1,678 matches
-
activării PAF are loc degranularea neutrofilelor, agregarea plachetară și apariția leziunilor tisulare. (5) Activarea sintetazei inductibile de monoxid de azot ( NO) și eliberarea NO este responsabilă pentru vasodilatația din șocul septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, la care contribuie citokinele leucocitare, agregatele de fibrină, trombocite și leucocite, precum și adezivitatea crescută a neutrofilelor față de celulele endoteliale. Consecințele leziunilor endoteliale sunt creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, care contribuie la hipoxia tisulară
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și eliberarea NO este responsabilă pentru vasodilatația din șocul septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, la care contribuie citokinele leucocitare, agregatele de fibrină, trombocite și leucocite, precum și adezivitatea crescută a neutrofilelor față de celulele endoteliale. Consecințele leziunilor endoteliale sunt creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, care contribuie la hipoxia tisulară și leziuni hipoxice consecutive. 12.4 Diagnostic Sepsisul este o urgență și reprezintă prima cauză de deces în unitățile de terapie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este responsabilă pentru vasodilatația din șocul septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, la care contribuie citokinele leucocitare, agregatele de fibrină, trombocite și leucocite, precum și adezivitatea crescută a neutrofilelor față de celulele endoteliale. Consecințele leziunilor endoteliale sunt creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, care contribuie la hipoxia tisulară și leziuni hipoxice consecutive. 12.4 Diagnostic Sepsisul este o urgență și reprezintă prima cauză de deces în unitățile de terapie intensivă, mortalitatea în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
protector favorizează atașarea toxinei de receptorii celulei gazdă. Factorul edemațiant pătrunde în celulă, unde se activează și crește nivelul AMPc, determinând creșterea secreției celulare de apă și formarea edemului. Factorul letal induce citoliza celulelor de tip macrofagic și constituirea leziunilor endoteliale severe. Tablou clinic Manifestările clinice pot fi cutanate sau visceralizate. Incubația este de 3-10 zile în forma cutanată și până la 60 de zile în formele viscerale. Antraxul cutanat se prezintă sub două forme: a. Pustula malignă se însoțește de simptome
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru justifică decizia unei reintervenții operatorii în cazul în care s-au observat reminiscențe tumorale la RMN-ul de control. Caracteristicile histologice care determină un prognostic prost este hipervascularizația, prezența mitozelor, proliferarea endotelială, calcificările și celulele cu densitate scăzută. Elementele asociate cu un prognostic bun sunt prezența focarelor astrocitare, forma neregulată a nucleilor și celulele cu densitate crescută. Ependimoamele de grad mic au o rată de supraviețuire mult mai bună ca cele de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
necroză, de vasele anormale care se află în zona periferică proliferativă sau de vasele infiltrate tumoral. Majoritatea celulelor tumorale conțin proteina acidă pozitivă pentru celula glială fibrilară. Studile imunohistochimice au arătat că unele celule prezintă factorul von Willebrand indicând originea endotelială a celulelor proliferative, iar celulele ce nu conțin factorul von Willebrand conține actina musculară alfa ce indică o origine din pericitele musculare. Pot produce diseminare leptomeningeală (10-30%), care este accentuată de intervenția chirurgicală [27]. Glioblastomul multiform se extinde atât prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
moale, aspirabilă, bine vascularizate. Localizările supratentoriale au o culoare mai cenușie, prezentând mai des chiste intratumorale. Uneori se pot observa calcificări intratumorale sau necroze. Microscopic se caracterizează prin celularitate crescută, dispariția arhitecturii normale, atipie nucleară, activitate mitotică marcată și proliferare endotelială. Stroma este distrusă, pot fi prezente necroze, cu prezența celulelor anaplazice. Aceste celule se pot răspândi pe cale LCR. Unele ependimoame au tendința de a metastaza în spațiul subarahnoidian sau extraaxial. Cea mai frecventă cale de metastazare este pe calea LCR
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Celelalte 30% sunt reprezentate de tumori solide, intens vascularizate, cu aspect spongios, fără elemente contractile, care fac coagularea intratumorală imposibilă. Microscopic se disting două componente celulare diferite care pot fi prezente în proporții variabile: prima categorie este reprezentată de celule endoteliale perivasculare ce conțin nuclei intunecați și puțină citoplasmă, cealaltă categorie fiind reprezentată de celule cu numeroase vacuole și o citoplasmă eozinofilă bogată în lipide, celule stromale, a căror origine este incertă dar posibil mezenchimală [5]. Tabloul clinic neurologic este determinat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ca o tumoră cu consistență scăzută ce infiltrează țesutul cerebral adiacent, limitele tumorale nefiind întotdeauna bine definite. Microscopia demonstrează o infiltrare tumorală mult dincolo de limitele macroscopice ale tumorii, cu un angiotropism marcat (fig. 4.103), fără însă a produce proliferare endotelială în tumoră sau creierul adiacent, astfel vascularizația de neoformație fiind slab reprezentată [1]. Tabloul clinic nu este caracteristic, majoritatea cazurilor prezentând semne neurologice deficitare, o mare parte fiind reprezentate de tulburări neuropsihice datorită localizării predilecte în lobul frontal. Semnele de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
SHBG (sex hormone binding globulin) și 54% legat de albumină. Testosteronul liber este direct accesibil țesuturilor, iar fracțiunea legată de SHBG constituie un rezervor din care steroidul este eliberat în funcție de necesitatea tisulară locală, prin interacțiunea dintre proteinele vectoare și glicocalixul endotelial. Concentrația plasmatică de SHBG este controlată de estrogeni și hormonii tiroidieni, care cresc SHBG, și de androgeni, care scad SHBG. Variații importante ale SHBG pot altera semnificativ concentrația de testosteron total și liber. La nivel tisular, testosteronul poate fi utilizat
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
în uremieboala coronariană - fie la pacientul cu boală renală cronică avansată sau la pacientul hipertensiv sau diabetic care asociază afectare renală - boala arterială periferică - frecventă la pacientul hipertensiv, diabetic, fumător, la care afectarea funcției renale agravează evoluția locală prin modificările endoteliale și calcinoza peretelui arterial - aparatul digestiv prezintă: - suferință secundară afectării renale exprimată prin sindrom dispeptic (grețuri, vărsături, meteorism abdominal) în IRC avansată, IRA; ulcer gastro-duodenal ca expresie a gastritei uremice, a medicației anticoagulante sau cu corticosteroizi; hepatită virală B și
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul major al obezității este cel metabolic, datorat insulinorezistenței care se află în centrul etiopatogenezei sindromului metabolic și care va conduce la inflamație subclinică, disglicemie, dislipidemie aterogenă, hiperuricemie. Toate aceste modificări metabolice, alături de disfuncția endotelială, vor sta la baza apariției și evoluției bolii cardiovasculare aterosclerotice cu toate manifestările clinice ale acesteia: hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral. Obezitatea este asociată cu un risc crescut de boală hepatică non-alcooolică, ce poate evolua de la
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
să sugereze malignitatea. Este de regulă transudat, proteinele au obișnuit o concentrație de 12 g/dl, iar o concentrație mai mare trebuie să sugereze infecția, obstrucția venelor suprahepatice (sindrom Budd-Chiari) sau o cauză pancreatică. Citologia lichidului de ascită evidențiază celule endoteliale normale și elemente figurate sanghine (valoare deosebită fiind atribuită leucocitelor). Diagnosticul diferențial (tab. 42) al ascitei cirotice se face cu mărirea de volum a abdomenului de alte cauze (tumoare uterină sau ovariană, glob vezical, obezitate extremă) și cu ascita de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în ceea ce privește dimensiunea lumenului vascular, intervenția în biodinamica leziunilor în sensul stabilizării plăcii ateromatoase duce la reducerea pe termen mediu și lung a frecvenței accidentelor ischemice acute. Pe lângă scăderea globală a colesterolului și modificarea raportului dintre fracțiunile acestuia, statinele ameliorează funcția endotelială, stabilizează placa ateromatoasă, inhibă oxidarea lipoproteinelor și formarea trombului plachetar, exercitând și un oarecare rol antiinflamator. În schimb nu s-au dovedit eficace în prevenirea stenozelor la nivelul grafturilor venoase, fapt ce evidențiază încă o dată etiologia plurifactorială a acestora, în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
modificări particulare organismului, unele dintre acestea putând influența în mod nefavorabil evoluția postoperatorie cu apariția de complicații, determinând uneori decesul pacientului. În timpul operației de by-pass aortocoronarian desfășurată pe cord deschis, sângele, care în mod normal este în contact cu celulele endoteliale, ia contact cu suprafețele de plastic și metal ale aparatului cord-pulmon și cu plaga chirurgicală. Acest contact activează sistemele enzimatice plasmatice și celulele sanguine, diluează și denaturează proteinele plasmatice și introduce în perfuzat o serie de materiale străine. Sunt generate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
efect vasoconstrictor pe arterele coronare, și C3a cu acțiune inotrop negativă (86) și puternic activator al neutrofilelor. Stunning-ul miocardic este inevitabil pe durata clampării aortei. În timpul reperfuziei ce urmează declampării aortei, are loc activarea neutrofilelor și aderarea lor de celulele endoteliale și de miocite prin intermediul receptorilor MAC-1 (CD11b/CD18) (87). Neutrofilele activate de la nivelul miocardului eliberează radicali liberi de oxigen și alte citotoxine (88) în timpul clampării și după declamparea aortei. Existența receptorilor specifici de aderare ai neutrofilelor a fost demonstrat cu ajutorul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a grefoanelor depinde pe lângă o serie de alți factori și de natura acestora. Experiența dobândită până în prezent arată superioritatea grefoanelor arteriale comparativ cu cele venoase (107). Rezistența la ateroscleroză este evidentă în special pentru artera mamară internă ale cărei celule endoteliale o protejează de invazia lipidică. Este motivul pentru care leziunile degenerative ateromatoase care să conducă la stenoza sau ocluzia grefonului sunt practic absente. Nu același lucru se poate spune despre grefoanele venoase a căror patență este cu mult sub cea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Disecție meticuloasă pentru a evita zdrobirea sau întinderea graftului; 2. Distensie blândă folosind papaverină (6) și un limitator de presiune pentru a evita ruperea endoteliului; 3. Folosirea sângelui în locul soluțiilor cristaloide cu presiune oncotică mică (7) pentru menținerea viabilității celulelor endoteliale; 4. Evitarea depozitării prelungite în condiții de hipotermie, care poate cauza detașarea celulelor endoteliale (8) și scăderea capacității de producere a prostaciclinei (9); 5. Folosirea drogurilor antiplachetare pentru îmbunătățirea pe termen scurt și lung a patenței grafturilor. Graftul venos trebuie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
6) și un limitator de presiune pentru a evita ruperea endoteliului; 3. Folosirea sângelui în locul soluțiilor cristaloide cu presiune oncotică mică (7) pentru menținerea viabilității celulelor endoteliale; 4. Evitarea depozitării prelungite în condiții de hipotermie, care poate cauza detașarea celulelor endoteliale (8) și scăderea capacității de producere a prostaciclinei (9); 5. Folosirea drogurilor antiplachetare pentru îmbunătățirea pe termen scurt și lung a patenței grafturilor. Graftul venos trebuie așezat astfel încât să se evite atât întinderea, cât și cudarea acestuia. Grafturile secvențiale ridică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de sutură (125). Plasarea conductelor venoase în sistemul arterial atrage după sine o serie de consecințe. Expunerea la presiunea arterială duce la destinderea venei safene, ceea ce are drept urmare o pierdere a celulelor endoteliale ce variază între 2% și 70% (126). Distrugerea endoteliului venos creează defecte parietale expunând fibrelor de colagen cu mare potențial trombogenic și afectează în același timp producerea de factori ce reglează tonusul vascular și proliferarea celulelor musculare netede, agregarea plachetară
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sau coloid, soluțiile cardioplegice etc.); sechestrarea temporară din circulație; distrugerea plachetelor (la nivelul oxigenatorului, a filtrelor, prin aspirare în rezervorul de cardiotomie). Alterarea funcției plachetare are drept cauze: interacțiunea cu suprafețele nonendoteliale (oxigenatoare, filtre, aspiratoare); interacțiunea cu elementele sanguine (activatorul endotelial al plasminogenului, factorul XII, kalikreina, neutrofilele activate, produșii de hemoliză etc.); inhibiția directă (hipotermia, protamina, halotan etc.). Complicații infecțioase Incidența complicațiilor infecțioase la pacienții aflați în unitățile de terapie intensivă cardiovasculară este de patru ori mai mare comparativ cu cea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pulsației are un efect mic asupra grosimii de țesut ce poate fi străbătut, dar amplifică în schimb distrugerea termică din jurul canalelor create. Grosimea zonei de necroză este în medie de 500 microni. Studii histologice și imunohistologice (folosind anticorpi anti-macrofage, anti-celulă endotelială, anti-fibră de colagen, anti-antigen nuclear Ki-67 asociat proliferării) (59) efectuate pe miocardul pacienților decedați în primele trei săptămâni de la operație au evidențiat închiderea canalelor cu depozite de fibrină în perioada postoperatorie precoce, astfel încât la trei zile postoperator nu se mai
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
un control glicemic bun în cursul sarcinii (1,6% vs 3%). În cazul preeclampsiei, vasospasmul generalizat constituie alterarea fundamentală ce afectează orice organ, inclusiv placenta. Deși cauza acestei reactivități vasculare anormale rămâne necunoscută, un rol indubitabil a fost atribuit alterărilor endoteliale difuze, cu apariția consecutivă a unui dezechilibru între factorii circulanți cu acțiune vasoactivă (25). Preeclampsia este caracterizată printr-o creștere relativă a factorilor vasoconstrictori (tromboxan A2 și PGF2), față de cei cu acțiune antiagregantă și vasodilatatoare (PC și PGE2), precum și prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
apariția consecutivă a unui dezechilibru între factorii circulanți cu acțiune vasoactivă (25). Preeclampsia este caracterizată printr-o creștere relativă a factorilor vasoconstrictori (tromboxan A2 și PGF2), față de cei cu acțiune antiagregantă și vasodilatatoare (PC și PGE2), precum și prin disfuncția celulelor endoteliale vasculare cu răspuns exagerat la acțiunea hormonilor presori (catecolamine, angiotensină) - fig 1. Rolul controlului metabolic slab în apariția preeclampsiei este susținut de studii clinice și are o solidă bază teoretică: hiperglicemia la debutul sarcinii interferă negativ cu procesul fiziologic de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
datora „reajustărilor metabolice” care survin în mod obligator la nivelul tuturor celulelor organismului, care încearcă să supraviețuiască în noile condiții impuse de „mediul diabetic”. Din punctul de vedere al complicațiilor cronice celulă cea mai sensibilă la „mediul diabetic” este celulă endoteliala. Ea este prezentă peste tot în organism, iar în unele organe (rinichi, rețină, miocard, ficat) ele domină nu numai prin număr dar și prin poziția lor strategică pe calea fluxurilor de nutrienți necesari fiecărei celule a organismului în parte. Teoria
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]