5,930 matches
-
deosebite, în urmă însă într-un singur sistem filozofic. Filozofia naturei privește tot ce esistă, ceea a moravurilor numai aceea ce s-ar cădea să fie. Însă toată filozofia este sau cunoștință din rațiunea pură, sau cunoștință rațională din principie empirice. Cea dentăi se numește filozofie curată, cea de-a doua empirică. Filozofia rațiunei pure este sau propedeutică (preexercițiu) care cercetează toată facultatea rațiunei în privința tuturor cunoștințelor ei curate apriori și se numește critică, sau este sistemul rațiunei pure (știință), întreaga
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privește tot ce esistă, ceea a moravurilor numai aceea ce s-ar cădea să fie. Însă toată filozofia este sau cunoștință din rațiunea pură, sau cunoștință rațională din principie empirice. Cea dentăi se numește filozofie curată, cea de-a doua empirică. Filozofia rațiunei pure este sau propedeutică (preexercițiu) care cercetează toată facultatea rațiunei în privința tuturor cunoștințelor ei curate apriori și se numește critică, sau este sistemul rațiunei pure (știință), întreaga cunoștință filozofică din rațiune pură (adevărată și părută) în nex sistematic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
da întregei filozofii curate inclusive critica, spre a cuprinde la un loc atât cercetarea celora ce pot fi cunoscute apriori cât și înfățișarea celora ce constituiesc un sistem de cunoștințe curate filozofice de acest soi, deosebite fiind de toată întrebuințarea empirică a rațiunei, dar și de cea matematică toată. Metafizica iar se subîmparte în aceea a întrebuințării speculative a rațiunei pure și-n aceea a celei practice, este prin urmare sau metafizică a naturei, sau a moravurilor. Cea dentăi conține toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apriori purtarea practică. Moralitatea este singura legiuită ordine a acțiunilor care poate fi dedusă cu totul apriori din principie. De aceea metafizica moravurilor e adică și proprie morală pură, căreia nu i se pune de temei antropologia (și nici o condiție empirică). Metafizica rațiunei speculative este cea care se obișnuiește a se numi într-un sens mai îngust metafizică; dar întru cât morala curată aparține totuși trunchiului deosebit de cunoștință umană, recte filozofică, din rațiune pură, voim să-i păstrăm acel nume, deși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intensiv rațiunea omenească. Când ziceau: "Metafizica este știința despre primele principie ale cunoștinței omenești" atunci nu se gândeau la un deosebit soi de cunoștințe, ci numai la rangul lor în privirea generalității, drept care nu puteau fi deosebite clar de cele empirice; căci și între principiele empirice sânt unele mai generale, prin urmare mai nalte decât altele, și în șirul unei asemeni subordonări (nedistingînd ceea ce cunoști cu totul apriori de cele cunoscute aposteriori) unde să se facă tăietura care să distingă prima
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Metafizica este știința despre primele principie ale cunoștinței omenești" atunci nu se gândeau la un deosebit soi de cunoștințe, ci numai la rangul lor în privirea generalității, drept care nu puteau fi deosebite clar de cele empirice; căci și între principiele empirice sânt unele mai generale, prin urmare mai nalte decât altele, și în șirul unei asemeni subordonări (nedistingînd ceea ce cunoști cu totul apriori de cele cunoscute aposteriori) unde să se facă tăietura care să distingă prima parte și membrele supreme de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât ce ni trebuie spre a ni da un obiect parte al simțului esterior, parte a celui interior. Cea dentăi e numai noțiunea materiei (extensiune impenetrabilă, fără viață), cea de a doua e noțiunea unei ființe cugetătoare, în reprezentarea internă empirică: "eu cuget". De rest am trebui să ne abținem în toată metafizica acestor obiecte de la principiele empirice care ar voi să ni adaoge afară de noțiune și o altă experiență spre a judeca ceva asupra acestor obiecte. Al doilea: Unde rămâne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
interior. Cea dentăi e numai noțiunea materiei (extensiune impenetrabilă, fără viață), cea de a doua e noțiunea unei ființe cugetătoare, în reprezentarea internă empirică: "eu cuget". De rest am trebui să ne abținem în toată metafizica acestor obiecte de la principiele empirice care ar voi să ni adaoge afară de noțiune și o altă experiență spre a judeca ceva asupra acestor obiecte. Al doilea: Unde rămâne psihologia empirică, care ab antiquo își menținea locul ei în metafizică și de la care în vremile noastre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuget". De rest am trebui să ne abținem în toată metafizica acestor obiecte de la principiele empirice care ar voi să ni adaoge afară de noțiune și o altă experiență spre a judeca ceva asupra acestor obiecte. Al doilea: Unde rămâne psihologia empirică, care ab antiquo își menținea locul ei în metafizică și de la care în vremile noastre s-au așteptat atât de mult, după ce căzuse speranța de a mai ajunge ceva pe cale apriorică? Răspund eu că ea rămâne acolo unde stă toată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
își menținea locul ei în metafizică și de la care în vremile noastre s-au așteptat atât de mult, după ce căzuse speranța de a mai ajunge ceva pe cale apriorică? Răspund eu că ea rămâne acolo unde stă toată știința naturală proprie (empirică), adică în partea filozofiei aplicate pentru care filozofia cea curată nu conține decât principiile apriorice, și că aceste două pot fi combinate, dar nu confundate și amestecate. De aceea psihologia empirică trebuie să fie proscrisă cu totul din metafizică, exclusă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea rămâne acolo unde stă toată știința naturală proprie (empirică), adică în partea filozofiei aplicate pentru care filozofia cea curată nu conține decât principiile apriorice, și că aceste două pot fi combinate, dar nu confundate și amestecate. De aceea psihologia empirică trebuie să fie proscrisă cu totul din metafizică, exclusă fiind deja prin ideea acesteia. Totuși, pentru uzul școlar, i se poate acorda un locșor (deși numai ca episod) și numai din motive economice, nefiind încă atât de bogată ca să poată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totul sau a o anina într-alt loc, unde ar găsi poate și mai puțină înrudire decât în metafizică. Este așadar o venetică primită de câtva timp, pînă-și va găsi căpătâiul într-o antropologie detaliată (acest pendant al științei naturale empirice). Aceasta este așadar ideea generală a metafizicei, de la care exigîndu-se în început mult mai mult decum i se putea cere cu dreptul și desfătîndu-se multă vreme în așteptări plăcute, a căzut în urmă în disprețul general, fiindcă ne-am găsi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în mod preexercitatoriu (propedeutic) pe celelalte două, constituiesc ceea ce am putea numi în sens adevărat filozofia. Aceasta referă totul la înțelepciune, dară prin calea științelor, singura carea, fiind bătută o dată, nici se-nburuienează, nici permite rătăcire. Matematica, științele naturale, chiar cunoștința empirică a omului au mare valoare ca mijloace la scopuri în mare parte întîmplătoare, dar în urmă totuși necesare și esențiale ale omenirei; dară atunci numai prin mijlocirea unei cunoștințe raționale din noțiuni numai carea, numeasc-o cum or vrea, nu este
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obicinuit a se numi cu deosebire simțire, în loc de [a] trece înapoi la elementele individualității și la amestecul acestora). De aceea nu posedă literatura noastră până azi alte opuri asupra vieții de om cult decât de acelea cari conțin reguli curat empirice mai mult asupra decenței, convenabilității, a șicului și a celor ce șed bine în relațiunile noastre cu oamenii. Nouă însă ni s-a arătat clar cum că orce șic și amăsurare în purtare, de la purtarea cea mai exterioară până la formațiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sume de material faptic din cutare sau cutare știință e un semn care însoțește cultura, nu e însă un semn esențial sau epuizant al ei. Ultima țintă a oricărei științe nu e firește despărțirea, ci împreunarea laturei speculative cu cea empirică. Însă pe drumul acesta o despărțire a lucrului [e], după cum ne-nvață istoria, neapărată și folositoare dacă ea se manipulează cu precauțiune. Această manipulare precaută se ajunge cu deosebire prin aceea cum că între părți nu numai că nu există
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar se cîș[t]igă prin aceea cum că despărțirea lucrului nu are loc decât, obiectiv, în productele științei, iar nu subiectiv în producenții și autorii ei; din contra, fiecare care e activ or pe partea teoretică, or pe cea empirică să cunoască și să priceapă și cealaltă lature, unul să fie capabil și pregătit de-a recepe principiile, cellalt materialul, productivi însă nu pot fi oamenii de-o capacitate de termin mediu decât numai într-o direcțiune. De-aceea atât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cruciali pentru înțelegerea aspectelor specifice ale crimei organizate, deoarece sunt atât de multe piețe ilegale, încât cu greu s-ar putea folosi o schemă de interpretare. Organizațiile de aplicare a legii au încercat să stabilească repere coerente. Pornind de la cunoașterea empirică și de la considerentele teoretice, în esență, sunt patru elemente definitorii ale crimei organizate, recunoscute de marea majoritate a autorilor: existența unei ierarhii organizate și stabile; dobândirea de profituri prin infracțiuni; folosirea forței și a intimidării; folosirea corupției pentru menținerea stării
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
-ți în casă fum din frunză de paltin, adus în ziua de Ispas, pentru ca să fii ferit de trăsnet” (28 ; 23). Comentând astfel de eresuri, I.-A. Candrea își închipuia că ar fi vorba de punerea în practică a unor cunoștințe empirice valabile. „Știința recunoaște astăzi - scria Candrea - că fumul și gazele de combustiune măresc conductibilitatea aerului. Când se aprinde un foc, fumul care trece prin coș contribuie la descărcarea tensiunii electrice și constituie un fel de paratrăsnet. [...] Poporul, fără a-și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
C. A. Rosetti [î]i numește "soitarii ", de la oameni cari au dovedit că sunt moralicește putrezi, intelectual sterpi, mai putem aștepta îmbunătățiri? Pretextează cineva de a-l fi cuprins iluzia că din acești oameni poate răsări lumină și libertate? Caracterul empiric al oamenilor e așa de fix, rămâne așa de unul și - același precum e una și - aceeași forma și sămânța plantelor, forma lupului și a maimuței. De la lup nu poți aștepta fapte de miel, de la pisici nu apucături de căprioară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acapararea cîmpului de investigare și a celei mai mici perspectivări. Oricare ar fi înclinațiile noastre către nominalism (nu pot exista decît individualități reale), anumite gesturi de formalizare preemptivă, mai agresive sau mai nesemnificative, ni se par indispensabile deblocării inteligenței singularităților empirice. Să ne ferim să fim acuzați că am creat a posteriori cîteva monografii utile unei generalități pompoase și găunoase. Noi ne-am gîndit mai ales să reducem studiile de "comunicare" la un joc de elemente primare și universale care să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
am frunzărit și noi enciclopediile). Definirea unui teritoriu mediologic prin intermediul unui domeniu de obiecte pare la prima vedere o fundătură, pentru simplul motiv că "mediumul" nu există. El ar semăna în amănunt cu o abstractizare materializată care ascunde un căpcăun empiric. El poate înghiți instituții (școala), obiecte tehnice (un post de radio, un ecran de cinematograf, un tub catodic), suporturi materiale (hîrtie, pînză, bandă magnetică, cărămidă), coduri sociale (gramatică, sintaxă), organe ale corpului omenesc (laringe, corzi vocale), moduri generale de comunicare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de truisme, de aproximări, de logoree pe care-l parcurgem pentru că nu putem pescui decît pe alocuri o întîmplare instructivă, o idee ingenioasă sau o inspirație de moment" și aici l-am citat pe Paul Veyne se distribuie între monografiile empirice și descriptive, pe de o parte, și discursurile greu de verificat despre om în general și societate, pe de altă parte 17. Primele provin dintr-un jurnalism elaborat, ultimele, dintr-o filosofie relaxată. Sociologii umplu spațiile dintre acestea două cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mentale sau ideologice care au făcut posibilă nașterea științei moderne, adică fizica matematică, nu l-a întîlnit pe Dumnezeu, ci Întruparea. E adevărat că grecii au inventat geometria, babilonienii, astronomia, și arabii, algebra. Cu siguranță. Dar aplicarea matematicilor la realul empiric era de neconceput în cadrul opoziției absolute inteligibil/sensibil. De unde și absența tehnologiei, articularea științei asupra lumii materiale a mașinilor, în lumea antică. Nu era decît matematică ideală sau astronomică, pentru o lume supra-lunară. Cea infra-lunară era condamnată la o suspendare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vom putea proceda la clasamente comparative în funcție de diversele categorii socio-profesionale, în funcție de vîrstă, nivel de instruire, apartenențe etc. și în funcție de obiectele consensului (națiunea, amenințarea exterioară, inamicul public nr. 1, serviciul militar, divorțul etc.). Dar, din nefericire, o îngrămădire neorganică de fapte empirice nu alcătuiește un concept. Natura consensului provine dintr-o interogație metafizică, pe cînd ea este izolată de modul său de funcționare. Să ne reamintim că filologia, mama științelor umaniste, plasează consensul la intersecția dintre concentio, arta de a cînta împreună
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și tehnologiile inteligenței. Bineînțeles, dar istoricul de profesie și virtutea lui e chiar modestia sa discerne singularitățile fără a ține seama de invarianții transmisiei simbolice (care este sinonimul concret al "culturii"). Adică întocmai ceea ce mediologul cercetează, sistematizînd, cu încăpățînare, variațiile empirice printr-un comparatism ferm, în istorie și în geografie. Își trasează diagonalele între epoci și situații, rubrici. Nu este oare ceea ce recomandase Rousseau, părintele antropologiei? " Cînd vrem să studiem oamenii, trebuie să privim în apropierea noastră; dar pentru a studia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]