 Hz. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în condițiile menținerii constante a frecvenței, influențează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emiși; b. calculați energia unui foton din radiația incidentă; c. calculați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
electromagnetice incidente, în condițiile menținerii constante a frecvenței, influențează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emiși; b. calculați energia unui foton din radiația incidentă; c. calculați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă; b) la trecerea dintr-un mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
d. 3 ·10 -18 J. 6. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în manualele de fizică, expresia care are unitatea de măsură a energiei este: a. h · λ; b. e · Us ; c. h /λ ; d. c /λ. 7. Fotonul în comparație cu electronul: a. are masă de mișcare care depinde de viteza sa ; b. nu are masă de repaus ; c. are viteza c, indiferent de condiții ; d. are sarcină electric pozitivă. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
În cazul unei lentile divergente este posibilă următoarea combinație: 58 a. obiect real - imagine reală micșorată; b. obiect real - imagine reală mărită; c. obiect real - imagine virtuală mărită; d. obiect real - imagine virtuală micșorată. 5. Lucrul mecanic de extracție al electronilor dintr-o substanță este L = 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J ). Lungimea de undă de prag are valoarea: a. 640nm; b. 540nm; c. 503nm; d. 440nm. 6. Tensiunea la care încetează emisia electronilor dintr-un corp din cesiu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Lucrul mecanic de extracție al electronilor dintr-o substanță este L = 2,3eV î1eV = 1,6 ·10 -19 J ). Lungimea de undă de prag are valoarea: a. 640nm; b. 540nm; c. 503nm; d. 440nm. 6. Tensiunea la care încetează emisia electronilor dintr-un corp din cesiu î LCs= 1,89eV) iluminat cu radiații cu lungimea de undă de 600nm este : a. 0,50V; b. 0,18V; c. 1,10V; d. 2,00V. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cesiu are valoarea : a. 0,60 μm; b. 0,50 μm; c. 0,65 μm; d. 0,70 μm. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s sarcina electronului e = 1,6 ·10 -19 60 1. Unitatea de măsură în S.I. pentru mărimea fizică egală cu inversul convergenței unei lentile este: a. m ; b. m -1 ; c. m -2 ; d.m -3 . 2. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
focale egale, f1 = f2 = 0,25m. Lentilele sunt alipite, formând un sistem optic centrat. Convergența sistemului format astfel are valoarea: a. 4δ; b. 8δ; c. 12 ; d. 16 δ. 5. În cazul producerii efectului fotoelectric este adevărată afirmația: a. numărul electronilor emiși în unitatea de timp este proporțional cu lungimea de undă a luminii; b. sunt emiși electroni dacă lungimea de undă a luminii are valoare mai mică decât valoarea de prag; c. numărul electronilor emiși este proporțional cu frecvența undei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]