1,638 matches
-
crește entropia. Entropia măsoară, în teoria informației, cantitatea de informații emise, pornind de la o sursă. În schimb, într-un sistem în care în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal cu 1, există certitudine, și în acest caz entropia este nulă. Aceste considerații duc la promovarea unei entropii relative care, între dezordinea totală a incertitudinii și a întîmplării, și repetiția (redundanța) fără informație, menține un grad de entropie suficient. Aici, utilitatea reglează practica. Acest model informațional, care privilegiază în
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
informații emise, pornind de la o sursă. În schimb, într-un sistem în care în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal cu 1, există certitudine, și în acest caz entropia este nulă. Aceste considerații duc la promovarea unei entropii relative care, între dezordinea totală a incertitudinii și a întîmplării, și repetiția (redundanța) fără informație, menține un grad de entropie suficient. Aici, utilitatea reglează practica. Acest model informațional, care privilegiază în același timp formalizarea, cuantificarea și programatica, a contribuit ca
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
să fie egal cu 1, există certitudine, și în acest caz entropia este nulă. Aceste considerații duc la promovarea unei entropii relative care, între dezordinea totală a incertitudinii și a întîmplării, și repetiția (redundanța) fără informație, menține un grad de entropie suficient. Aici, utilitatea reglează practica. Acest model informațional, care privilegiază în același timp formalizarea, cuantificarea și programatica, a contribuit ca model simplu al analizei structurale, dar cu un grad de respectabilitate superior, la destinul cosmic al comunicării. "Figura" sa s-
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
dar cu accent pe dezvoltarea societăților și a persoanelor, căci ceea ce contează, la Bateson și la prietenii săi, este schimbarea, justa sa descriere și căile creației voluntare. Cu noțiunea de circularitate se renunță la modelul energetic, care tinde mereu la entropie. Chestiune afirmată cu energie, în fiecare moment, de către toți susținătorii școlii. "Există adesea tendința, în proza explicativă, să se invoce cantități de tensiune, de energie sau de cine știe ce altceva pentru a explica geneza unei structuri. Sînt convins că astfel de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
semnificație, sursă de reorganizare și de ordine în interiorul sistemului. Zgomotul este sursă de ordine și generează noi organizări. Lucrările, deja vechi, despre schimbul de energie, pierderea căldurii, utilizarea sa într-un sistem mai larg, înglobînd mai multe subsisteme, calculele măsurii entropiei ca dezordine maximală a particulelor echiprobabile sînt tot atîtea piste, nu neglijabile, care deschid calea către o reflecție de tipul al treilea 89. Dar, pentru ca ele să meargă toate în direcția unei anume indeterminări a ordinii, afectînd un sistem și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o reflecție de tipul al treilea 89. Dar, pentru ca ele să meargă toate în direcția unei anume indeterminări a ordinii, afectînd un sistem și convergînd către singura probabilitate, aceea ca un sistem să poată fi măsurat după starea sa de entropie, ele uită ceva esențial: semnificația 90. Nici un fenomen nu poate fi perceput independent de semnificația pe care el o are pentru un observator. Ce este un mesaj care nu ar conține decît unități calculabile și ale cărui proprietăți ar fi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
tautismul / 27 Capitolul I: Comunicarea reprezentativă / 29 I. Bila de biliard / 30 1. Primul principiu / 30 2. Al doilea principiu / 31 3. Al treilea principiu / 31 4. O mașină semiotică / 32 5. Subiectul persistă / 33 6. Teoria informației / 33 7. Entropia / 35 II. Dezbaterea Descartes-La Mettrie / 37 III. Inteligența artificială / 39 1. Izvoare de inspirație: Chomsky și Turing / 39 2.Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell/41 3. Derapajele Simon / 45 4. Delirul Minsky / 47 IV. Psihiatria robotică / 48
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o importanță aparte). După ce, în primul cerc, eul eminescian va fi studiat ca nucleu al unui "artist total", "amestec singular de structuri ale imaginarului", gândirea eminesciană va fi abordată din unghiul viziunii cosmologice a unui univers simultan, perceput prin legea entropiei, principiile termodinamicii și relativității einsteiniene (al doilea cerc) și din perspectiva logosului (magia cuvintelor, "noua estetică" obsedată de limbajul originar și de revelația "morții cuvântului"), cu incursiuni în mai multe zone ale limbajului presă, politică, literatură, religie, învățământ, teatru ș.a.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe de alta. Dezinteresul poetului față de "paradisurile artificiale" și față de somnul anormal, derivat din narcomanie, îl desparte pe Eminescu de Baudelaire, Rimbaud, Lautréamont ș.c.l. Cercul opt, Hypnos și Thanatos, va urmări astfel, visul și "conștiința captivă", raporturile veghe/entropie, somnie/negentropie, Narcis-Hypnos-Echo, problema metempsihozei și a zădărniciei universale, fundamentul gândirii eminesciene. Tocmai acest din urmă aspect relația conștiinței Zădărniciei cu atotintegratoarea Armonie eminesciană face obiectul celui de-al IX-lea cerc. Archaeus: "drama filosofică a lui Eminescu e totală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atinge "rigoarea limbajului matematic", se invocă "universul în rotație" a lui Gödel, similitudinile cu marile "cuceriri ale științei epocii nucleare", anticiparea teoriei recente a "bing-bang"-ului și alta, a fizicianului Peter Mittelstaedt, se află legături chiar cu zoosemiotica, cu legea entropiei (Schrödinger și Sherrington), se invocă principiul lui Pauli și cel al lui Carnot și se amintește despre "soluția lui Eminescu" în ceea ce privește rezolvarea misterului care a înconjurat până nu demult construcția piramidelor egiptene. Iată doar două exemple, alese absolut la întâmplare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
avut ecou în studiile lui George Munteanu și are acum în cartea lui Theodor Codreanu. De fapt Eminescu luase cunoștință nu de teoria relativității, care nici nu era formulată în timpul vieții sale, ci numai de un principiu al termodinamicii, principiul entropiei, descoperit în 1865 de fizicianul german Rudolf Clausius. Nu știa însă de "lumea lui Minkowski" cu patru dimensiuni, în care spațiul nu se poate separa de timp, încât este problematic dacă a avut năzuința cunoașterii "în simultaneitate". Theodor Codreanu pune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formală funcționează cu invarianți și paradigme specifice unificatoare. Că Theodor Codreanu nu împinge acest joc până la ultimele consecințe, unde ața riscă, uneori, să se rupă, este iarăși adevărat: el surprinde o relație de analogie, de pildă, între conceptul modern de entropie și "eterna pace" eminesciană (p. 300) sau stabilește asociații vertiginoase, nivelatoare, de tipul seriei: Eminescu-Juan Ramon Jimenéz-Weissman-Lacan (p. 131). Modelul smulge totuși din diferite contexte orice fragment recuperabil și-l încadrează propriei sale structuri. Noi înțelegem procedeul, dar cititorii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
convergentă de sublimbaje către un limbaj unic, atoatecuprinzător eminescianismul" (ibidem, p. 168). În drumul anevoios spre această armonie Eminescu are de trecut mai multe praguri ale cunoașterii. Care sunt ele? În primul rând, disimetria universului, perspectiva morții termice a lui, entropia lui, a cărei lege a fost reevaluată de L. Boltzmann. În al doilea rând, modelul cosmologic platonician, bazat pe un principiu static. Or, însuși Einstein oscila între un model pseudostatic, curb și un model cilindric. Eminescu intuiește "curba în infinit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
odată cu el devine repetiția ca diferență. In prima jumătate a secolului XX, semnalează în mod pertinent Th. Codreanu, trionticitatea e propusă de Șt. Lupașcu: materia fizică (macrofizica mineralului și omogenului, subordonată celui de-al doilea principiu al termodinamicii, tinzând către entropie maximă); materia biologică (opusă celei fizice, a eterogenului, negentropică); materia microfizică, a psihicului, depășindu-le pe celelalte două, având drept caracteristică fundamentală contradicția dinamică a semiactualizării și semipotențializării, acel misterios echilibru între antiteze. Psihismul este prin excelență sediul ambivalentelor, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
american al cunoașterii consideră că este realist omul care se justifică utilitar, însă este "combătut" la rândul său de către Th. Codreanu care este încredințat că, cităm, o lume care nu se întemeiază în transparența energiilor divine, nu durează, căzând pradă entropiei. În ordinea argumentației, apare aproape de la sine înțeles, capitolul despre postmodernism și spaima de identitate, temere proclamată de Guy Scarpetta și Leon Wieselter, unde se afirmă că "dacă admitem că modernismul a adus supremația majorităților, iar postmodernismul pe cea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
armata aici! ah, femeile! mă culc la loc! bine, să-mi spui și mie dacă visezi ceva frumos, poate visez femeile alea, dacă văd că se dezbracă vreuna, te chem! îmi plac și îmbrăcate! nimicul cu neputință de preluat termic, entropia, răsadurile mele ce-or face, vinetele răsădite de pe acum! Medgidia alumină calcinată "Alro" Slatina, trei ori două rezervoare vagoane aleatorii, vino mă-ncoa', iar ai mîncat c...t, ia ui' ce mutră de chiabur! Canalul Dunăre Marea Neagră plin ochi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
persoană publică, revistă, rar să-ți faci meserie din ce-ți place, din a-ți mărturisi păcatul! cum poate fi cale de mîntuire în aceasta? experiență de bucureștean de Aiud ură și stres, exploatat pe direcția semiotic cea mai facilă, entropia limbajului, varianta imoralitate, parasexual dacă ești pederast, eu încerc să-i cultiv, să fie stabili într-o relație, mulți cred că e nevoia de a te f... mereu, dar e vorba și de sentiment, încredere, ei, prietenie, da! dar nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mulțimea lui, Valea Rece deschizătura în secundar, Ghimeș palimpsest prin istoriile șterse mergi înainte la și 52 și acu' e și 20 abea! stă mai bine de juma' de oră aicea, crai nou între nori, brazi, zăpadă, șinele, acordul cu entropia gloria, apa zăpadă, sufletul brazi, munți luna femeia pierdută, legile intimității, creația n-a avut început, nu are, Facere veșnică, timpul vinovat, exact acum Salva spre Maramureș sub mai moale zăpada, în Connecticut zăpezi, Vali la a doua fetiță cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un sistem viu de unul neviu? Spre deosebire de sistemul neviu, neanimat, care este continuu și total supus unei omogenizări, unei acțiuni a-tot-nivelatoare, datorită mediului extern, sistemul viu se poate opune acestei acțiuni prin capacitatea de a se elibera de surplusul de entropie. Un sistem viu își procură ordinea în cadrul dialogului său cu mediul, cu oceanul cosmic, vădind nu numai o permanentă adecvare la condițiile de mediu, adică o homeostatare, dar mai ales un caracter activ, care implică selectivitate la nivelul gamei de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
al reflexivității și al acțiunii personale se surpă în propria ei autarhie, se stinge în linearitate, începe să semene a autism. Suntem în așa fel alcătuiți, încât un grafic afectiv egal, fără breșă, fără „regrupări“ întremătoare, sfârșește într-o nesănătoasă entropie emoțională. Ni se ard siguranțele. Din punctul meu de vedere, această incompatibilitate între iubirea pământească și intensitatea constantă a angajamentului sufletesc e una din consecințele „păcatului originar“. Între nevoia de iubire (absolută) a omului „căzut“ și capacitatea lui de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ăsta a fost primul titlu ales pentru volumul de față - aflu că... Aflu motivația unei noi serii de emisiuni radio, Într’o vreme paralelă cu vechea „Pro Natura“ (ed. PIM, Iași, 2008, 2009), de la o vreme singură (sau singure, căci entropia Își face de cap și trebuie să-mi divizez demersul În tot mai n seriale. Ceea ce am și făcut, acceptând solicitările tot mai multor redactori, fiecare cu specificul său; dar, În spatele stilurilor stă, mereu, același om. Care a urmărit un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mijlocul ecosistemului. Dar, În fiecare parte, viața continuă neschimbată, iar un factor favorizant, precum secarea râului ori un arbore căzut peste apă, va fi imediat exploatat, reîntregind vechiul ecosistem. E o tendință spontană, entropică, de omogenizare. Se vede că uneori entropia, atât de detestată de mine, e bună la ceva. Capriciile istoriei - a se Înțelege interesele geo-politice ale celor din jur - au fragmentat de timpuriu ecosistemul ideatic al națiunii române, dar n’au putut Înnăbuși tendința de unificare. Timp În care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fecundare, cum ar fi icrele, pentru a oferi viitorul celor care realizau un unicat la fiecare fecundare, Însăși fecundarea fiind un factor de diversificare. E contraproductiv deci să copiem ceea ce Natura Însăși a abandonat. Natura nu iubește uniformitatea, În fond entropia și nici Înghețarea, În timp, a unei aceleiași, neschimbate, stări; de asta evoluează. Adică, pe măsură ce noi - În fond amărâte unelte ale ei - spargem câte un lacăt din multele ce-i ferecă tainele, ea crează altele. Chiar dacă par pesimist, sunt sigur
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
porii căruia apa de prisos se scurge... Treabă sigură, căci apa din struguri nu-i totuna cu cea din fântână. Iedera salvează deci puritatea, negentropia produsului viței, fără a recupera Însă și paguba: apă plătită drept vin. Firesc, trecerea de la entropie la negentropie, de la inferior la superior, costă. Verde sau poetic ruginită, cum e acum, Întreagă sau lobată - după soi - frunza viței Închipuie 5 vârfuri; poligonală ori lobată - după poziția pe rămurică - frunza iederei are, de asemenea 5 vârfuri. Aspect care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vedere chimic Însă, vița negentropizează mediul În care trăiește și Încă cu multă râvnă. Nu Întâmplător deci e o plantă cu origine mediteraneeană, căci de o antiteză negentropică - la nivelul viului - are nevoie abioticul entropic mediteranean. Să rămân pe tărâmul entropiei pentru a privi și recipientele tradiționale pentru vin; tradiționale, adică adânc ancorate În specificul locurilor, deci optime. Și acelea sunt burduful - de sorginte animală - În Mediterana, respectiv butoiul - de sorginte vegetală - În restul Europei. Intră deci În horă Încă cineva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]