13,290 matches
-
p. 94), acest lucru înseamnă că ei au fost selectați folosind criterii precum QI și abilități tehnice. Ce s-ar fi întâmplat dacă ei ar fi fost selectați folosind nivelul inteligenței emoționale drept criteriu principal? La același nivel al inteligenței emoționale, un scor superior al QI sau cele mai bune abilități tehnice, sau ceva complet nou poate face diferența dintre liderii eficienți și cei ineficienți. 3.2.2. Despre talent Într-un alt articol, „Mitul talentului” („The Talent Myth”), Malcom Gladwell
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
V.; Barsoux, J.-L. (2002), The Global Challenge: International Human Resource Management, Mc Grow-Hill. Giddens, A. (1989), Sociology, Polity Press, Cambridge, UK. Gladwell, Malcom, „The Talent Mith”, în The New Yorker, 22 iulie 2002, pp. 28-33. Goleman, D. (1998), Inteligența Emoțională, Editura Economică, București. Goleman, D. (1998), „What makes a leader?”, Harvard Business Review, noiembrie-decembrie. Heizer, Jay; Render, Barry (2004), Principles of Operation Management, (ediția a V-a) Pearson, Prentice Hall, New Jersey. Hirschey, M. (2003), Managerial Economics, (ediția a X
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
degrabă s-a răspândit) în vidul creat de comunism, fiind o formă de subcultură orientată către o ideologie materialistă. Pentru că, în definitiv, e un mod de-a fi ce presupune a avea totul la suprafață, bazat pe lipsa oricărei profunzimi emoționale și intelectuale, și care consideră că nu există decât ceea ce simt adoratorii săi, putând fi spus tot ceea ce e trăi. E o situare în aparența vieții. Există sensuri la care nu accedem decât trăindu-le; sensul tare al experienței (ba
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
limpezi relațiile dintre membrii lor prin intermediul dezinhibițiilor pe care le prilejuiește. Muncim pentru un viitor care este însoțit de însăși lipsa noastră de viitor, reprezentată de bătrânețe. O fugă spre ceea ce va fi nostalgia după momentele în care fugeam. Registrul emoțional ne este continuu îmbogățit de artă; în lipsa ei am avea mai puține emoții sau am trăi unele fără să știm ce ni se întâmplă. Prin însăși logica evoluției sale progresul tehnic conduce la o tot mai accentuată aglutinare a persoanelor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fac decât să le gâdile orgoliul; un spectator astfel amețit va îngurgita mult mai ușor produsele promovate de reclame, ele părând că fac parte din acea atmosferă de lume în care se simte bine. Amintirile noastre au deseori o amprentă emoțională; astfel că reamintirea ține atât de o componentă rațională, spre exemplu o comandă de a-ți reaminti, cât și de una emoțională, o anumită dispoziție afectivă putând activa amintirea ce poartă același gen de amprentă emoțională. O muncă de-o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fac parte din acea atmosferă de lume în care se simte bine. Amintirile noastre au deseori o amprentă emoțională; astfel că reamintirea ține atât de o componentă rațională, spre exemplu o comandă de a-ți reaminti, cât și de una emoțională, o anumită dispoziție afectivă putând activa amintirea ce poartă același gen de amprentă emoțională. O muncă de-o viață pentru a rămâne om! Nu întotdeauna a ști reprezintă un progres; uneori a ști ceva anume înseamnă o închidere într-un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
au deseori o amprentă emoțională; astfel că reamintirea ține atât de o componentă rațională, spre exemplu o comandă de a-ți reaminti, cât și de una emoțională, o anumită dispoziție afectivă putând activa amintirea ce poartă același gen de amprentă emoțională. O muncă de-o viață pentru a rămâne om! Nu întotdeauna a ști reprezintă un progres; uneori a ști ceva anume înseamnă o închidere într-un anumit mod de-a vedea ce nu permite alte perspective. Orice aspect nou se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
considerat de societate astfel) are o mamă (tații renegând mai ușor). Ceea ce mă conduce la ideea că iubirea de mamă poate fi, cel puțin uneori, și o sursă a răului. Dacă la perioada în care femeia este marcată de starea emoțională specifică unei mame adăugăm și orbirea din perioada dragostei față de (un) bărbat, ajungem la un adevărat "ev întunecat" moral. Orice om are o mamă, și fiecare dintre noi avem o mamă. Cum să ieșim din acest paradox? A ști nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
profite de această oportunitate de a moderniza guvernarea CIO în recunoașterea succesului său.” - Paul Allaire, președinte și CIO, corporația Xerox, 2 iunie 1999. „CIO este o victimă a succesului propriu care în anii recenți a făcut din Olimpiade un eveniment emoțional. Dar puterea și magia Olimpiadelor în inimile oamenilor nu a mai fost pierdută. Este încă foarte mult acolo - și CIO trebuie să acționeze și Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 142 este necesar de a se concentra
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
engagement), cu participanți din sindicatul băncii. Altfel spus, toți liderii de sindicat participau, și am intrat în "sala tronului" din Palatul CEC cu inima strânsă, pentru că nu știam cum vor reacționa la conceptele moderne despre brandingul intern. După efuziunea profund emoțională și neașteptată a acestor oameni, la sfârșitul celor opt ore am înțeles: orice angajat, în orice poziție este într-o companie inclusiv în sindicat -, vrea și are dreptul să știe "încotro" și "cum", să înțeleagă, să simtă că aparține sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
să i se adauge o identitate și o imagine și aici deja ne îndreptăm spre discuția despre brand. O marcă puternică înseamnă mai mult decât un nume sau un logo. O marcă ce impune o anumită reputație construită pe legături emoționale puternice, constante deschide posibilitatea de a se transforma într-un brand. Conceptul de brand înseamnă ceva mai mult decât o marcă. Limba engleză folosește pentru marcă termenul de trademark, iar pentru brand, pe cel de brand. În ultimă instanță, cum
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
utilizare. Brandul personifică organizațiile, produsele și serviciile lor. Cu alte cuvinte, brandurile permit entităților ne-umane să capete calități umane precum: a fi demn de încredere, autenticitate sau vitalitate. În acest fel, brandurile oferă entităților posibilitatea de a crea legături emoționale cu potențialii consumatori, rezultând creșterea frecvenței de utilizare și o mai mare loialitate. De asemenea, mărcile sunt și surse de promisiuni pentru consumatori. Ele promit beneficii diferențiate relevante 18. Astăzi, brandingul reprezintă o parte importantă a strategiei de business. Extrem de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
educație, sport, modă, turism, artă, teatru, literatură, politică regională și națională și în aproape toate celelalte domenii la care ne-am putea gândi. Brandingul este tot mai folosit de organizațiile non-profit și caritabile, care concurează cu brandurile comerciale în teritoriul emoțional din mințile și inimile oamenilor, pentru banii din buzunarele lor"19. Există, așadar, o diferență substanțială între marcă și brand. Iar diferența nu constă în beneficiile pe care le aduce brandul, beneficii precum loialitatea clienților, creșterea cotei de piață, reducerea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ale puterii, competențe multiple, cunoștințe în domeniul științelor comportamentale, capacitate de negociere, resursa umană capital de investiții, evaluare, capital cognitiv, sisteme informaționale ale resurselor umane, managementul resurselor umane internațional, competențe multiculturale, cultură de mentoring, coaching, business coaching, life coaching, inteligență emoțională, leadership, externalizarea serviciilor de resurse umane, training, consultanță, contract psihologic, contract de loialitate etc. (evoluțiile sunt prezentate sintetic în Tabelul 1). Tabelul 1. Evoluții ale limbajului în domeniul managementului resurselor umane Caracterizare Teoria tradițională a întreprinderii Managementul resurselor umane Noțiuni
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
am evocat. Vom trata conceptul analizând fiecare element al puzzle-ului astfel încât, la final, să avem un tablou al interdependențelor și relațiilor esențiale care, odată lămurite, pot reprezenta un fundament pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională, strategică și financiară. Spuneam în introducere că employer brandingul a apărut în anul 1990, când părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu. Notorietatea sa era încă mică în 2003, pentru ca începând cu 2006
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
vor trăi brandul"44. A trăi brandul ca angajat înseamnă a fi atașat de brand, a-l reprezenta în majoritatea împrejurărilor, în viața profesională, în viața privată, în viața socială. A trăi brandul înseamnă, în ultimă instanță: brand engagement. Atașamentul emoțional este o rezultantă a satisfacției pe care o resimt angajații pentru o treabă bine făcută, a aprecierii colegilor și managerilor și, cel mai important, a încrederii în misiunea, valorile și scopurile companiei în care lucrează. Încrederea aceasta se alimentează din
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ar fi răspunsul la întrebare, important este ca mesajul brandului să fie conexat cu experiența de muncă, cu orizontul de viață al angajaților. Sentimentul, cel de-al doilea element al modelului de promovare a brand engagement-ului, înseamnă angajament de tip emoțional realizabil prin leadership, dramatizare și implicare 52. Un lucrător poate înțelege mesajul, dar poate să nu se simtă atașat sau să nu fie activ în sensul prescris de brand. Angajamentul activ se obține prin leadership activ (abordarea mecanismelor leadership-ului o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lor este mai subtilă în situația în care ținta sunt persoanele, și nu produsele sau serviciile. De aceea, ne vom apleca în cele ce urmează asupra perspectivei specifice de branding al angajatorului. Un brand aduce beneficii de natură funcțională și emoțională. Beneficiile funcționale ale unui brand de produs sau de serviciu se traduc în confirmarea faptului că ceea ce a promis se și întâmplă. În aceeași cheie funcționează și brandul de angajator. Acesta din urmă se sprijină pe un set de beneficii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pe un set de beneficii funcționale care "pot fi în mod implicit considerate garantate sau pot fi elemente importante în cadrul brandului de angajator printre cele mai mari salarii, un mediu de lucru foarte atractiv, tehnologie de ultimă oră"77. Beneficiile emoționale se referă la modul în care brandul îl face să se simtă pe consumator, în cazul nostru pe angajați și potențialii angajați. Latura emoțională este de foarte mare impact în luarea deciziei. "Nenumărate studii au demonstrat că dacă centrii emoțiilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cele mai mari salarii, un mediu de lucru foarte atractiv, tehnologie de ultimă oră"77. Beneficiile emoționale se referă la modul în care brandul îl face să se simtă pe consumator, în cazul nostru pe angajați și potențialii angajați. Latura emoțională este de foarte mare impact în luarea deciziei. "Nenumărate studii au demonstrat că dacă centrii emoțiilor noastre sunt distruși, nu numai că nu mai suntem capabili să râdem sau să plângem, dar vom pierde și capacitatea de a mai lua
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și capacitatea de a mai lua hotărâri. În timp ce rațiunea ne conduce la concluzii, emoțiile ne împing spre acțiune. Acest lucru ar trebui să sune ca o alarmă pentru orice afacere"78. Și toate acestea pe fondul schimbării substanțiale a pro-filului emoțional și de expectanțe al angajaților contemporani. "Nu numai că s-a schimbat structura corporațiilor, dar și lucrătorii s-au schimbat. Pe vremuri, în ateliere exista coeziune. Băute cu băieții. Viața pe aceeași stradă. Marșuri sindicale conduse de maiștrii de atelier
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pensie garantată la sfârșit sunt tot mai des înlocuite cu cariere centrate pe competențe profesionale și cunoaștere [...] dacă o organizație nu li se potrivește, oamenii pleacă altundeva, unde pot avansa profesional mai bine"79. Acest tablou ne sugerează că atașamentul emoțional al angajaților față de companie este emanația valorii ieșite din experiența de muncă în ansamblul său, adică din satifacția interioară pe care aceștia o simt și care decurge din rezolvarea sarcinilor de muncă, din aprecierea echipei în care lucrează, din încrederea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de legitimare. Analog, un brand de angajator vinde o micronarațiune de legitimare care funcționează în mecanismul pe care deja l-am descris în Capitolul 1. Unui brand îi este inerentă o personalitate, care se exprimă și este comunicată prin beneficiile emoționale, funcționale și prin poveste. Personalitatea exprimă de fapt unicitatea și autenticitatea brandului. Însă personalitatea unui brand de angajator se construiește mai subtil, deoarece aceasta pare siajul culturii organizaționale. Această personalitate nu se naște așadar ex nihilo și, pentru acest motiv
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
să se ocupe de îmbunătățirea comunicării, a relațiilor personale și a luării deciziei la Digital Equipment Corporation (DEC). După mai multe întâlniri, a observat confruntări în grupul de lucru, sincope și dezbateri la nivel superior, un grad mare de implicare emoțională a angajaților relativ la cursul acțiunilor, frustrare izvorâtă din dificultatea unor angajați, de a susține un punct de vedere în fața grupului de lucru nevoia de a câștiga mereu. Pe parcursul mai multor luni, Schein a făcut sugestii privind ascultarea, a recomandat diminuarea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
materială Realitate spirituală Adaptare la mediul intern Natura umană Omul ca bun Omul ca rău Relații umane Orientare spre sarcini Orientare spre oameni Realizare Bunăstare socială Egalitarism Ierarhie Individualism Colectivism Asumpții Spațiul Public Privat Limbajul Explicit Implicit (context larg) Neutru Emoțional Timpul Limitat (liniar, secvențial) Fără sfârșit (ciclic, si-multan) Viitorul Prezentul Trecutul La începutul anilor '70, Geert Hofstede împreună cu Institutul de Cercetări în Cooperarea Interculturală a realizat un studiu legat de atitudinea față de muncă, studiu bazat pe sondaje. Au fost obținute
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]