7,305 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului LICEALĂ Ce simplă e sala.... Pupitrul, tabloul... Sub roțile timpului sunt simplu și eu... Profesorul scrie pe tablă subiectul, Eu?... Ronțăi semințe în spatele său. Cândva am ucis o emblemă în mine, Cândva am făcut dintr-un zece un mit... În bănci, eram toți, și la rău și la bine, Construind risipirea unui timp fericit. Aspri, tineri, frumoși și mai limpezi ca cerul, În ziua a șaptea umblam nicăieri, În
LICEALĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368059_a_369388]
-
dramaturg și poet, Viorel Savin, care dincolo de creația lui, încununată de un binemeritat succes, trudește pentru fața mereu înnoită a lumii, pentru frumos, pentru dreptate și adevăr, pentru ca lumea să fie mai bună. Mă simt alături de concetățenii mei, întru luminarea emblemei culturale a municipiului, a țării. Nicu Enea, pășește în aceste zile, cald și luminos, spre locul înalt ce i se cuvine. Și asta, pentru că i se așterne un roșu covor cu fire de iubire, căci numai prin iubire, se poate
NUMAI PRIN IUBIRE, SE POATE ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367643_a_368972]
-
Cezanne, Brâncuși, Kandinsky, Marcel Duchamp, Le Corbusier, Leger, Matisse, Vasarely, ca și artiști evrei precum Chagall, Mogdigliani, Pascin, Kisling, Soutine, Mane Katz... De-a lungul anilor, această superbă instituție a devenit, așa cum și-a propus, una din cele mai reprezentative embleme de modernitate. Ea a apărut, desigur, ca o replică revoluționară, față de salonul oficial franțuzesc al acelui timp (1903) unde conservatorismul, deși cu minunate lucrări de mare valoare, bătea, într-un fel, pasul pe loc, frâna chiar expansiunea și o anume
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
îi apare volumul „Paharul cu îngeri”, o voluminoasă antologie, într-o formulă originală, în care nu mai apar titlurile volumelor princeps, poemele fiind structurate tematic. Titlul acesteia semnifică diversele ipostazieri ale îngerului: mască a revoltei, semn al nostalgiei vremurilor arcadice, emblemă a purității eului liric și a harului creator. Volumul se bucură de o amplă și pertinentă prefață semnată de Nicolae Balotă, iar în final îi sunt alăturate peste 30 de cronici literare aparținând celor mai strălucite condeie din București și
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
adoptat-o, dar au fost și momente în care ne-am contrazis. Anumite secrete profesionale vis-à-vis de ținută mea pe scena le am de la mama. Mama a fost ptr mine un model, pt zona din care provine, mama este o emblemă pe care nu voi reuși să o depășesc, voi fi generația care vine după ea, dar ea va fi un simbol precum Maria Lataretu pt Gorj și mă bucur din suflet că e mama mea și în arborele meu genealogic
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
știe citi și valoriza critic o carte. La sfârșitul Facultății, cultura lor critică era uimitor de pauperă”. Cafenelele din centrul orașului, „numite oficial cofetării, mai toate celebre”, „mai păstrau aici ceva din atmosfera crepusculară a cafenelei vieneze”. De partea cealaltă, emblemă și ea a lumii literare a Clujului, era boema, „în varianta ei fundamentalistă: boema alcoolică. Deceniile literare șase, șapte și opt au fost deceniile marilor bețivi”. Glisând printre atâtea cărți și studii critice, autorul nu poate să nu se oprească
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
e urmașa noastră!” (Strămoșii). Pășind prin veacuri, autorul se oprește la voievozii neamului pe care-i zugrăvește cu generozitate și pietate, într-o suită de poeme. Astfel, apar chipurile lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul; Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care și-au pierdut numele și viețile pe câmpurile de luptă, în poezii ca: “Mai vino, Ștefane!”; “Eroul”; “Datorie”; “Mărite Ștefane”; “Moșia”; “O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
publicată la jubileul Liceului Emanuil Gojdu din Oradea; denumirea simbolică a Bibliotecii orășenești din Salonta care poartă numele pedagogului și scriitorului prof. Teodor Neș și, nu în ultimulrând, denumirea singurului colegiu național din municipiul Salonta care este cunoscut astăzi sub emblema Colegiul Național Teodor Neș. Aceste confirmări ale marii personalități Teodor Neș întăresc spiritul național și amplifică mândria patriotică a românilor din micul târg de pe frontiera de vest a României, Salonta, unde profesorul are ridicat, în centrul orașului, un monument omagial
PĂRINTELE DOCIMOLOGIEI ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349805_a_351134]
-
todo es vanidad y dar caza al viento”): o teză de doctorat (Structura lingvistică a metaforei în poezia română modernă, Universitatea din Timișoara, 1975), un număr de lucrări (cărți sau studii în reviste specializate: Metafora poetică, Editura Cartea Românească, 1975; Embleme ale realității, Editura Cartea Românească, 1978, p. 84 - 89; Simbolul artistic în „Cuvinte potrivite”, „Limba română”, 5, 1980 etc.) și, în cele din urmă, elaborarea unui concept integrat al tropului, a unei perspective globale, expusă sintetic și explicit (structură formală
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
Radio Gold Rădăuți, emisiunea „Comori de suflet românesc”, colecționează costume populare și le poartă cu mândrie pe marile scene. A interpretat cântece din folclorul bucovinean. Ansamblul Mugurelul al Clubului Copiilor din Dorohoi, cu o vechime de 27 de ani, o emblemă a municipiului Dorohoi, interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
aceeași cu istoria Țării Românești Drept urmare, dintotdeauna, mânăstirea a impresionat prin poziția ei, prin măreția zidurilor, prin peisajul care o înconjoară și din care face parte de peste 600 de ani. Aproape că nici nu poți concepe Valea Oltului fără această emblemă de piatră și duh, de frumusețe desăvârșită închinată Domnului, într-o splendoare naturală cu totul aparte. De altfel, și călătorii care au străbătut aceste meleaguri au simțit nevoia să lase o descriere, după puterile literare ale fiecăruia. Iată ce spune
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
tatăl său, blândul Pătrașcu cel Bun. Veghease cu osârdie Mircea cel Bătrân la ridicarea ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia, aducându-l pe vlahul sârbesc Nicodim să o târnosească; chiar arhitecții și meșterii au fost aduși de dincolo de Dunăre! Câteva cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă executată de către unul din arhitecții sârbi ai cneazului Lazăr sau
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
între cartea cu foile legate (codice) și scrierea pe sulurile de pergament, ca simbol al tradiției învățării. Judecătorul faptelor, Isus - era adesea înfățișat cu o carte în mână. Să nu uităm, că în heraldică simbolul cărții deschise era reprezentat prin emblemele centrelor universitare. În Piața San Marco din Veneția exista un leu care ține între labe o carte. Simbolul cărții are aceeași semnificație peste tot pe glob reprezentând înțelepciune și învățătură. Aș dori ca cititorul nostru să găsească ceva ce îi
CETATEA LUI BUCUR – O NOUĂ FAŢETĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348174_a_349503]
-
IOSIF ” ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ELISABETA IOSIF Tainele cuvântului în labirintul timpului Cronică la volumul ” În curgerea timpului” - autor Germain Droogenbroodt Această carte-metaforă aflată sub emblema ”Meditații în Himalaya” își poartă poemele-cugetări la ” Finit” - ”Graniță/ între a vedea/ și a nu vedea/ între a fi și a nu mai fi”, (dilemă shakespeareană), ”dincolo de cer și pământ”(pag. 97), fiind un volum de maxime poetice în raport cu ireversibilul
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
a se reprezinta doar pe ei înșiși și-atât ? Stau și mă întreb, la rândul meu, aidoma multor cetățeni ai acestei țări carpato-danubiano-mioritico-pontice, de ce tabloul inexpresiv de acum al mai mult decât murdarului circ politic actual a ajuns să devină emblema unui stat unitar și suveran al Uniunii Europene, stat care și-a câștigat în timp propria-i independență cu iscusința diplomatică a unor personalități marcante, care au scris istorie pentru neamul românesc, dar și cu mâna pe trăgaciul armei, atunci când
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
deloc prezente în conștiința politicienilor actuali - și mă refer aici la prezentarea demisiei de onoare a celor implicați politic în fața națiunii care i-a ales -, actul de vot de la acest sfârșit tensionat de iulie începe să îmi semene brusc cu emblema politică a unui partid fascist desenată cu „geniu” artistic contemporan pe scheletul sinistru cu penis erectil(?) al unei așa-zise forme actuale de pictură postmodernă delegate a reprezenta la nivel instituțional o cultură solidă, din care se dorește în mod
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
omul. În bună parte, reușite. Toate, parțial, utile. Și plăcute. În apropierea Judecătoriei orice nou venit cu treabă la prieteni sau rude ori în vacanță, rămânea uimit de mulțimea birourilor de avocatură. La parterul acelor case nelocuite ce purtau trufașe emblema tradiției, a timpului și a sărăciei, s-au adunat în timp, de o parte și de alta a străzii, dar și pe străduțele din apropiere, avocați de toate vârstele și condițiile materiale. Privind la forma, mărimea și bogăția firmei ori
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
Tot ce are suflare să laude pe Domnul! Lăudați pe Domnul!” (Psalmul 150) 800 de ani de istorie au marcat, anul acesta, sărbătoarea „Zilele salontane”. Atestat documentar pentru prima dată în anul 1214, micul târg de frontieră strălucește astăzi sub emblema „Municipiul Salonta” premiată recent la Gala Top Branduri din Bihor, prin titlul de excelență acordat primarului După ce sâmbătă, 7 iunie 2014, autoritățile au descoperit o placă comemorativă la Obeliscul izraelit ridicat în semn de omagiu pentru cinstirea memoriei victimelor Holocaustului
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
Comunității Bisericilor Creștine Baptiste din Oradea și Satu Mare. Primarul Salontei, ing. Sorin Petrache 800 de ani de istorie au marcat, anul acesta, sărbătoarea „Zilele salontane”. Atestat documentar pentru prima dată în anul 1214, micul târg de frontieră strălucește astăzi sub emblema „Municipiul Salonta” premiată recent la Gala Top Branduri din Bihor, prin titlul de excelență acordat primarului Török László pentru cele mai multe locuri de muncă generate prin eficiența investițiilor atrase.După ce sâmbătă, 7 iunie 2014, autoritățile au descoperit o placă comemorativă la
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
orașului ticsit de mașini, aglomerație, magazine, zgomot, farmacii și firme particulare. Un loc de respirat aerul proaspăt al Frumuseții care va salva lumea. Interferență a artelor: poezie, muzică, teatru, pictură. Asociația „Mutatis mutandis” - unul din partenerii de proiect având ca emblemă: „să schimbăm ceea ce este de schimbat”. Și cine știe mai bine ce trebuie schimbat decât tinerii? Ei vin cu idei originale și le pun în aplicare prin activitățile desfășurate sub generricul „Reușim împreună”. Ce poate fi mai frumos, mai elegant
COMUNIUNI DE SPIRIT. SALONUL DE PIANE ŞI FRUMUSEŢEA CARE VA SALVA LUMEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362017_a_363346]
-
de Chelința, de calitate extrem de bună și cu un parfum deosebit, era cunoscut până la Budapesta și Viena, toți nobilii din jur cumpărându-și parcele cu vie. Satul avea un sigiliu propriu încă din anul 1850, cu inscripția „Sigiliu Comunei Kelencze”. Emblema satului era un lot cu viață-de-vie, mai pronunțat, ieșite în evidență fiind, două corzi de viță legate cu un țăruș. După anul 1700, satul a căpătat un aspect unitar, fără hiatusuri în interiorul zonelor locuite; pe Valea Hijului și, până la Valea
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
solist al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova, iar din anul 2010 sunt managerul acestui ansamblu. M-am căsătorit în anul 1985 cu Angela iar din 1987 am devenit tătic de fetiță - Cătălina Cristina. Marin Voican-Ghioroiu: Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, emblemă de prestigiu a românilor, care promovează valori culturale naționale și universale, de susținerea tinerelor talente autohtone care bat la poarta afirmării, de punerea în evidență a melosului Olteniei îndrăgite, de a păstra tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșești, de a reliefa
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Fii ceea ce ești Femeie Un dar al ochiului în care apari dorință a florilor de a fi mirosite Un câmp de maci ce înroșește zarea cu adierea lor de tainice ispite Emblema mângâierii din palmele ce te cuprind aprinse Foc stins doar de un lichid și sucuri necuprinse Zâmbetul din chipul dimineților trezite în trupul tău de patimi delicate Menirea mea de a te cânta și a găsi în tine toate splendorile
FII CEEA CE EŞTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365409_a_366738]
-
îl va face să devină mielușel. Știa prea bine că va veni și acest moment, îl aștepta. S-a îndepărtat sprijinindu-se ușor în toiag. Nu mai avea de multă vreme nevoie de el. Îl purta doar ca pe o emblemă ce denotă siguranță de sine și înțelepciune. Prin noi înșine nu putem deveni nicicând înțelepți, ne putem crea doar imaginea ce o dorim. Trăim fiecare moment din viață cu falsa impresie că vremea inconștienței a trecut, că am devenit mai
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]